Contactează-ne

Actualitate

Primarul Pietrei, replică după „invitatia“ la DNA

Știre publicată în urmă cu

în data de

• primarul si secretarul municipiului au fost chemati săptămîna trecută la DNA Bacău • dosarul vizează finantarea FC Ceahlăul • „consider că nu am nici o legătură cu această cauză“, sustine Dragos Chitic • se fac deja scenarii privind „preluarea“ primăriei •

Primarul municipiului Piatra Neamt, Dragos Chitic, a iesit public cu o declaratie după ce săptămîna trecută a fost invitat la DNA Bacău, alături de secretarul Florin Fecic, cercetările fiind efectuate într-un dosar ce priveste finantarea clubului de fotbal FC Ceahlăul. „De cînd am preluat conducerea Primăriei Piatra Neamt am demonstrat transparentă în activitatea mea si v-am obisnuit să vă comunic orice subiect pe care îl apreciez de interes pentru comunitatea noastră. De aceea, consider că trebuie să stiti că DNA Bacău continuă cercetarea începută de mai multi ani referitoare la unele aspecte din trecutul primăriei, dintr-o perioadă în care institutia era condusă de o altă persoană. De-a lungul anilor s-au solicitat de la primărie diverse documente, iar, în anul 2014, procurorii DNA au descins la clubul Ceahlăul, într-o perioadă în care eu nu mai eram într-o functie executivă. Aspectele cercetate de DNA Bacău au fost consemnate în trecut si în rapoartele Curtii de Conturi în urma controalelor pe care le-a efectuat la Primăria Piatra Neamt si care sînt publice, unele dintre ele fiind intens mediatizate si de o parte a presei locale. Acum, DNA Bacău a decis să extindă cercetările pentru anumite elemente privitoare la finantarea Clubului de Fotbal Ceahlăul Piatra Neamt. Conform procedurii persoanele care pot aduce lămuriri privind activitatea derulată în acea perioadă vor fi invitate să o facă. În acest context, desi eram printre putinii primari de localităti importante din tară care nu trecuseră pe la DNA, iată că am fost si eu invitat, desi consider că nu am nicio legătură cu această cauză. Mi s-a adus la cunostintă faptul că se fac cercetari privind unele aspecte din activitatea de atunci a primăriei. Majoritatea celor care vor fi chemati la audieri au, surprinzător pentru mine, calitatea de suspect. Personal apreciez că prea usor esti etichetat de o institutie a statului care trebuie să fie un model de impartialitate, de corectitudine. Nu este plăcut să fii pus în astfel de situatie, mai ales atunci cînd esti construit să fii corect si să respecti legea. Încălcarea legii este străină de mine, fără nicio legătură cu modul meu de a trăi si de a lucra. Dar, sînt convins, voi trece si peste această încercare, cu capul sus. Adevărul este doar unul singur si sînt sigur că asa va rezulta si în urma cercetărilor, mai ales că mi-am declarat întreaga disponibilitate. Eu mai cred într-o Românie normală!“, a scris primarul Dragos Chitic pe o retea de socializare.

Calculele politicienilor

Cum ancheta privind finantarea FC Ceahlăul e una mai veche si a oferit de-a lungul timpului mai multe „surprize“, e greu de pronosticat în acest moment unde se va ajunge în plan penal. Dacă primarul Dragos Chitic va fi sau nu cercetat, ori acuzat, rămîne să aflăm. Însă chiar si această „invitatie“ la DNA i-a făcut pe principalii actori politici să se agite si pe piată au început să apară diverse scenarii. Sigur că deranjul cel mai mare e în PNL. În special în organizatia pietreană. E de notorietate faptul că în PNL Neamt exista de ceva timp o ruptură: între cei de la judet si cei de la Piatra în principal, fiecare tabără încercînd să-si adune aliati si asteptînd o decizie de la centru care să transeze conflictul. Chemarea la DNA a primarului Chitic ar putea să se dovedească importantă pentru cei care trebuiau să separe apele de la centru. Cel mai probabil, o decizie va fi din nou amînată, asteptîndu-se evolutia ulterioară a dosarului. Cît priveste fotoliul de primar, scenariile sînt si aici numeroase. Unii consideră că dacă problemele penale ale lui Chitic vor căpăta dimensiuni care să ducă la suspendarea sa din functie, atunci cel mai probabil primăria va fi condusă interimar de vicele Bogdan Gavrilescu de la PMP. Reamintim că în acest moment viceprimarii sînt de la PMP, Gavrilescu, si de la PSD, Luminita Vîrlan. În Consiliul Local Piatra Neamt, PNL alături de PMP au o majoritate la un singur vot, fată de PSD si aliatii de la ALDE. Pare cel mai logic ca liberalii să meargă pe mîna pemepistului cu care sînt acum în coalitie, însă nu putine voci spun că e destul de probabilă si o „suceală“ a PMP, care să revină la sentimente mai bune fată de PSD. Atunci s-ar forma o majoritate mai stabilă, iar PNL ar fi condamnat definitiv la opozitie, fiind în postura de a-si fi pierdut si principalul lider. Iar unii aduc deja în discutie si varianta unor alegeri anticipate. Pe piată a fost aruncat numele unui posibil candidat pe care ar miza PSD. Este vorba despre actualul prefect Vasile Panaite. Însă pînă atunci mai e cale extrem de lungă si, evident, toate scenariile depind de modul în care se va derula ancheta procurorilor de la Bacău. Si de modul în care va juca la nivel de comunicare primarul Dragos Chitic. Care, dacă va evita „glontul“ penal, ar putea iesi chiar mai puternic politic din toată tărăsenia.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Fără clemenţă pentru corupţie

