Contactează-ne

Prima pagină

Tribuna nemţenilor : Preşedintele României, Klaus Iohannis, vrea un nou Cod Penal, în care orice injurie obscenă, de factură penală să fie considerată opinie politică

Știre publicată în urmă cu

în data de

Obscenitatea ordinară a aşa ziselor numere de înmatriculare ale maşinii unui şofer român, venit din Suedia în vacanţă, însoţit de copilul său, este semnalul că în România nu se poate ajunge mai jos de atât. Şoferul, pe numele său Răzvan Ştefănescu, este un român stabilit de mai mulţi ani în Suedia, care planificând să vină în vacanţă acasă, şi-a schimbat în aprilie numerele de înmatriculare, contra taxei de 650 euro, preferând un număr personalizat, format numai din litere, respectiv M..E PSD, combinaţie interzisă în România. Întâmplarea care a prefaţat scandalul numerelor a fost că şoferul a căutat şi găsit o combinaţie de 7 litere, pe care autoritatea suedeză i le-a aprobat ca număr de înmatriculare personalizat, crezând probabil că este vorba de numele proprietarului maşinii. Suedezii nu şi-au pus problema că acea combinaţie de litere reprezintă în România o invitaţie scabroasă la sex oral, des invocată în mediile interlope, de galeriile stadioanelor sau pe Centura Capitalei. Şoferul nostru ştia prea bine care este semnificaţia expresiei, chiar dacă a motivat că a studiat DEX-ul, în care el a văzut că „m..e“ înseamnă gură. Asta i-a explicat şi feciorului său, care a fost curios să afle semnificaţia cuvântului. În mod obiectiv, şoferul nu i-a putut explica copilului şi restul semnificaţiilor din DEX, care l-ar fi făcut şi pe el să roşească. În ziua de 17 iulie şoferul a intrat în ţară prin vama Nădlac. De aici poliţia a intrat într-o spirală a erorilor care au contribuit la amplificarea efectului scontat cu numerele de înmatriculare obscene.

Sarabanda erorilor poliţiei s-a datorat lipsei de profesionalism a şefilor, dar şi faptului că legislaţia română nu are prevederi privind circulaţia vehiculelor străine cu numere de înmatriculare personalizate

