Contactează-ne

Actualitate

Preotul cu violul, şi arest, şi control

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ este vorba de fostul arhimandrit al Episcopiei Huşilor, de loc din Pîngăraţi ■ acesta este încarcerat în penitenciar pentru şantaj ■ în dosarul în care este inculpat pentru viol a fost pus sub control judiciar ■ în acelaşi dosar este acuzat şi fostul episcop de Huşi ■ victimele, foşti elevi de seminar, cer daune de 500.000 de euro ■

Unul din cele mai mari scandaluiri care a zguduit Biserica în ultima perioadă de timp este cel în care un episcop şi un arhimandrit de Huşi sînt judecaţi pentru agresiune sexuală şi viol, victimele fiind foşti seminarişti.

Iniţial, anchetatorii au cerut şi au obţinut arestarea preventivă a fostului episcop de Huşi, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele lui de mirean Cornel Onilă, retras de ceva vreme la Mănăstirea Văratec, precum şi a lui Sebastian Cristian Jitaru, fostul arhimandrit al Episcopiei Huşilor, de loc din Pîngăraţi.

Ulterior, instanţa supremă i-a eliberat, însă pentru Jitaru măsura a fost doar formală, deoarece se afla în penitenciar unde executa o pedeapsă privativă de libertate după ce l-a şantajat pe episcop. Bîrlădeanu a scăpat atunci de cătuşe, însă Jitaru a rămas în penitenciar. Totuşi, pentru acesta din urmă a fost dispusă o altă măsură preventivă, controlul judiciar, care a fost prelungită ulterior.

„În baza dispoziţiilor art. 348 Cod procedură penală cu referire la art. 207 alin. 1,2,4 Cod procedură penală, verifică şi constată legalitatea şi temeinicia măsurii preventive a controlului judiciar luată faţă de inculpatul Jitaru Sebastian Cristi, în prezent deţinut în Penitenciarul Iaşi. Menţine măsura preventivă a controlului judiciar“, conform Curţii de Apel Iaşi, acolo unde dosarul se află în procedură de Cameră preliminară.

Cel mai probabil anchetatorii şi-au luat o măsură de precauţie pentru momentul în care Jitaru va ieşi de după gratii. Cei doi au fost acuzaţi că au siluit trei elevi de seminar, aceştia fiind părţi civile în procesul penal şi cer daune care se cifrează la 500.000 de euro. Episcopia Huşilor, precum şi Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Gură de Aur“ din Huşi, sînt părţi responsabile civilmente, ceea ce înseamnă că dacă cei dou inculpaţi vor fi găsiţi vinovaţi de faptele lor şi vor fi obligaţi la plata unor despăgubiri, cele două instituţii vor contribui şi ele cu bani.

Ambele feţe bisericeşti au fost reţinute în cauză pe 22 mai 2020. Jitaru este cel de la care a pornit în urmă cu cîţiva ani scandalul în urma căruia ulterior episcopul Bîrlădeanu a ajuns după gratii. Totul a devenit public în 2017, cînd arhimandritul Jitaru, împreună cu alţi doi preoţi, Gheorghe Damian şi Mihail Bumbu, l-au „strîns cu uşa“ pe episcop cu un film deocheat.

Ei doreau funcţii, plus bani şi l-au şantajat pe Bîrlădeanu. La finele procesului, pe 15 martie 2019, Jitaru a fost ridicat de oamenii legii de la domiciliul din Pîngăraţi şi l-au condus la închisoare, avînd de executat 3 ani şi 6 luni pentru şantaj. În aceeaşi cauză, preoţii Gheorghe Damian şi Mihail Bumbu au fost condamnaţi la cîte 3 ani de detenţie.

După ce ies din închisoare, timp de 5 ani, celor trei li s-a intezis dreptul de a fi preoţi. Partea vătămată, Cornel Onilă, adică episcopul de Huşi, nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Miza infracţiunii ar fi fost nominalizarea lui Jitaru în funcţia de episcop vicar, ceilalţi doi dorind doar un folos material cuantificat în valută.

