Primăria Piatra Neamţ – „Inamicul public nr. 1”

Zilele acestea a fost făcut public un sondaj de opinie în România, cu privire la instituţiile cele mai detestate de către cetăţeni. De departe, detaşată net faţă de restul instituțiilor mai puţin detestate, se situează „Instituţia Primăriei”, de care românii se declară nemulţumiţi în proporţie îngrijorătoare.

Pentru majoritatea cetăţenilor români, Primăria a devenit „Inamicul public nr. 1”. Nici Primăria din Piatra Neamţ nu este mai brează, reuşind ca în ultimii ani să aducă pietrenii la un aşa hal de lehamite, că la alegerile din 9 iunie aceştia l-au trimis pe primar la plimbare.

Picătura care a umplut paharul nemulţumirii pietrenilor a fost ambiţia nătângă a administraţiei locale de a aplica, la virgulă, „Planul de Mobilitate Urbană”, o aiureală bruxelleză menită să ne transforme urbea după modelul „Oraşul de 15 minute”, soluţie care se potriveşte la Piatra Neamţ ca nuca în perete.

„Planul de Mobilitate Urbană”, este un proiect utopic, extrem de controversat în Europa, pe care multe comunităţi refuză să îl aplice. Dar cum „banul este ochiul dracului”, administraţia pietreană s-a băgat chioară să apuce un astfel de plan, fără să aibe habar care sunt capcanele.

Nici primarul Andrei Carabelea nu a avut habar, dar s-a decis să facă din acest „Plan” opera carierei lui de primar. Întrebat recent de un ziarist local cum îşi explică efectele negative ale aplicării acestui „Plan”, primarul Carabelea a răspuns candid că „aşa prevedea Planul de Mobilitate Urbană pe care l-am primit.”

Păi, domnule primar, dacă nu aveaţi habar, de ce v-aţi mai băgat? Nu mai bine v-aţi fi limitat la tradiţionalele proiecte de primar, precum schimbările de borduri şi dale la trotuare? Deşi bordura şi dala sunt proiectate să ţină vreo 10-15 ani, acestea sunt schimbate în Piatra Neamț periodic, la fiecare patru ani, ca să aibă primarii activitate.

Primarul Andrei Carabelea va rămâne în istoria locală ca primarul care a reuşit să întoarcă oraşul pe dos şi aşa l-a lăsat la plecare. Andrei Carabelea este, de asemenea, primarul care a abandonat oraşul la discreţia unor antreprenori, geambaşi de lucrări, interesaţi mai mult de încasarea banilor destinaţi proiectelor, decât de organizarea de şantier.

Cu blocarea îndelungată a circulaţiei pe străzi, cu transformarea pe termen lung a oraşului într-un vast şantier şi cu haosul instalat, Primăria a reuşit să transforme Piatra Neamţ, nu într-un „oraş de 15 minute”, ci într-un „oraş de două ore”. Adică deplasarea ce ar fi trebuit s-o realizăm în 15 minute pentru rezolvarea unor probleme, o realizăm în două ore.

În operă sa de „europenizare” a urbei, Andrei Carabelea nu a fost singur. Unul din instrumentele lui de lucru a fost şi „Comisia Rutieră” din cadrul Primăriei. Haosul instalat în oraş nu ar fi fost desăvârşit fără inovaţiile exotice ale Comisiei Rutiere, cu care aceasta a reglementat circulaţia noastră prin şantierul Piatra Neamţ.

Haosul instalat în circulaţia din oraş nu a afectat numai pe automobilişti, care s-au înmulţit peste capacitatea de circulaţie rutieră şi de parcare a străzilor, ci şi pe pietonii care nu mai au siguranţa circulației pe trotuare, din cauza bicicletelor şi trotinetelor, sau pe trecerile de pietoni improvizate.

Acest haos a fost accentuat de iniţiativele năstruşnice ale Comisiei Rutiere în a ne reglementa circulaţia. Desfiinţarea multor alveole din staţiile de autobuze a avut ca prim efect blocajele din circulaţie, autovehiculele fiind obligate să aştepte în spatele autobuzelor până la plecarea lor din staţii.

Peste toată această nebunie tronează iniţiativele Comisiei Rutiere, care s-a lansat într-o furibundă activitate de schimbare a sensurilor de circulaţie, de desfiinţare a unor sensuri giratorii şi a unor treceri de pietoni. Nimeni nu-şi mai poate planifica astăzi o deplasare după regulile zilei anterioare.

În materie de siguranţa circulaţiei este definitorie stabilitatea şi predictibilitatea în reglementare. Este contraproductivă şi mai ales riscantă, orice schimbare de la o zi la alta, privind fluxurile de circulaţie. Mai ales când schimbarea este un act voluntar, nu unul de oportunitate.

Municipiul a fost excesiv semaforizat şi dovada o reprezintă faptul că majorităţii semafoarelor le-a fost blocată funcţionarea, fiind transformate în lămpi cu lumină intermitentă, la preţ de semafor. Benzile de circulaţie au fost separate prin dispozitive care nu permiteau schimbarea benzii.

A fost o anomalie cu viaţă scurtă, separatoarele de benzi dispărând peste noapte, cu tot cu costuri. Ne amintim de momentele penibile de la intersecţia de la Orion, în care întreaga circulaţie s-a blocat la momentul inaugurării funcţionării semafoarelor. Blocarea circulaţiei a impus scoaterea semafoarelor din funcţiune şi aşa trebuie să rămână, iar acestea trebuiesc vândute.

Sensul giratoriu din Piaţa Ştefan cel Mare a fost desfiinţat de Comisia Rutieră, care a compensat printr-un sistem alambicat de circulaţie, izvor de comentarii neortodoxe la adresa Primăriei. Mintea cea de pe urmă şi-a găsit matca, astăzi acest sens giratoriu a reintrat în drepturi, pentru a ne reaminti faptul că au existat şi vremuri mai bune.

Inventivitatea Comisiei Rutiere se menţine proverbială și când aceasta a hotărât desfiinţarea sensului giratoriu din intersecţia străzilor Ştefan cel Mare cu Petru Rareş, şi compensarea acesteia cu un labirint de circulaţie, impus de plantarea unor dispozitive ca nişte jaloane. Acea pădure de jaloane plantate în asfalt se doreşte a fi o genială soluţie, gândită de Comisia Rutieră, care mai mult încurcă circulaţia decât s-o simplifice.

Se impune, ca sugestie pentru membrii acestei Comisii Rutiere, să se repună acest sens giratoriu în drepturile sale, iar pădurea de jaloane să fie scoasă şi băgată undeva. Bomboana de pe coliva iniţiativelor briliante ale Comisiei Rutiere este decizia de a schimba sensurile unice de circulaţie pe un număr de nouă străzi, începând cu strada Calistrat Hogaş, continuând cu strada Alexandru Lăpușneanu şi limitrofele.

Această schimbare de sens preia o parte din traficul de pe Bulevardul Decebal, bulevard larg care asigură singur acest trafic. Raţiunea acestei soluţii, care deja bulversează circulaţia, este justificată de către Comisia Rutieră prin aşa zisul „conflict de trafic”, care există în intersecţia dintre Bulevardul Republicii, strada Calistrat Hogaş şi strada Durăului.

În ce constă „conflictul de trafic” şi nici cum a fost determinat acesta, nu ni s-a explicat, ca să nu murim proști. Sau acest „conflict de trafic” a fost doar sugestia cuiva, după cum circulă zvonul. „Conflictul de trafic” real abia acum s-a remarcat de către presa locală, care a titrat „Haos pe Calistrat Hogaş”, după ce s-a operat schimbarea de sens (nu de sex).

O astfel de schimbare a sensului modifică substanţial parametrii circulației prin respectiva intersecţie, în care se impune realizarea unui sens giratoriu. Dacă pentru Comisia Rutieră nu este evidentă necesitatea unui sens giratoriu în intersecție, i se poate explica simplu. Una din străzile pe care se inversează sensul de circulaţie este şi strada Poştei.

