Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Printul Sturza, revendicãri acceptate

Știre publicată în urmă cu

în data de

comisia de fond funciar de la Bicaz a hotãrît cã retrocedarea terenurilor revendicate de printul Dumitru Sturza se poate face pe vechile amplasamente • din totalul de 27.000 hectare de pãdure solicitate, 1.122 se aflã, conform hãrtii anexate la dosar, pe raza administrativã a orasului de sub baraj •

Fosta mosie a printului Dimitru Sturza a fost, ieri, subiect de analizã în sedinta sãptãmînalã a Comisiei Orãsenesti Bicaz, privind aplicarea legislatiei fondului funciar. „Comisia bicãjeanã a analizat, ieri, dosarul Sturza si încã sase ale cetãtenilor care revendicã terenuri pe raza administrativã a Bicazului, dar care silvic apartin Ocolului Ceahlãu“, a declarat primarul Bicazului, Constantin Catrinoiu. Privind cazul Dimitru Sturza (foto), din totalul de 27.000 hectare revendicate, teren cu vegetatie forestierã, 1.122 de hectare se aflã, conform hãrtii anexate la dosar, pe raza administrativã a localitãtii Bicaz. Dintre acestea însã, 840 de hectare fac parte din Parcul National „Ceahlãu“. Urmasii printului au prezentat Comisiei Fondului Funciar Bicaz un act de proprietate din 1942, o declaratie prin care sustin cã n-a fost înstrãinatã nici o suprafatã de teren pînã în 1948 cînd a avut loc nationalizarea, o hartã a mosiei Hangu, cum era intitulatã fosta proprietate, precum si o hartã din partea Ocolului Silvic Ceahlãu, în care sînt prezentate fostele amplasamente. „Luînd de bun actul de proprietate din 1942, comisia noastrã considerã cã petentul face obiectul Legii 247/2005 privind retrocedarea terenurilor. În acest sens vom înainta Comisiei Judetene avizul nostru favorabil, cu specificatia ca retrocedarea sã se facã pe vechile amplasamente. De aici încolo totul tine de competenta Comisiei Judetene Neamt a Fondului Funciar“, a afirmat Constantin Catrinoiu, primarul orasului Bicaz. În judet, revendicãrile cele mai valoroase apartin mostenitorilor familiilor Ghika si Sturza, contravaloarea imobilelor si terenurilor aferente solicitate fiind evaluate de acestia la cîte jumãtate de milion de dolari. Astfel, elvetianca Marie Elisabette Ghidonescu, fostã Ghika, a solicitat restituirea „în naturã“ a unui conac format din 15 camere, precum si contravaloarea imobilelor – transformate în hotel si restaurant – situate în satul Climesti (comuna Fãurei). Alte nume princiare care si-au cerut drepturile sînt urmasii familiei Sturza. Este vorba despre printii Gheorghe, Eric, Mihai si Dimitrie Sturza, principesele Elena Sturza si Greta Marie Kvaal care revendicã nu mai putin de 13 imobile, dependinte, cabane, mori, grajduri, aflate pe teritoriul comunelor Ceahlãu, Farcasa, Hangu, Poiana Teiului. Toate aceste imobile au fost evaluate la 500.000 de dolari, de cãtre fostii proprietari. La începutul lunii iulie 2005, printul Dimitrie Sturdza a descins la Piatra Neamt, pentru a discuta cu sefii Directiei Silvice Neamt despre proprietãtile detinute, cîndva, în tinutul Neamtului. Este vorba despre circa 27.000 de hectare de pãdure, situate în comunele Ceahlãu, Hangu, Poiana Teiului si Farcasa. Mesajul sãu a fost cã, în mãsura în care autoritãtile române îsi vor afirma disponibilitatea în respectarea dreptului de proprietate, este deschis pentru realizarea de investitii în zona Neamtului. Pe de altã parte, românul stabilit acum în Elvetia a afirmat cã si o parte a lacului de acumulare de la Bicaz este proprietatea familiei sale.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Advertisement








Trending