„În perioada 30 mai 2017 – 14 iunie 2017, inculpatul Jitaru Sebastian Cristi a ameninţat o persoană din conducerea Bisericii Ortodoxe cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru aceasta din urmă, în scopul de a dobîndi în mod injust, atît un folos patrimonial cît şi unul nepatrimonial, respectiv nominalizarea sa pentru un post de episcop vicar“, conform unui comunicat al DNA.

În aceeaşi manieră au procedat şi ceilaliţi doi acuzaţi, între 12 şi 14 iunie, ei pretinzînd 50.000 de euro, fără vreo „avansare“. Pentru faptele lor cei trei au fost reţinuţi o noapte, iar pe 16 iunie au devenit arestaţi casnici. Revenind la episcop, acesta ar fi fost şantajat cu nişte poze şi un filmuleţ în care înalta faţă bisericească era surprinsă în ipostaze indecente.

În urma scandalului creat de proces şi filmul deocheat deopotrivă, episcopul Bîrlădeanu a rămas fără funcţie şi s-a retras în Neamţ, la Mănăstirea Văratec. A locuit într-o anexă a lăcaşului, o clădire impunătoare, pe care localnicii o numesc „la palat“. Însă filmul cu care l-au şantajat ceilalţi popi, avea să-i dea lovitura de graţie cîţiva ani mai tîrziu. Cauza a intrat în atenţia procurorilor care iniţial au dat o soluţie de clasare, motivat de lipsa de probe.

Ulterior, urmărirea penală a fost redeschisă, iar ancheta a dat în clocot pe final de mai 2020, cînd judecătorii ieşeni au decis arestarea lui Bîrlădeanu şi a lui Jitaru. Cum foşti elevi de seminar care au fost siluiţi sînt acum preoţi, procurorii au obţinut declaraţii de martor doar de la trei dintre ei, suficient pentru a se ajunge la o premieră în justiţie, inculparea fostului episcop şi a fostului arhimandrit.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Femeie arsă de vie

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

O femeie a ars de vie, sâmbătă, 10 aprilie, în urma unui incendiu izbucnit într-o gospodărie din satul Doina, comuna Girov.

“Prin apel la 112, în jurul orei 09:00, pompierii au fost înștiințati despre producerea unui incendiu la o locuință din localitatea Doina, comuna Girov.

La locul solicitării s-au deplasat patru echipaje pompieri cu trei autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului Piatra Neamț și voluntari din cadrul SVSU Girov.

Incendiul se manifesta generalizat în interiorul unei locuințe

Forțele de intervenție au localizat și lucrează pentru lichidarea incendiului.

Din păcate,  în interiorul locuinței a fost găsit trupul carbonizat al unei femei de 59 de ani”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Vom reveni.

Citește știrea

Actualitate

A ieşit cu maşina în decor. Două victime

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un accident rutier produs sâmbătă dimineaţă, 10 aprilie, în localitatea Adjudeni s-a soldat cu două victime.

“Prin apel la 112, pompierii au fost înștiințati despre producerea unui accident rutier pe DJ 201C, pe raza localității Adjudeni. Un autoturism a părăsit partea carosabilă,  rezultând două victime încarcerate. În autoturism se aflau două persoane.

La locul solicitării s-au deplasat două echipaje de pompieri cu o autospecială pentru descarcerare grea și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului Roman și un echipaj cu ambulanță de la SAJ.

La sosirea forțelor de intervenție cele două persoane care s-au aflat în autoturism erau evacuate.

Paramedicii au acordat primul ajutor calificat pasagerului ( bărbat de 35 de ani), acesta refuzând transportul la spital.

