Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Presedintele Tãrâtã, bilant la un an de mandat

Știre publicată în urmă cu

în data de

• presedintele Consiliului Judetean Neamt, Culitã Tãrâtã, si-a prezentat bilantul dupã un an de mandat • asigurarea medicatiei în spital si demararea unor investitii fãrã precedent sînt realizãrile din Sãnãtate • majoritatea drumurilor au fost reparatã sau se aflã în curs de finalizare • pentru prima datã în Neamt au reapãrut perdelele forestiere •

Presedintele Culitã Tãrâtã a împlinit un an de cînd a fost ales în fruntea Consiliului Judetean si, ca un politician care se respectã, a considerat cã este extrem de important sã îsi prezinte realizãrile, dar si dorintele care încã nu au devenit realitate. A considerat cã este de datoria sa sã prezinte alegãtorilor care au avut încredere în el tot ce a fãcut si ce doreste sã realizeze în viitorul apropiat. „Acest raport de activitate la încheierea unui an de mandat este obligatoriu deoarece oamenii trebuie sã stie ce am fãcut, ce nu am reusit sã realizez si ce planuri am pentru viitor astfel încît sã le fie locuitorilor judetului mai bine. Contrar afirmatiilor unor rãuvoitori care spun continuu cã nu se face nimic la Consiliul Judetean, faptele si rezultatele aratã clar cã aici se munceste si chiar cã s-au realizat unele investitii importante, în ciuda perioadei de austeritate pe care o traversãm cu totii. Existã într-adevãr contradictii chiar în sînul institutiei, dar este obligatia unui presedinte de a încerca sã aplaneze toate conflictele, dar si de a spune lucrurilor pe nume. Dupã cum cred cã mã stie deja lumea, eu nu mint si nu promit nimic din ce cred cã nu pot realiza“, si-a început prezentarea presedintele Culitã Tãrîtã. Bilantul activitãtii a fost structurat pe capitole precum Sãnãtate, Mediu, Social, Investitii si Turism.

Sãnãtatea, prioritatea presedintelui Tãrâtã

Încã din momentul în care a devenit presedintele administratiei publice nemtene, Culitã Tãrâtã a considerat cã Sãnãtatea este un domeniu prioritar. La momentul preluãrii Spitalului Judetean, unitatea sanitarã avea datorii foarte mari, pacientii erau obligati sã-si cumpere aproape toate medicamentele necesare tratamentelor, mîncarea bolnavilor era ca si inexistentã, iar despre investitii în modernizarea spitalului nici nu putea fi vorba. „Cînd am preluat spitalul, datoriile erau de circa 167 de miliarde, iar astãzi sînt plãtite integral. Nu existau medicamente în magazia spitalului, oamenii fiind trimisi cu lista sã-si cumpere tot, dar acum nu se mai întîmplã asa ceva, ba chiar existã stocuri. În cazul în care nu existã totusi un medicament, spitalul îi achitã omului contravaloarea tratamentelor respective în maximum trei zile. De asemenea, am reusit sã îmbunãtãtim hrana bolnavilor, astfel încît oamenii sã mãnînce o masã de calitate. Pe de altã parte, am reusit sã demarãm niste proiecte extrem de importante care vor duce în final la modernizarea institutiei. Astfel, s-a demarat amenajarea blocului operator, valoarea investitiei fiind de 26,5 milioane de lei, iar finantarea provine dintr-o donatie a Nefromed, din fondurile Ministerului Sãnãtãtii si de la bugetul Consiliului Judetean. De asemenea, a început modernizarea Policlinicii, valoarea lucrãrilor fiind de 4,6 milioane de lei, iar maternitatea este la un pas de inaugurare, totul depinzînd în acest moment doar de o receptie a Ministerului Sãnãtãtii“, a spus Culitã Tãrâtã, presedintele CJ. Una dintre marile supãrãri ale sale în privinta sistemului sanitar nemtean constã în faptul cã nu a reusit redeschiderea Spitalului Bicaz, asa cum si-a dorit. În ciuda numeroaselor interventii si a sutelor de drumuri fãcute la Bucuresti, mai marii de la Minister nu au reusit încã sã se punã de acord si sã aprobe alocarea unui numãr de paturi. Cu toate acestea, presedintele CJ spune cã nu se lasã si insistã în continuare pentru acest tel. „Nu renunt nici o secundã la ideea reluãrii activitãtii la Bicaz deoarece mii de oameni din zona respectivã au rãmas fãrã asistentã medicalã printr-o decizie aberantã. Noi trebuie sã corectãm aceastã eroare si nu mã las pînã nu reusesc“, a adãugat seful administratiei nemtene.

Drumurile, eterna problemã

Orice sef de judet se confruntã cu o problemã constantã si comunã: drumurile. Pentru cã niciodatã banii nu ajung, iar reparatii capitale se fac rar, predominînd cîrpelile, drumurile reprezintã durerea si bãtaia de cap a tuturor. CJ Neamt are în administrare 44 de drumuri judetene cu o lungime totalã de 726 de kilometri, cu un numãr de 246 de poduri cu o deschidere mai mare de 5 metri, cu amenajãrile si constructiile. În ultimii ani, traficul rutier a crescut foarte mult, iar iernile grele au contribuit consistent la permanenta degradare a cãilor rutiere. De anul trecut însã Consiliul Judetean si-a propus sã realizeze programe de lucrãri anuale si strategii pe durate mai lungi, astfel încît sã se finalizeze o serie de lucrãri. Astfel, din 2012 si pînã acum s-au modernizat drumurile judetene din Drãgãnesti, Bahna, Tupilati, Dãmuc, Mãrgineni, Bodesti, Urecheni si, cel mai important, s-a reusit reabilitarea si modernizarea drumului judetean Hanul Ancutei – Girov. De asemenea, o sumedenie de drumuri au beneficiat de covoare bituminoase turnate în cadrul programului de întretinere, iar o serie de lucrãri de modernizare si reparare se aflã în derulare, fiind cuprinse în acest proiect aproape toate localitãtile judetului.

Perdelele forestiere, o premierã pentru Neamt

Zãpezile abundente cãzute în ultimii ani peste judet au provocat mari pagube si au lãsat mult timp sate întregi izolate. În opinia sefului judetului, multe dintre aceste probleme ar fi putut fi evitate dacã ar fi existat perdele forestiere, acestea avînd rolul de a tine zãpada departe de locuinte. De la vorbã la faptã nu a fost decît un pas. Astfel, au început ample lucrãri de împãdurire, fiind plantati mii de puieti de salcîmi care, în timp, vor proteja judetul de intemperii. „Anul acesta cheltuielile de deszãpezire au fost de circa 17 miliarde de lei vechi, si am avut o iarnã grea. Comparativ cu anii trecuti, cînd se dãdeau si peste 22 de miliarde, chit cã erau ierni blînde, am reusit sã reducem cheltuielile, dar tot mai avem de lucru. Pentru ca judetul sã nu mai sufere din cauza zãpezii am decis plantarea de perdele forestiere, acestea fiind beneficie si microclimatului, dar avînd si rol de protectie. Am primit 500.000 de puieti gratuit de la Consiliul Judetean Constanta si am început actiunea în localitãtile Dulcesti, Vãleni, Valea Ursului, Drãgãnesti si orasul Bicaz. Surprinzãtor, au venit foarte multi voluntari, oamenii fiind constienti de importanta acestor actiuni. Îmi doresc ca pînã la finalul mandatului meu sã avem astfel de perdele forestiere în toate zonele judetului care sînt expuse riscului de înzãpezire si al alunecãrilor de teren. Avem promisiuni tot de la Constanta cã vom primi încã 2-3 milioane de puieti de salcîm, iar în viitor mi-as dori sã înfiintãm propria noastrã pepinierã care va asigura necesarul de pomi pentru tot judetul“, a declarat Culitã Tãrâtã. “

Turismul, rampa de lansare a judetului

Pe lîngã multe alte oportunitãti de afaceri pe care le are judetul, turismul este considerat atuul acestui tinut. Încadrat într-un peisaj de poveste, înzestrat de naturã cu munti spectaculosi si cu o bogatã salbã de mãnãstiri unice în tarã, judetul Neamt este deja un punct important pe harta turisticã a tãrii. Presedintele Consiliului Judetean considerã însã cã mai sînt multe lucruri de fãcut, iar scopul administratiei publice este de a promova turismul permanent. Culitã Tãrâtã a fost extrem de deschis la demararea unor investitii în acest domeniu si a început temeinic, cu punctele de informare turisticã, esentiale pentru orientarea celor care ajung pe meleagurile noastre. Astfel, a fost modernizat centrul de la Izvorul Muntelui, care acum un an avea doar temelia. S-a realizat un centru de informare turisticã la Neagra si un altul la Poiana Teiului. De asemenea, chiar zilele trecute s-au încheiat trei proiecte importante prin care s-a realizat promovarea ariilor protejate nemtene, promovarea turismului ecumenic, dar si promovarea traditiilor populare din zona noastrã. La finalul primului an de mandat, presedintele Tãrâtã este multumit, dar considerã cã este abia începutul, iar la finalul celor patru ani îsi doreste sã realizeze mult mai multe. „Dorinta mea cea mai mare este ca la finele mandatului, fiecare comunã sã se poatã lãuda cu o finantare de 5-6 milioane de euro de la Uniunea Europeanã, pentru infrastructurã. Bani sînt, important este sã-i atragem, iar eu voi face tot ceea ce depinde de mine si de Consiliul Judetean pentru a sprijini autoritãtile locale sã aducã aceste fonduri la ele acasã“, a concluzionat presedintele CJ, Culitã Tãrâtã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fost parlamentar acuzat de coruptie

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Dorinel Ursãrescu este acuzat de cumpãrare de influentã • acesta ar fi dat bani unui deputat de Bacãu ca sã punã o „vorbã“ pentru subcontractarea unor lucrãri la digul de peste Siret din comuna Doljesti • faptele ar fi avut loc în perioada 2010-2011 •

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul teritorial Bacãu au finalizat un nou dosar penal pe numele ex – deputatului Dorinel Ursãrescu, pe care-l acuzã acum de sãvîrsirea infractiunii de cumpãrare de influentã, în calitate de administrator al unei societãti comerciale. Cauza a fost deferitã justitiei ieri, 27 decembrie, Ursãrescu fiind judecat în stare de libertate. În acelasi dosar mai sînt inculpate si alte persoane. Este vorba de Mihai Banu, la data faptelor deputat de Bacãu, acesta fiind acuzat de sãvîrsirea infractiunii de trafic de influentã în formã continuatã. Spre deosebire de Ursãrescu, Banu va fi judecat în stare de detentie. Alt inculpat este Ion Rotaru, administrator al unei societãti comerciale, acesta fiind acuzat de cumpãrare de influentã. „În perioada iulie 2010 – noiembrie 2011, inculpatul Banu Mihai, în calitate de deputat în Parlamentul României, a pretins si primit pentru partidul din care fãcea parte, prin intermediul unei societãti comerciale, de la ceilalti doi inculpati, suma totalã de 1.264.000 lei ( 824.000 lei de la Ursãrescu Dorinel si 440.000 lei de la Rotaru Ion). Banii au fost pretinsi si primiti pentru ca inculpatul Banu Mihai sã-si exercite influenta asupra reprezentantilor unei societãti comerciale, astfel încît aceasta sã subcontracteze lucrãrile de îndiguire a rîului Siret pe tronsonul Rotunda – Buruienesti, comuna Doljesti, judetul Neamt, firmelor administrate de inculpatii Ursãrescu Dorinel si Rotaru Ion“, conform unui comunicat al procurorilor anticoruptie. De asemenea, Mihai Banu a mai solicitat contractantului ca o parte din sumele datorate subcontractorilor sã fie achitate prin bilete la ordin, a cãror valoare a fost încasatã, în cele din urmã, de cãtre Banu. Pentru a exista o justificare legalã a circuitului banilor, la solicitarea lui Banu, între cele douã societãti subcontractoare si firma care i-a remis contravaloarea biletelor la ordin au fost încheiate mai multe contracte de prestãri servicii fictive, mai spun anchetatorii. În cauzã s-a dispus mãsura asiguratorie a sechestrului asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatilor. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Bacãu, cu propunere de a se mentine mãsurile asiguratorii dispuse în cauzã. Trebuie spus cã Banu a mai avut astfel de probleme fiind inculpat de procurorii DNA în august 2015, pentru fapte similare, ulterior fiind condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare. Si Ursãrescu a mai dat ochii cu anchetatorii pentru fapte asimilate coruptiei. A fost trimis în judecatã pe 19 decembrie 2014, fiind condamnat definitiv la închisoare cu suspendare. De acum, timp de douã luni, cauza va fi în procedurã de Camerã preliminarã, apoi procesul devine public si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Amplã descindere a mascatilor în Piatra

Știre publicată în urmă cu

în data de

• are loc o nouã editie a Festivalului de datini si obiceiuri de iarnã Steaua sus rãsare • asearã a avut loc prima parte, iar disearã va fi a doua •