Legislaţia română prevede că la înmatricularea vehiculelor să nu fie acceptate combinaţii de litere care să aibă semnificaţii obscene sau injurioase la adresa cuiva. Şoferul Răzvan Ştefănescu, un tip de 45 de ani, s-a gândit că venind acasă în România, va rupe gura târgului de două ori. Prima oară, fiind la volanul unui superautomobil marca Audi şi a doua oară pentru că super automobilul are numărul de înmatriculare cu o semnificaţie voit suburbană. Dacă în Suedia semnificaţia numărului de înmatriculare oferit nu spune absolut nimic, în România, conform art 24 aliniat 3, din Regulamentul de circulaţie, numărul cu semnificaţia respectivă este interzis. Automobilul fiind înmatriculat în Suedia, autorităţile române, în lipsă de reglementări potrivite, s-au codit multe zile, până când au oprit maşina din circulaţie. Autoturismul a fost oprit de abia în Bucureşti, pe 30 iulie şi poliţia rutieră i-a confiscat plăcuţele cu numerele injurioase, i-a reţinut permisul şoferului şi i-a deschis dosar penal. Bineînţeles, că au existat aplaudaci, care au pus instant de un protest la uşa poliţiei rutiere, cerând demisia ministrului de interne pentru că poliţia nu a permis libertatea de înjosire publică a unui partid din partea unui şofer din diaspora. Au apărut şi avocaţi din oficiu, cu prestaţii costisitoare, care au pornit o campanie de atacuri în instanţă a guvernului pentru că înăbuşe astfel libertatea de exprimare a unui om onest. La solicitările publice repetate, de a preciza ce reglementări au fost încălcate de către şoferul Răzvan Ştefănescu, poliţia rutieră a găsit un răspuns halucinant, fără nici o legătură cu realitatea, dovedind amatorismul şefilor acesteia. Poliţia rutieră a motivat că autoturismul a fost oprit în trafic şi s-au aplicat sancţiunile respective, deoarece au fost încălcate prevederile Convenţiei de la Viena din 1968, privind circulaţia rutieră. Trebuie precizat însă că încălcările prevederilor Convenţiei nu sunt sancţionabile în România, decât dacă acestea se regăsesc şi în legislaţia română. Prevederile Convenţiei sunt consultative, drept care legislaţia română nu le-a preluat integral pe toate. Sub nici o formă, poliţia rutieră nu poate găsi argumentele în Convenţie pentru a sancţiona, ci doar în Codul rutier. Singura prevedere aplicabilă este cea a articolului 148, punctul 19 din Regulamentul de circulaţie; „se interzice conducătorului de autovehicul să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii, să adreseze expresii jignitoare ori vulgare celorlalţi participanţi la trafic“. În acest caz, sancţiunea aplicabilă este amenda şi reţinerea plăcuţelor incriminate. Nu se justifică reţinerea permisului de conducere şi deschiderea dosarului penal. Problema de fond cu plăcuţele de înmatriculare nu a fost că obscenitatea avea ca „adrisant“ PSD-ul. Se putea scrie pe tăbliţe la fel de bine M..E PNL sau M..E USR, ori multe alte variante cu trimiteri la ţinte reprezentate prin trei litere. O astfel de obscenitate, aprobată în Suedia, din necunoştinţă, trebuia oprită să intre în ţară, încă de la vama Nădlac. Ministerul de interne este obligat să instituie rapid reglementări privind extinderea acestor interdicţii interne şi la vehiculele înmatriculate afară cu numere obscene şi obligarea celor vizaţi să le dea jos şi să poarte numerele originale, dacă le au, sau numere provizorii oferite în vamă, până la ieşirea din ţară. Unii deplâng situaţia lui Răzvan Ştefănescu considerându-l „victima sigură a unui caz strigător la cer“. Să fim serioşi. Cine a urmărit prestaţia imperturbabilă a individului, timp de mai multe zile, a putut să-şi dea seama că acesta a făcut-o deliberat şi şi-a asumat riscurile până la un punct. Nu se aştepta să-i fie reţinut permisul şi să i se deschidă dosar penal. A fost un concurs al exceselor. Individul a vrut să forţeze limitele libertăţii de expresie, iar poliţia a vrut să-i demonstreze excesiv că România nu este sat fără câini. Comandanţii poliţiei rutiere nici nu visau cu ce probleme se vor confrunta, când obscenitatea se plimba nestingherită pe drumuri, spre indignarea unor oameni oneşti sau spre deliciul unor talibani, interlopi, şi chiar a unor intelectuali.

Poliţia rutieră a reacţionat corect deşi cu întârziere. Soluţia nu a fost însă „după carte“, ci după ureche, adică aberantă

Soluţia privind reţinerea permisului şi deschiderea dosarului penal nu era în Codul rutier, ci în cu totul alte legi. Nu poliţia rutieră trebuia să aplice soluţia, ci alte autorităţi. Fiind împinsă în faţă, poliţia rutieră a căzut între scaune. Nici ministerul de interne nu a trecut de genunchiul broaştei cu priceperile. Dacă poliţia rutieră a fost sesizată să ia măsuri la ordin politic, trebuie precizat că soluţia aplicată nu trebuia să ţină de interesul PSD-ului, ci de interesul legii. Dacă un fan PSD bezmetic, ar defila cu numere de înmatriculare „M..e USR“, reacţia poliţiei rutiere trebuie să fie aceeaşi, nu după simpatii politice.

Unde a greşit şoferul Ştefănescu şi unde a greşit poliţia rutieră?

Poliţia a declarat la început că în cazul şoferului Ştefănescu s-au aplicat prevederile Convenţiei, ceea ce era fals şi s-a dovedit ulterior aceasta. În cazul Ştefănescu, nu puteau fi aplicate decât prevederile Codului Rutier pe teritoriul României. Conform unor prevederi noi ale Convenţiei, intrate în vigoare în 19 septembrie 2016, Răzvan Ştefănescu a intrat legal în ţară, cu un număr de înmatriculare format numai din litere. Singura problemă a fost combinaţia literelor într-un mesaj pornografic. Este evident în acest caz că această combinaţie de litere, aleasă de Ştefănescu, a avut un scop bine conturat. Ştefănescu şi-a asumat deliberat consecinţele. În România, numerele de circulaţie sunt formate din cifre sau din combinaţii de litere şi cifre. Felicitări pentru poliţiştii de pe traseu, care l-au controlat pe Ştefănescu în mai multe zile şi nu au găsit nici o anomalie. Au dovedit astfel că erau la curent cu ultimele modificări ale Convenţiei şi certificatul de înmatriculare suedez era legal. În schimb, la intrarea în ţară, poliţia nu a sesizat tratamentul diferenţiat de care beneficiază Ştefănescu. Avea numere de circulaţie, de a căror combinaţie în România nu poate „beneficia“ nimeni, fiind interzise. Asta nu au văzut poliţiştii din vamă şi poliţiştii de pe traseu zile în şir, iar Ştefănescu a circulat nestingherit până în Bucureşti. În Bucureşti, Ştefănescu a fost oprit şi sancţionat, dar în lipsa unor prevederi în legislaţia română, care să justifice sancţiunea, aceasta a fost motivată total aiurea, prin trimitere la Convenţia de la Viena din 1968. Poliţia s-a băgat singură în rahat şi nu aş spune că a fost definitorie obedienţa sa faţă de PSD, cât a fost lipsa de profesionalism. Dacă poliţia ar fi dat dovadă de profesionalism, ar fi putut trimite cererea PSD -ului la coşul de gunoi. Şoferul Răzvan Ştefănescu, pentru a-şi realiza misiunea primită, a profitat de lacuna legislativă existentă. Ministerul de interne trebuie să completeze Codul rutier cu o prevedere care să elimine discriminarea apărută din 19 septembrie 2016 între şoferii vehiculelor înmatriculate în România şi cei ai vehiculelor înmatriculate afară, privind conţinutul tăbliţelor de înmatriculare.

După Klaus Iohannis, orice înjurătură anti-PSD trebuie neapărat taxată ca opinie politică

Aflat „curat neconstituţional“ la lucrările ordinare ale Consiliului Naţional al PNL, preşedintele tuturor românilor, Klaus Iohannis, a atacat dur PSD-ul, guvernarea Dăncilă şi pe Liviu Dragnea, pentru a umple cu ceva ordinea de zi. Printre altele a înfierat guvernarea pentru că şi-a permis să acţioneze dur împotriva unei persoane care şi-a exprimat public opinia anti-PSD, fiind luată în plină zi de poliţie. Îmi pare rău pentru domnul Preşedinte, dar dacă mai vrea ca cineva să- i perceapă rigoarea nemţească, cu care a câştigat voturile în 2014, nu trebuia să critice poliţia că l-a oprit pe împricinat, ci s-o critice că a motivat aiuritor acţiunea. Criticând astfel poliţia, preşedintele a legitimat, de la înălţimea funcţiei, introducerea obscenităţilor în spaţiul politic. Mă nelinişteşte faptul că preşedintele este din ce în ce mai preocupat să facă bice anti-PSD din toate rahaturile, care mai are şi pretenţie să pocnească. A apărut o nouă ideologie, în care M…A este un obiectiv propăvăduit de liicieni şi tismăneni, sub atenta supraveghere a ochiului de la Cotroceni.

Prima pagină

Jale la ultimul concurs pentru directorii unor școli din Neamț. Doar șase candidați au promovat examenul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ au fost afișate rezultatele finale ale celei de a treia etape a „Directoriadei” ■ în Neamț, au fost scoase la concurs 24 de posturi de director și adjuncți ■ din cei 25 candidați înscriși, 23 au avut dosare valide ■

Conform calendarului de desfășurare a concursului de ocupare a funcțiilor de director și director adjunct, în ziua de 3 octombrie 2022 s-a încheiat cea de a treia sesiune a examenului de ocupare a funcțiilor la unități de învățămînt, după corectarea contestațiilor depuse la proba interviu.

În sesiunea septembrie – octombrie au fost scoase la mezat 24 de posturi, dintre care 15 de director plin și nouă de adjuncți. Era vorba de conducerile școlilor din Dămuc, Dobreni, Buruenești – Doljești ( ambele funcții), Dulcești, Farcașa, Ion Creangă (director adjunct), Oniceni (director), Pîncești.

Altele vizau Centrul Județean de Excelență Piatra Neamț, Colegiul Național de Informatică Piatra Neamț (director adjunct), Liceul de Artă Victor Brauner (director adjunct), Liceul Ortodox Sfinții Împărați Constantin și Elena, Școala Gimnazială Nr.2 Piatra Neamț ( director adjunct), Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă Roman, Colegiul Național Roman-Vodă (director adjunct).

În „cărți“ mai era Liceul Romano Catolic Sfîntul Francisc de Assisi Roman (director și director adjunct), Colegiul Tehnic Danubiana Roman (director adjunct), Școala Ruginoasa, Școala Sagna, Școala Stănița și Seminarul Teologic Ortodox Veniamin Costachi de la Vînători Neamț. Pentru aceste funcții s-au înscris 25 cadre didactice, dintre care 23 au avut dosare valide.

„Pe site-ul ISJ Neamț, la secțiunea Concurs directori, au fost publicate rezultatele finale ale examenului. În urma corectării celor trei contestații depuse, care a fost realizată în alt județ, au promovat concursul trei directori plini și trei directori adjuncți, care vor ocupa efectiv funcțiile, după ce rezultatele vor fi validate în ședința CA al ISJ de marți, 4 octombrie.

Pe 5 octombrie vor fi emise deciziile de numire și imediat va urma și o etapă de mobilitate pentru acoperirea cu suplinitori a catedrelor rezervate acestor noi manageri școlari, posturi pe care vor fi detașate cadre didactice suplinitoare (calificate – n.r.)”, a precizat Romeo Roman, secretar al Comisiei de organizare a concursului.

Conform rezultatelor finale, la Colegiul Național Roman-Vodă candidatul la funcția de director adjunct a luat 7.40 la proba scrisă și10 la interviu, obținînd media 8.70. Și la Colegiul de Informatică din Piatra Neamț s-a obținut medie de promovare, respectiv 8.40 la proba scrisă și 9.80 la interviu, media finală fiind de 9,10. Candidatul pentru postul de director adjunct de la Liceul de Artă Victor Brauner a reușit să ia 7.40 la proba scrisă și 9.50 la interviu, media finală fiind de 8.45.

Și Școala Gimnazială Dămuc va avea director prin concurs, candidatul obținînd 7.80 la scris și 9.90 la interviu, media generală find 8.85. La Școala Gimnazială Dulcești au fost doi candidați. Primul a obținut 7.40 la proba scrisă și 10 la interviu – medie finală de 8,70. Candidatul pentru postul de conducere de la Școala Sagna a obținut 7.20 la scris, 9.60, iar media generală este 8.40.

Nu au reușit să promoveze concursul candidații de la Școala Buruenești (Doljești). La postul de director a fost respins cadrul didactic pentru că a obținut 7.20 la scris, dar numai 5,70 la interviu. La funcția de adjunct s-au înscris doi candidați. Primul a luat 8 la scris, dar s-a retras de la proba interviu. Cel de al a avut 7.20 la scris și 5.70 la interviu, fiind respins.

La Școala Farcașa, candidatul a luat 7 la scris și s-a retras la proba interviu. Candidatul de la Școala Ruginoasa a fost evaluat cu 8 la proba scrisă, dar a avut, la la interviu, 6.50, fiind respins. La Școala Dobreni candidatul a fost respins, din cauza faptului că, deși a obținut 8 la proba scrisă a luat doar 5,80 la interviu.

Candidații la o funcție de conducere a unei unități școlare au fost obligați să rezolve un test cu 50 de itemi, referitor la capacitățile și competențele relevante pentru activitatea de management educațional, în timp ce la proba interviu au prezentat în fața membrilor comisiei o strategie de dezvoltare a școlii pe care doreau să o conducă.

Citește știrea

Prima pagină

Vremea, mereu surprinzătoare. La Toaca, indicele de răcire a coborît spre limita gerului. Ce prognozează meteorologii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la prînz, pe Ceahlău, indicele de răcire a coborît dramatic ■ cu toate acestea, vremea dă semne că se schimbă în bine ■ precipitaţii nu sînt anunţate, deocamdată ■

Cea de-a doua lună de toamnă a debutat cu valori termice nesperat de mari, iar pe 1 octombrie a fost o zi de vară autentică. Rapid s-a răcit destul e bine, iar astăzi, 3 octombrie, la ora 13:00 indicele de răcire pe munte a ajuns spre limita gerului. Se înregistrau valori în termometre de 14 grade la Tîrgu Neamţ, 16 grade erau la Piatra Neamţ şi Roman, iar la staţia meteo de pe Ceahlău – Toaca era 1 grad.

Totuşi, pe munte, indicele de răcire, care reprezintă o măsură a temperaturii resimţite şi depinde de temperatura aerului şi viteza vîntului, coborîse la -8 grade. Nu pe Toaca era cel mai frig loc din ţară, pentru că, la acelaşi moment, indicele de răcire era de -25 de grade în Munţii Ţarcului, -19 grade era indicele de răcire în Călimani sau -11 grade la Bîlea Lac.

Pare că toamana nu se instalează deocamdată, iar conform evoluţiei valorilor termice şi a precipitaţiilor publicată de ANM pentru perioada 3 – 16 octombrie, în Moldova vremea va fi bună. „Vremea va fi rece la începutul primei săptămîni, apoi valorile termice vor creşte şi se vor situa uşor peste normele climatologice, cu o medie a maximelor ce va fi cuprinsă între 16 şi 21 de grade, cu cele mai scăzute valori în 4 octombrie şi cele mai ridicate în 8 octombrie.

La începutul celei de-a doua săptămîni valorile termice vor scădea şi se vor situa în jurul normelor climatologice, cu temperaturi maxime, în medie, de 18 … 20 de grade. Temperaturile nocturne nu vor va variaţii semnificative şi se vor situa, în medie, între 5 şi 8 grade. Regimul pluviometric se va menţine deficitar în mare parte din interval, probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată în jurul datei de 4 octombrie şi spre sfîrşitul celei de-a doua săptămîni”, conform ANM.

Concret, cea mai rece zi din această săptămînă pare a fi cea de marţi, 4 octombrie, cînd în Piatra Nemţ nu vor fi mai mult de 14 grade ziua, iar minima nocturnă coboară la 7 grade. Cer variabil cu soare va fi miercuri, 5 octombrie, cînd mercurul din termometre saltă ziua la 16 grade, însă noaptea va fi mai rece decît precedenta şi minima se opreşte la 6 grade.

O zi superbă va fi cea de joi, 6 octombrie, cînd ne vom bucura de soare şi valori termice diurne ce saltă pînă la 21 de grade. Şi peste noapte va fi mai bine cu o minimă de 9 grade. Vineri, 7 octombrie, în zona noastră se vor înregistra 17 grade. Week-end-ul aduce vreme spectaculoasă, iar în perioada 8 – 9 octombrie în zona noastră va fi timp excelent, cer variabil şI maxime de 20 de grade.

Citește știrea

Prima pagină

Mafia din codri, concluzii după 146 de percheziţii. Bani şi o uriaşă cantitate de lemn au fost indisponibilizaţi

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Inspectoratul General al Poliţiei Române a făcut public bilanţul după efectuarea a 146 de descinderi ■ ancheta a vizat şi judeţul Neamţ ■

Poliţia Română a prezentat un bilanţ după efectuarea a 146 de percheziţii într-un caz în care acuzaţile aduse în ampla anchetă declanşată pe 28 septembrie 2022 în mai multe judeţe, fiind de spălare de bani, delapidare, evaziune fiscală şi tăieri ilegale de arbori din fondul forestier naţional.

Descinderile au vizat firme, ocoale silvice şi la 33 de persoane fizice din Neamţ, Suceava, Bucureşti, Alba, Bacău, Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Constanţa, Dolj, Harghita, Iaşi, Ialomiţa, Ilfov, Mureş, Olt şi Teleorman, la sediile sociale şi puncte de lucru ale unor firme, care ar fi implicate în infracţiuni.

„Au fost descoperite şi ridicate 18 laptopuri, 62 de telefoane, 20 de medii de stocare, o armă neletală deţinută ilegal, supusă autorizării, 198.510 lei, 87.075 de euro şi 100 de dolari. Au fost aplicate 16 sancţiuni, în valoare de 125.000 de lei, fiind confiscaţi 436 mc de lemn, în valoare de 292.311 lei, 16.796 de bucăţi de lambriu şi 438 de bucăţi de grinzi“, se precizează în comunicatul IGPR.

În timpul cercetărilor s-au mai constat mari diferenţe între stocurile faptice şi scriptice de lemn, anume un minus de 701 mc de lemn rotund, în valoare de 561.320 de lei, un plus de 78 mc de masă lemnoasă rotundă, în valoare de 62.960 de lei şi un minus de 113 metri cubi de biomasă, care a fost evaluată la suma de 113.870 de lei.

Alte nereguli vizau 265 de metri cubi lemn de lucru, în valoare de 318.852 de lei şi 548 mc de cherestea, care costă 684.812 lei. „În situaţia a 11 depozite verificate, au fost indisponibilizaţi 21.289 metri cubi de material lemnos, în vederea efectuării de măsurători de specialitate, pentru stabilirea prejudiciului“, a mai transmis Poliţia Română.

Cercetările au stabilit că două grupări infracţionale, care au fost constituite în judeţul Suceava, ar controla 20 de societăţi comerciale, cu obiect principal de activitate în domeniul silvic. Prin intermediul acestor firme, din anul 2019 şi până în prezent, ar fi fost efectuate diverse operaţiuni ilicite în domeniul silvic.

„Practica evidenţierii fiscale parţiale/neevidenţierii tranzacţiilor s-ar fi manifestat în comercializarea de brichete sau cherestea, realizată către o serie de parteneri comerciali din judeţele (…), existând indicii că acestea ar fi rezultatul unui proces de achiziţie lemn, prelucrare buştean, producţie brichete, cu o componentă de materie primă ilicită/tranzacţii evazioniste“, susţin anchetatorii.

Poliţia Română a pus, pe 28 septembrie, în aplicare 146 de mandate de percheziţie domiciliară, în Bucureşti (1) şi judeţele Alba (2), Bacău (1), Bihor (1), Bistriţa-Năsăud (1), Cluj (2), Constanţa (33), Dolj (1), Harghita (1), Iaşi (4), Ialomiţa (1), Ilfov (1), Mureş (1), Neamţ (4), Olt (1), Suceava (85) şi Teleorman (6), la sediile sociale (39) şi puncte de lucru (57) ale unor firme, dar şi la domiciliile a 33 de persoane fizice.

Din cercetări a reieşit că banii, rezultaţi din infracţiunile de evaziune fiscală, săvârşite prin modalităţile descrise mai sus, ar fi fost introduşi într-un circuit cu caracter legal, fiind alimentate conturile deţinute de către alte societăţi comerciale, faptă ce întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de spălare a banilor.

Citește știrea
Advertisement









Trending