Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Primul dosar de spãlare de bani

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Cristinel Apostol este trimis în judecatã pentru mai multe infractiuni • el este primul nemtean acuzat de spãlare de bani • prejudiciul depãseste 1,5 miliarde de lei • Fiscul este parte civilã cu 1,27 miliarde de lei •

Cristinel Apostol, de 39 de ani, din localitatea Sãcãlusesti, este primul nemtean care ajunge în fata instantei de judecatã, acuzat fiind de sãvîrsirea infractiunii de spãlare de bani. În sarcina sa, procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizatã si Terorismului au mai retinut si alte infractiuni. Este vorba de evaziune fiscalã, înselãciune, efectuarea cu stiintã de înregistrãri inexacte în contabilitate, folosirea cu rea redintã a bunului într-un interes contrar firmei si încãlcarea legii cecului. În acelasi dosar, a fost deferit justitiei si Miticã Chitic, de 50 de ani, din Piatra Neamt, sub acuzatia de efectuarea de înregistrãri inexacte în contabilitate, evaziune fiscalã si înselãciune. Faptele au avut loc în perioada 2002-2004. Apostol detinea firma Tricoplastic Apostol SNC din Agapia încã din 1991, dar din 2002 nu a mai avut rezultate economice, iar în 2004 a intrat sub incidenta Legii falimentului, 64/1995. Între timp, în 2003, si-a înfiintat firma Crisimag, administratã de cumnata lui. Toate operatiunile în numele firmei erau efectuate de învinuit, care fusese mandatat de patroanã. Noua firmã, cu profil comercial, avea un spatiu de desfacere în Piatra Neamt, iar acolo acuzatul vindea si produsele textile de la firma Tricoplastic. Anchetatorii au stabilit cã, pînã la epuizarea stocului de produse de la Tricoplastic, acestea au fost vîndute în magazinul Crisimag, iar banii astfel rezultati si i-a însusit învinuitul. El si-a deschis conturi personale la douã bãnci comerciale, a depus banii acolo, dupã care sumele astfel acumulate le-a mutat în contul Tricoplastic ca „aport“ de capital social. În perioada 2002-decembrie 2003, s-au rulat în acest fel 4,13 miliarde de lei. Banca Nationalã a României a sesizat Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spãlãrii Banilor despre aceste operatiuni suspecte efectuate de Apostol. În sesizare s-a specificat faptul cã banii au fost utilizati pentru rambursarea de credite scadente, plata unor cecuri (pentru a evita înscrierea firmei în centrala incidentelor de plãti) si alte plãti urgente. Ancheta a stabilit cã banii depusi în numerar de persoana fizicã Apostol, în conturile personale, si transferati, apoi, în conturile Tricoplastic Apostol, ca aport la capitalul social, provin din sãvîrsirea infractiunii de evaziune fiscalã, prin neînregistrarea întregii activitãti comerciale a firmei în contabilitate.

Tranzactii cu cecuri fãrã acoperire

Expertizele dispuse în cauzã au concluzionat faptul cã, în evidentele contabile ale Tricoplastic, figurau materiale, produse si mãrfuri de peste 5 miliarde de lei, care, în fapt, nu existau. Fiscul a stabilit cã, pentru aceste materiale, produse si mãrfuri, învinuitul datoreazã obligatii la bugetul de stat de 1,03 miliarde de lei. Deoarece bunurile, în totalitatea lor, nu au mai fost de gãsit, s-a stabilit cã ele au fost vîndute, iar sumele încasate nu au fost trecute în contabilitate. Pe de altã parte, învinuitul a avut relatii de afaceri cu Miticã Chitic, administratorul firmei Flomiov SRL. Pentru cã Apostol avea dificultãti financiare cu firmele lui si credite la diferite bãnci, în valoare totalã de peste 7 miliarde de lei, el a împrumutat de la Chitic echivalentul sumei de 10.000 de euro. Ca acesta din urmã sã-si recupereze banii, cei doi s-au înteles sã întocmeascã ilegal documente care sã ateste acte de comert între Flomiov si Crisimag. Era vorba de televizoare, spãrturã vidia si lant gall. În acest fel, Apostol a obtinut ilegal, de la Fisc, 74,5 milioane de lei. Cercetãrile au stabilit cã, de fapt, Chitic nici nu se aprovizionase cu parte din mãrfurile trecute în documente. Între timp, Apostol a trecut la fapte de înselãciune. El s-a aprovizionat cu mãrfuri de la diverse firme, 10 din toatã tara, pe care le-a plãtit cu cecuri fãrã acoperire. A produs un prejudiciu de 354,4 milioane de lei, din care a acoperit doar 93,1 milioane de lei. În final, Directia de Finante este parte civilã cu suma de 1,03 miliarde de lei din infractiunea de spãlare de bani, cu 74,7 milioane de lei din operatiunile fiscale fictive dintre Crisimag si firma lui Chitic, plus încã 169 de milioane de lei pentru facturile false înregistrate de Chitic în contabilitatea firmei Flomiov. În total, Fiscul are de recuperat suma de 1,27 miliarde de lei. Adãugînd si prejudiciul în dauna firmelor care au fost plãtite cu cecuri fãrã acoperire, paguba totalã de care se fac vinovati cei doi se ridicã la 1,53 miliarde de lei. Ambii învinuiti au avut o atitudine sincerã pe parcursul urmãririi penale si nu sînt cunoscuti cu antecedente penale. De mentionat este faptul cã, la Serviciul teritorial Bacãu al DNA, sînt în curs de cercetare mai multe persoane, printre care si Apostol, privind conditiile acordãrii si utilizãrii mai multor credite, la nivelul anului 2002.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending