Contactează-ne

Actualitate

Primele audieri în tragedia de la ATI

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Parchetul Înaltei Curţi a decis ca Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice de la Poliţia Neamţ să audieze reprezentanţii unor firme şi să ridice înscrisuri ■ aceste activităţi vor avea loc astăzi ■

Ancheta în cazul tragediei de la Secţia ATI a Spitalului Judeţean Neamţ, una în care, pe 14 noiembrie 2020, au decedat zece pacienţi începe să se „mişte“, astăzi avînd loc primele audieri.

„La data de 12.02.2021, începând cu ora 10.00 se va proceda la audiarea în calitate de martori a reprezentanţilor unor socientăţi comerciale şi la ridicarea unor înscrisuri, la sediul IPJ Neamţ-SICE“, se arată în documentul obţinut de cotidianul „Adevărul“. Avocatul Adrian Cucilis, citat de ziarul menţionat, a susţinut că Parchetul Înaltei Curţi de casaţie şi Justiţie, care a preluat ancheta declanşată după incendiu,a delegat Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice de la Poliţia Neamţ să procedeze la efectuarea de audieri: „Sunt primele audieri şi acte de procedură făcute după dată depunerii plângerilor penale. În mod rezonabil putem consideră că din noiembrie şi până acum, nu au fost făcute alte acte, fiindcă în calitate de reprezentanţi convenţionali, doar la acest moment am fost anunţaţi. Cauza incendiului, un mister“.

Inspecţia de Prevenire din cadrul ISU Neamţ a desfăşurat, în perioada 19 – 29 ianuarie 2021, activităţi de îndrumare şi control în cîteva spitale din Neamţ, iar concluziile nu sunt deloc îmbucurătoare, tragedii ca cea din 14 noiembrie anul trecut, putându-se repeta. Astfel, au fost verificări la Spitalul de Urgenţă Judeţean Piatra Neamţ, Spitalul Municipal de Urgenţă Roman, Spitalul Orăşenesc Bicaz, Spitalul Orăşenesc Tîrgu Neamţ, Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani şi Spitalul de Psihiatrie Sf. Nicolae Roman.

La final, pompierii au constatat 72 de nereguli, şase dintre acestea fiind soluţionate pe timpul controlului, iar 41 fiind sancţionate cu 37 avertismente şi patru amenzi în cuantum de 62.500 lei. „Cea mai importantă neregulă a vizat funcţionarea fără deţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu a următoarelor obiective: Spitalul de Urgenţă Judeţean Piatra Neamă – clădire secţia pediatrie şi secţiile ortopedie şi radiologie: parter şi etajul 3 din Spitalul nou; Spitalul Municipal de Urgenţă Roman – corpul nou şi secţia paliative amplasată la parterul clădirii ambulatoriului de specialitate; Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani – Corp D parţial“, conform comunicatului ISU. Aceste obiective se află în diferite stadii ale procedurii de autorizare, pentru obţinerea autorizaţiei fiind necesare, în unele cazuri, o serie de documente în timp ce în alte cazuri se impune realizarea unor instalaţii.

A fost aplicată o amendă de 50.000 de lei doar la Secţia Pediatrie de la Spitalul Judeţean, deoarece la această clădire nu sînt realizate instalaţiile cu rol în securitatea la incendiu. Celelalte sancţiuni au fost: o amendă 5.000 de lei pentru neverificarea periodică a instalaţiilor electrice interioare la Spitalul Judeţean; o amendă de 5.000 de lei pentru instalaţiile cu rol în securitatea la incendiu (hidranţi interiori) care nu sînt în stare de funcţionare la parametri necesari/proiectaţi la Spitalul Judeţean; o amendă de 2.500 de lei pentru instalaţiile cu rol în securitatea la incendiu (hidranţi interiori) care nu sînt menţinute în stare de funcţionare la parametri necesari/proiectaţi (lipsa accesoriilor) la Spitalul Tîrgu Neamţ.

Principalele nereguli au constat în: o parte din căile de evacuare nu erau echipate cu indicatoare standardizate şi iluminat de securitate pentru evacuare astfel încît traseele de evacuare să fie recunoscute cu uşurinţă noaptea de către persoanele care le utilizează în caz de incendiu (Spitalul Judeţean şi cel de la Bisericani); instalaţiile cu rol în securitatea la incendiu (hidranţi interiori, detectare/semnalizare, evacuare fum şi gaze fierbinţi rezultate în urma procesului de ardere, iluminat de siguranţă), nu erau în stare de funcţionare la parametri necesari/proiectaţi – Spitalul Judeţean, Spitalul de Psihiatrie Sfîntul Nicolae Roman şi unităţile de la Bicaz, Bisericani şi Tîrgu Neamţ; nu a fost realizată echiparea cu instalaţii de detectare/semnalizare a incendiilor, la construcţiile de sănătate care adăpostesc peste 100 de persoane şi avînd paturi de spitalizare staţionare, avînd în vedere şi evaluarea riscului de incendiu prin care a fost stabilită obligativitatea echipării cu aceste instalaţii pentru a se atinge pragul de acceptabilitate a nivelului riscului de incendiu – Spitalul Judeţean şi Spitalul Roman; instalaţiile electrice nu erau verificate periodic de firme specializate, unele circuite electrice sînt suprasolicitate din cauza numărului mare de consumatori, iar o parte din tablourile electrice sînt uzate fizic şi moral, siguranţele utilizate fiind în mare parte nestandardizate, decalibrate sau supradimensionate – Spitalul Judeţean, Spitalul Roman, Spitalul Bicaz şi Tîrgu Neamţ şi Spitalul Bisericani; s-a redus gabaritul căilor de evacuare prin încuierea unor uşi, blocarea, îngustarea cu mobilier, amenajarea unor spaţii – magazii/spaţii de depozitare, vestiare ori prin realizarea unor paravane din pvc cu uşi (glisante) cu deschidere ce nu este pe balamale sau pivoţi – unităţile din Piatra Neamţ, Roman şi Tîrgu Neamţ; nu există sisteme de alarmare acustică eficiente, pentru evacuarea pacienţilor şi a personalului spitalului, pentru fiecare construcţie/secţie/nivel – Spitalul Judeţean.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Sporurile dascălilor, probabil la judecată

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ premierul a promis că anul acesta nu vor fi tăiate sporurile ■ sindicaliştii spun că unele dintre el nu sînt sporuri, ci gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru drepturi salariale ■ tăierea acestora ar putea aduce o avalanşă de acţiuni în instanţă ■

La recenta întîlnire a premierului Florin Cîţu şi a factorilor de decizie din învăţămînt cu liderii principalelor confederaţii au fost aduse în discuţie intenţiile Guvernului de a „umbla“ la sporurile dascălilor, care, în opinia oamenilor din sistem, nu prea ar fi sporuri ci drepturi.

E vorba de gradaţiile didactice, de indemnizaţiile de dirigenţie, conducere şi de sporul pentru şcolile speciale. Liderul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţămînt Neamţ, Gabriel Ploscă, aduce o serie de lămuriri privitoare la chestiunile ridicate de sindicate faţă de nemulţumirile de ordin salarial ale cadrelor didactice.

„Săptămîna trecută a avut loc la sediul Guvernului o întîlnire a federaţiilor reprezentive din învăţămînt, cu prim-ministrul, Florin Cîţu, cu ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, , la care a fost de faţă şi secretarul de stat în MEN, Gigel Paraschiv şi directorul Direcţiei Financiare, Mihai Păunică, întrunire la care s-au discutat mai multe probleme importante din sistemul de educaţie din România.

Printre altele s-a discutat despre sporurile din învăţămînt care, categoric, nu sînt atît de multe şi atît de mari precum se vehiculează în presă. Referitor la aceste sporuri, aşa cum a anunţat premierul, nu va fi o tăiere a acestora. A fost luat în discuţie modul de calcul a drepturilor salariale, care este unul incorect, aşa cum am subliniat noi, reprezentanţii sindicatelor.

E vorba de gradaţia de merit, dirigenţia, sporul de şcoală specială şi sporul pentru învăţămîntul simultan, care, repet nu sînt sporuri, ci sînt drepturi salariale. Totul se calculează la nivelul salariului mediu în plată. Liderii noştri au atras atenţia factorilor guvernamentali că tăierea acestor drepturi va aduce o avalanşă de acţiuni în instanţe, situaţie în care statul va trebui să plătească mai mult, ulterior.

Preşedintele FSLI, Simion Hîncescu, a ţinut să atragă atenţia că aceste sume ar trebui prinse în proiectul de buget de anul acesta. Din păcate, premierul a spus că acest lucru nu mai poate fi făcut, pentru că proiectul a intrat pe fluxul aprobării legislative. În aceste condiţii, partea sindicală a mai spus că ar fi nevoie de circa 375 milioane lei, din rezerva bugetului educaţiei, sumă care ar trebui folosită pentru cheltuielile de personal, ca acestea să acopere calculul corect al salariilor“, a precizat Gabriel Ploscă, liderul FSLI Neamţ.

Premierul a promis sindicatelor că va lua în calcul varinta propusă, la rectificările bugetare din vară şi toamnă. A mai fost adusă în discuţie şi necesitatea urgentării procesului de imunizare a personalului, dar şi susţinerea unor măsuri de reformă a sistemului prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Reprezentanţii Guvernului au subliniat faptul că finanţarea şi reforma sistemului de educaţie reprezintă o prioritate şi toate măsurile ce urmează să fie luate sînt în concordanţă cu interesul comun pentru rezolvarea problemelor cronice de la nivelul sistemului de educaţie.

O nouă întîlnire de lucru cu premierul va avea loc în data de 10 martie 2021, dată la care se va constitui un grup de lucru format din reprezentanţi ai guvernului şi ai federaţiilor sindicale reprezentative, urmînd a se stabili şi calendarul de soluţionare a principalelor probleme din sistem.

La întîlnirea în discuţie au luat parte şi reprezentanţi ai elevilor, care au ridicat probleme legate de decontarea transportului, accesul egal la educaţie şi implicarea lor în evaluarea cadrelor didactice, nevoia de investiţii în infrastructura şcolară, de revizuire a costului standar per elev şi a cuantumului burselor.

Citește știrea

Actualitate

Bani în plus la mîncarea din spital, n-a fost să fie, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ consilieri PSD şi unul de la Pro România au iniţiat un proiect pentru majorarea alocaţiei de hrană a bolnavilor din spital ■ li s-au alăturat şi doi aleşi de la IPM ■ şedinţa nu s-a putut desfăşura pentru că din sală au lipsit ceilalţi consilieri ■

Grupul celor şase consilieri locali PSD, format din George Bălan, Andreea Broască, Ionuţ Ciocoiu, Radu Curpăn, Iulia Havrici – Tomşa şi Dragoş Moroşanu, la care s-a alăturat şi George Barcă, Pro România, a solicitat convocarea de îndată a CL Roman pentru data de 26 februarie, la sediul primăriei, pentru a dezbate un proiect de hotărîre, iniţiat de aceştia.

Se dorea majorarea alocaţiei de hrană pentru consumul colectiv din cadrul Spitalului de Urgenţă de la 10 lei/zi, la 15 lei, începînd cu 1 martie 2021. Conform unui comunicat de presă, iniţiatorii au apreciat că majorarea alocaţiei de hrană este posibilă, „ţinînd cont de faptul că România a închis anul 2020 cu o inflaţie de 2,1%, după scumpirea alimentelor cu 3,2% şi a serviciilor cu 2,7%, conform unor date INS, majorarea alocaţiei de hrană reprezentînd nu doar un act reparator firesc şi moral, ci şi o reală necesitate care influenţează direct actul medical, iar grija pentru pacienţi, pentru semenii noştri aflaţi în suferinţă ar trebui tratată cu prioritate.

Suma necesară este de 350.000 lei. Pe cale de consecinţă, propunem majorarea nivelului alocaţiei de hrană (…) de la valoarea de 10 lei/zi, reperul «Alţi bolnavi adulţi», la valoarea de 15 lei/zi, începînd cu 1 martie 2021. Sumele necesare acoperirii costurilor suplimentare generate de majorare vor fi asigurate din bugetul local al Municipiului Roman, prin bugetul Spitalului de Urgenţă“, se preciza în comunicatul de presă al PSD. Iniţiatorilor li s-au alăturat şi cei doi consilieri ai Partidului Împreună pentru Moldova, Bogdan Roman şi Teo Baciu.

La şedinţă nu au participat nici primarul Leonard Achiriloaei şi nici viceprimarul Radu Samson. Secretarul municipiului, Gheorghe Carnariu, a explicat că pentru a trece un asemenea proiect ar fi fost necesară prezenţa a 11 consilierii, dar în sală au fost doar opt. În raportul de specialitate întocmit de directorul economic al Primăriei Roman, Ciprian Alexandru, se preciza că proiectul nu întrunea condiţiile de legalitate: „Pînă la aprobarea bugetului local nu se pot aproba cheltuieli ce nu se încadrează în limita de 1/12 din bugetul anului 2020.

Cheltuielile cu suplimentarea alocaţiei de hrană trebuie înscrise în bugetul local, neaprobat la această dată. În 2020, potrivit execuţiei bugetare, nu au fost alocate în bugetul local sume la acest capitol, drept pentru care nu se poate aloca o cotă de 1/12 din bugetul anului 2020 la titlul de cheltuială care nu a fost cuprins în bugetul anului precedent“.

Citește știrea

Actualitate

Condamnări grele în dosarul Udrea – Băsescu

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ e vorba despre dosarul finanţării campaniei electorale din 2009 a fostului preşedinte Traian Băsescu ■ Elena Udrea a primit 8 ani de detenţie, iar Ioana Băsescu cu 3 mai puţin ■

Ziua de marţi, 2 martie, a fost iar una neagră pentru fostul ministru al Dezvoltării, Elena Udrea, ex-deputat de Neamţ în Colegiul uninominal Roman – Ion Creangă, care a fost judecată, alături de Ioana Băsescu şi alte cîteva nume grele în dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009. Cauza s-a judecat la Curtea de Apel Bucureşti şi s-au pronunţat sentinţe grele.

Elena Udrea a primit 8 ani de închisoare, fiind acuzată de instigare la luare de mită şi spălare a banilor, Ioana Băsescu, fiica cea mare a ex-preşedintelui Traian Băsescu, a primt o pedeapsă mai mică, de 5 ani închisoare. Gheorghe Nastasia, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, a primit 6 ani de închisoare pentru luare de mită. În acelaşi dosar, Victor Tarhon, fost preşedinte al CJ Tulcea a primit 4 ani de închisoare pentru luare de mită. Jurnalistul Dan Cătălin Andronic a fost achitat pentru acuzaţiile de mărturie mincinoasă şi favorizarea infractorului. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă.

„Pentru mine a fost un şoc. M-am întors în ţară cu convingerea că ceva s-a schimbat în Justiţie şi că poţi să te aperi, ceea ce eu nu am făcut în dosarul Gala Bute. Am avut convingerea că ceva s-a schimbat şi că poţi să te aperi, că poţi să aduci probe, că acuzaţiile procurorilor doamnei Kovesi sînt nelegale, nedovedite.

Am probat în acest dosar absolut totul. Nu ştiu ce să mai fac. Am făcut tot ce se putea face. Am adus toate probele care se puteau aduce să demonstrez că acuzaţiile erau rupte de realitate“, a spus Elena Udrea după aflarea sentinţei.

Reamintim faptul că „blonda de la Cotroceni“, cum e încă numită ex-deputata Elena Udrea, a revenit în România în 8 iulie 2019, la aproape un an şi jumătate de la fuga sa în Costa Rica. Atunci şi-a anunţat revenirea în ţară pe Facebook, spunînd că a renunţat de bunăvoie la statutul de refugiat, pentru că vrea să îşi crească fetiţa acasă. Prima sa apariţie publică după întoarcerea în ţară a fost pe 12 septembrie 2019, la Curtea de Apel Bucureşti, în acest proces.

La aflarea veştii privind noua condamnare, evident deznădăjduită, Udrea a mai afirmat public că: „Laura Codruţa Kovesi nu iartă şi nu uită“. Sentinţa va putea fi atacată cu recurs la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Citește știrea

Trending