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ un nemţean condamnat definitiv pentru obţinerea de finanţări necuvenite a cerut revizuirea cauzei ■ acţiunea a fost respinsă ca nefondată ■

Un bărbat condamnat definitiv pentru finanţări europene ilegale, a solicitat magistraţilor din cadrul Tribunalului Neamţ revizuirea cauzei. Judecătorii au respins acţiunea ca nefondată, iar demersul lui Gheorghe Trifan l-a făcut să scoată din buzunar 150 de lei.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată la Curtea de Apel Bacău. Nemţeanul a fost acuzat de procurorii DNA de folosire sau prezentare cu rea credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al UE sau din bugetele administrate de aceasta ori în numele ei. Prin senţinţă definitivă, la final de 2018 a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Prin aceeaşi hătărîre, Trifan a fost obligat la plata pagubei, 3.919.616 lei, plus accesorii fiscale, către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, cel mai probabil acest aspect al deciziei magistraţilor fiind miza revizuirii.

Conform actelor de urmărire penală, faptele au avut loc în perioada 2010 – 2012 cînd Gheorghe Trifan, în calitate de reprezentant al unei asociaţii de crescători de animale din Borca, a depus la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură mai multe documente falsificate, în scopul de a obţine injust sume de bani în cadrul schemelor unice de plată pe suprafaţă, plăţi compensatorii pentru zona montană defavorizată şi plăţi de agromediu. „Concret, documentele respective conţineau date nereale, în sensul că persoanele menţionate ca fiind membre ale asociaţiei fie nu şi-au manifestat consimţămîntul pentru a deveni membri, fie nu şi-au dat acordul ca inculpatul Trifan Gheorghe să depună cererea de sprijin în numele asociaţiei şi nu au semnat acele înscrisuri“, conform unui comunicat al DNA, postat pe site-ul instituţiei.

Anchetatorii au mai arătat că prin acţiunile sale inculpatul a obţinut pe nedrept fonduri nerambursabile în valoare de 3.919.165,68 de lei. APIA s-a constituit parte civilă cu o sumă ceva mai mare decît prejudiciul calculat de procurori, respectiv 4.454.763 lei noi (44,5 miliarde de lei vechi), însă judecătorii au apreciat că paguba este cea stabilită prin actul de inculpare. Atît procurorii anticorupţie, cît şi inculpatul, au contestat decizia Tribunalului Neamţ, la Curtea de Apel Bacău, însă acţiunile au fost respinse ca nefondate, astfel că hotărîrea a devenit definitivă la 12 decembrie 2018.

Citește știrea

Actualitate

Modificări de posturi la Spitalul Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

Consilierii locali au aprobat, în şedinţa ordinară a lunii iulie, acte normative ce vizează activitatea Spitalului Roman. La Compartimentul de evaluare şi statistică medicală s-a decis transformarea a două posturi vacante de registrator principal în registrator medical debutant. La Laboratorul de analize s-a aprobat transformarea a patru posturi vacante de asistent principal, în posturi de asistent medical debutant specialitatea medicină generală, iar la Endocrinologie a fost necesară transformare unui post vacant de asistent principal, în post vacant de medic specialist în specialitatea Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli metabolice.

Consilierii au fost de acord cu modificarea Serviciului MCIM, care de acum se va numi Serviciul de Management al Calităţii Serviciilor de Sănătate. La Farmacia cu circuit închis a fost transformat un post vacant de farmacist, cu drept de liberă practică, în post de farmacist specialist. Solicitările făcute de conducerea spitalului au fost justificată ca fiind o necesitate a adaptării structurii organizatorice la cerinţele asigurării cu personal , ţinînd cont şi de vacantarea unor posturi prin pensionare, precum şi de oferta de pe piaţa muncii.

Citește știrea

Actualitate

Taxă prohibitivă la admiterea la INM

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ deşi este criză de personal la instanţe şi parchete, CSM a impus o taxă mare la admiterea la INM ■ cuantumul acesteia a fost dublat ■

Judecătoarea Alina Mihaela Niţă, de la Tribunalul Neamţ, recent întoarsă la post după o detaşare de cîteva luni la Roman, apreciază că solicitările Asociaţiei Naţională a Studenţilor la Drept (ANOSOR) Iaşi şi Bucureşti, de modificare a cuantumului taxei de înscriere la admiterea la Institutul Naţional de Magistratură este justificată din punctul său de vedere, în contextual actualei crizei de personal.

„Taxa nu trebuie să descurajeze candidaţii care au o situaţie financiara nefericită. Unicul criteriu de departajare al candidaţilor care doresc să devină magistraţi trebuie să rămînă meritocraţia. În primul rînd, taxa reprezintă mai mult decît dublul taxei impuse la ultimul concurs de admitere în magistratură, 650 RON/candidat. Nu există niciun fel de fundamentare a calculului prin care s-a ajuns la această sumă, niciun fel de analiză de impact, nicio estimare a posibilelor efecte negative.

În al doilea rînd, taxa reprezintă mai mult decît salariul minim net lunar din Romaânia la nivelul din iulie 2021 – 1.386 RON/lună. Sîntem absolut convinsşi că accesul într-o profesie atît de importantă precum magistratura nu poate să fie condiţionat de nivelul financiar al candidatului, mai ales cînd întreaga filosofie a sistemului ţine de asigurarea unei stabilităţi financiare pentru magistrat şi care să fie parte din independenţa reală a justitiţiei. În al treilea rînd, Plenul CSM nu a prevăzut nicio măsură compensatorie pentru cei care, din motive obiective, nu au resursele financiare necesare achitării acestei taxe absolut exagerate.

Considerăm că este de neimaginat ca parcursul unui candidat bine pregătit către funcţiile de judecător sau procuror să poată fi îngreunat de dificultăţile financiare în care se află. Procesul de recrutare a unor magistraţi bine pregătiţi ţine de interesul naţional al României şi, deşi este evident că organizarea concursului presupune anumite costuri inerente, acestea nu pot avea ca efect limitarea accesului în profesie pentru tinerii cu situatţii materiale mai putţin fericite. Solicităm Plenului CSM abrogarea Hotărîrii nr. 125/2021 şi stabilirea unei taxe cu rol pur administrativ, corelate cu nivelul financiar al unui tînăr absolvent al facultăţilor de Drept din România şi reglementarea unor proceduri privind scutirea de taxă în situaţii bine justificate“, apreciază şi judecătoarea Alina Niţă.

Acesta de-a lungul detaşării sale la Roman a vorbit despre volumul infernal de muncă al judecătorilor de la instanţa acestui oraş, unde din 11 posturi normate. ocupate efectiv sînt cîteva. „Volumul de muncă al unui judecător influenţează în mod direct durata de soluţionare a unui dosar, pentru că este mult mai uşor să îţi gestionezi şedinţele cu 30-40 de dosare o data la 2 săptămîni şi este foarte greu să le gestionezi pe cele cu 50-60 de dosare săptămînal, repartizate pe un interval de 4-5 luni.

Volumul de muncă al unui judecător determină durata de redactare a unei hotărâri, pentru că activităţile zilnice pe care le face pentru pregătirea şedinţelor săptămînale de judecată îi poate ocupa toate cele 40 de ore lucrătoare din săptămînă. Activităţile pe care le desfăşoară un judecător presupun un efort intelectual intens, iar volumul de muncă al unui judecător care necesită mai mult de opt ore de muncă, cinci zile pe săptămînă, fără a-i permite odihna necesară refacerii capacităţii intelectuale îi va afecta calitatea lucrărilor pe care le face, existînd premisele unor erori nedorite“, este de părere judecătoarea. Conform organigramei Judecătoriei Roman, magistratul Alina Iştoc se află în concediu de maternitate, Alinei Mihaela Niţă i-a încetat detaşarea, iar Alexandra Arseni se află în concediu de creştere a copilului. În activitate este Constantin Chiriluţă şi cu atribuţii de vicepreşedinte, Cristian Bîrjoveanu, Nicoleta Cristina Pavlovici, Robert Valerian Apetrei şi stagiara Raluca Andreea Foitaş, cu atribuţii restrînse.

Citește știrea

Trending