Ghinionul automobiliştilor existenţi pe strada Poștei este că aceştia nu se vor mai putea deplasa către partea centrală a oraşului, decât realizând un ocol mare, pe strada M. Sadoveanu şi Alexandru cel Bun. Pe strada Calistrat Hogaş erau practicate locuri de parcare în spic, conform sensului de circulaţie existent. Aceste locuri de parcare vor trebi reconfigurate toate, conform noului sens de circulație. Alţi bani, altă distracţie.

Schimbarea sensului de circulaţie pe cele nouă străzi, implică şi o schimbare a conduitei conducătorilor auto, familiarizaţi cu reglementarea circulaţiei de până acum. Se pare că bulversarea circulaţiei rutiere şi pietonale este obiectivul principal al Comisiei Rutiere, care preia astfel titulatura de „Inamicul public nr. 1” cu care defilează alături de Primărie.

Corijențele Primăriei confirmă inamiciţia sa cu pietrenii

Să nu creadă cineva că Primăria a devenit „Inamicul public nr. 1” numai datorită unor realizări discutabile din „remarcabilul” Plan de Mobilitate Urbană. Primăria Piatra Neamţ a rămas corijentă, până la pragul repetenţiei, la multe alte obiective finalizate pe banii noștri, dar inutile.

Primăria a rămas corijentă an de an la capitolul „Valorificarea investiţiilor masive abandonate din Parcul Cozla”, investiţii realizate cu zeci de milioane de lei din banii noştri, nu ai UE. Primăria a promis, tot pe banii noştri, că va realiza un „Parc tematic” în vârful Cozlei, parc care a devenit un eşec notabil înainte de a i se tăia panglica.

În Piaţa Centrală se construieşte o nouă hală în regim privat, în baza unei autorizaţii emisă de Primărie. Dacă noua hală va constitui o zonă comercială pentru producătorii agricoli din judeţul nostru şi din alte judeţe, putem aprecia că Primăria se gândeşte cu respect la aceştia, dar şi la consumatorii pietreni. Dar zvonurile din târg, pe care nu le contrazice nici Primăria, spun cu totul altceva.

Că privatul care construieşte hala pe domeniul public, ar viza valorificarea acesteia prin închiriere, unui supermarket. De parcă Piatra Neamţ de astfel de supermarket mai are nevoie. Dacă este aşa, Primăria trebuie să ştie că o astfel de iniţiativă nu este în favoarea promovării produselor autohtone, nici în favoarea producătorilor sau comercianţilor noştri şi nici în favoarea consumatorilor pietreni.

Pe de altă parte, pentru un astfel de supermarket nu este prevăzută a exista vreo parcare proprie, iar parcarea existentă din Piaţa Centrală este deja neîncăpătoare. Nu se ştie care va fi destinaţia finală a noii hale, că pe panoul de prezentare a investiţiei, aceasta nu este prevăzută, dar este bine ca Primăria să ştie şi acest lucru, că poate le-a scăpat când a emis autorizaţia de constructie.

Orice tortuleț are o cireaşă. Cireaşa de pe tortulețul Primăriei se numeşte „Piaţa Volantă” de pe platforma Cuiejdiului, din apropierea Complexului Unic. Această Piaţă Volantă şi-a dovedit inutilitatea din prima zi, iar astăzi cele 11 chioşcuri, înghesuite acolo, pe circa 100 de metri pătrați stau cu obloanele trase, șapte zile din șapte.

Este de domeniul fanteziei evoluția destinației acestei platforme de pe Cuejdi. Destinația inițială, gândită de fostul primar, a fost pentru plasarea unor dughene pentru comercianți. S-a renunțat și platforma a fost destinată pentru a fi o zonă de recreere, dotată cu 100 de bănci și cu arbuști ornamentali.

Anul acesta băncile au dispărut, nu se știe unde, și s-au amenajat locuri de parcare, lângă care acum au fost plasate fără nici o noimă 11 chioșcuri, locul fiind botezat pompos ca „Piață Volantă”, în realitate doar un depozit pentru cele 11 chioșcuri ale Primariei, care nu au nici o utilitate.

Evacuaţi domnilor din Primărie aceste chioşcuri inutile, duceți-le acasă la primar ca să-și amenajeze el o piața volantă, cu care să-și ocupe timpul disponibil de la sfârșitul mandatului şi plasaţi în locul lor băncile evacuate cu această ocazie.