Centrul pentru Culturã si Arte Carmen Saeculare a dat ieri, 27 decembrie, startul celei de-a XLIX-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri Steaua sus rãsare, manifestare care se încadreazã în programul Tîrgului de Crãciun la Neamt. Ca în fiecare an, la Piatra Neamt, s-au reunit unele dintre cele mai spectaculoase formatii de datini si obiceiuri din judet si din tarã. Cetele de colindãtori, urãtori si mascati si-au întîmpinat publicul cu frumusetea colindelor, a plugusorului si a sorcovei, dar si cu jocul arhaic al caprei, ursului si cerbului, în acest ceremonial simbolic al vietii si al mortii, în care masca trece granitele si reuneste lumea de aici cu cea de dincolo, iar timpul moare doar pentru a putea renaste. Anul acesta, „spectacolul“ mortii anului vechi si al renasterii celui nou va fi adus pe strãzile din oras si pe scena de la Platoul Curtii Domnesti de formatii venite de peste granitã, din diverse judete si de grupuri nemtene. În prima zi a festivalului au putut fi urmãrite evolutiile formatiilor Cununa Somesanã (Maieru, Bistrita Nãsãud), Ansamblul folcloric aromân Dor (Sarighiol, Tulcea), Alaiul de datini si obiceiuri Farcasa, Izvoarele Borcutului Borca, Alaiul de la Pîncesti, Sumãnarii din Trifesti, Ansamblul Mugurasii Mãrginenilor, alaiurile de datini si obiceiuri din Bãltãtesti, Gîrcina, Timisesti, Urecheni si Ansamblul Floricicã de la munte al Centrului Carmen Saeculare. Ieri, de la ora 16, a avut loc traditionala paradã a formatiilor, care se au strãbãtut parte din oras pe traseul Teatrul Tineretului – Casa de Culturã – Muzeul de Istorie – Hotel Ceahlãu – Teatrul Tineretului. Apoi, pe scena amplasatã pe Platoul Curtii Domnesti a urmat un spectacol extraordinar al mãstilor si al obiceiurilor traditionale din vremea sãrbãtorilor de iarnã. Astãzi, în a doua zi a festivalului, vor putea fi vãzuti Cãiutii de la Mihoreni (Cernãuti, Ucraina), Ansamblul Chiscãrenii si Mostenitorii (Republica Moldova), Ansamblul Cununa Somesanã, Ansamblul Dor, Ansamblul Cerbul de la Helesteni (Iasi), Ursii de la Asãu (Bacãu), Ansamblul de Datini Capra de la Mãlini si Grupul Folcloric Bogdana din Bogdãnesti (ambele din Suceava), Ansamblul de datini si obiceiuri de iarnã din Tudora (Botosani), alaiurile de datini si obiceiuri din Agapia, Roznovenii, Ansamblul Ozana Tîrgu Neamt si Ansamblul Floricicã de la munte. Si astãzi va avea loc o paradã pe acelasi traseu din Piatra Neamt si un spectacol la Curtea Domneascã.

Cîte ceva despre participanti

Ansamblul folcloric aromân de cîntece si dansuri Dor, din Sarighiol de Deal, Tulcea, a fost înfiintat acum 38 de ani si este format din 40 de tineri entuziasti, dansatori, solisti vocali si instrumentisti. Conducãtorul grupului, Dumitru Caimacan Popescu, profesor drd. inginer si director de scoalã, s-a identificat cu visele si aspiratiile noului colectiv. Personalitãti în domeniu au apreciat elogios, în decursul anilor, interpretarea artisticã si autenticitatea ansamblului în spectacole sau festivaluri judetene, nationale si internationale. Între 2013 si 2015, ansamblul a sustinut peste 80 spectacole, obtinînd Marele Premiu – Trofeul Regele Brazilor, la Festivalul International de Folclor de la Bistrita-Nãsãud si Marele Premiu la Festivalul Serbãrile Deltei de la Sulina. Originea jocului ursului la Asãu se pierde mult în timp. În anii ’60, Gavrilã Nicodim organizator cunoscut al cetei de ursi, a adus pentru întâia datã bãtaia cu douã ciocãnele la o tobã mai mare, obicei copiat de la niste prieteni din Dãrmãnesti. Bãtaia ritmicã, specificã Asãului, este creatia lui, rãmânând unicã si reprezentativã. Gavrilã Nicodim a strâns pentru prima datã mai multe piei de urs – opt – si a avut ideea jocului ursului pe par, joc mostenit si azi de asãuani, devenit specific comunei. În prezent, fiul acestuia, Daniel Nicodim, încearcã sã ducã mai departe traditia mostenitã de la tatãl sãu, ajungând sã strângã un numãr impresionant de oameni – 60. Înfiintat în 1971, Ansamblul folcloric Floricicã de la munte, s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanti pãstrãtori de culturã traditionalã româneascã. De patru decenii, ansamblul cutreierã Europa, ducînd cu el frumusetea dansurilor, cântecelor si a costumelor populare românesti. În palmares se aflã distinctii obtinute la manifestãri prestigioase din tarã si din Europa: Festivalul International de Folclor de la Reims (Franta), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), festivalurile de la Zavet si Lovec (Bulgaria), Festivalul de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internationalde la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franta), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia), Festivalul Olympus (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Citește știrea

Trending