Șoferul autoturismului (barbat de 32 de ani) a fost preluat de echipajul SAJ și transportat la CPU Roman.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire și stingere a incendiilor”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Eroi învăţători din Bicaz şi Valea Muntelui în Războiul Sfânt din vara anului 1941 (II)

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aşa cum ne-am propus, vom evoca figurile de eroi din zona Văii Muntelui, începând cu localitatea Bicaz, cu locotenentul în rezervă de Vânători de munte Constantin Vlase. Refugiat din Ardealul ocupat, în toamna anului 1940, învăţătorul a fost încadrat la Şcoala 1 Bicaz, unde a funcţionat tot timpul până la declanşarea războiului din iunie 1941.

Amintim că înainte de refugiu a fost învăţător la şcolile din Ticoş şi Bicazu Ardelean, judeţul Ciuc. Născut la 17 noiembrie 1910, în comuna Ghergheasa, judeţul Râmnicu-Sărat, la toate şcolile unde a funcţionat, Vlase a lăsat urme adânci, datorită conştiinţei cu care înţelegea să-şi indeplinească misiunea. Era un dascăl luminat, activ şi foarte muncitor, având gradul II în învăţământ. Căsătorit cu Veronica Vlase, tot învăţătoare, are un copil, Ovidiu.

Iată mai departe caracterizarea acestuia, în afară de cele spuse, precum şi sfârşitul în războiul sfânt: „În afară de activitatea misionară de învăţător, el a fost în toate satele pe unde a trecut comandant al Subcentrelor Pregătirii Premilitare, iar în Ticoş şi Bicazul Ardelean, a fost şi director de şcoală. În toate aceste situaţii, Constantin Vlase a dat strălucite dovezi de bun român şi bun gospodar.

În iunie 1941, a plecat, cu tot avântul lui tineresc, să- şi apere ţara de cotropitori, pe care îi ura mai mult decât oricare alţii. Când a căzut, în fruntea ostaşilor cu care plecase la luptă, le-a spus acestora: «Mergeţi înainte, băieţi şi nu uitaţi nici un colţ de pământ românesc»“, ne spune Alexandru Gh. Iliescu din Bicaz în revista Apostolul din mai 1942.

Vasile Mustea, Iorgu Popescu, Gheorghe Cotosa…

Avem a aminti de Vasile Mustea, sublocotenent de rezervă de Infanterie, fost învăţător la şcoala din Audia – Hangu. Caracterizat ca un tânăr inimos, Mustea „era un răsfăţat în cercurile cunoscute. Totdeauna la datorie, fiind stăpânit de un simţ al dreptăţii foarte dezvoltat.

Sârguincios şi mândru, în înţelesul bun al cuvântului, avea ambiţia totdeauna sa fie cel dintâi la datorie. A fost unul dintre cei dintâi jertfiţi pentru izgonirea duşmanului care ne călcase ţara. Tot în această regiune plină de istorie şi legendă „bun şi optimist întotdeauna“, învăţătorul Iorgu Popescu de la Buhalniţa, locotenent rezervă, scria de pe front celor rămaşi acasă în iunie 1941: „Măi puişorilor, dacă cineva mi-ar fi dat lumea întreagă nu m-aş fi simţit mai fericit decât mă simt când mă gândesc că eu cu 4 mitraliere şi vreo patruzeci de oameni făceam parte dintre cei chemaţi să reîntregim hotarul ce am avut“ Mândru de a-şi face datoria către Ţară, el cade la 8 iulie lovit de o schijă (nu se specifică locul – n.n.), pe mitraliera cu care trăsese toate cartuşele în duşmani.

Gheorghe Cotosa s-a născut la 21 aprilie 1916 la Hangu. După ce absolvă cursurile primare, se înscrie la examenul de admitere pentru Şcoala Normală de Băieţi din Piatra Neamţ, în anul şcolar 1928-1929. După ce o termină, va fi pedagog şi ajutor de secretar. După terminarea Şcolii Militare de Ofiţeri de Rezervă, s-a întors la Şcoala Normală, continându-şi funcţia de ajutor de secretar, la care a adăugat de această dată şi cea de comandant al Subcentrului Premilitar Piatra Neamţ.

După cum ne relatează Ion Arnăutu, secretarul contabil al Şcolii Normale de Băieţi Piatra Neamţ, a plecat în luptă alături de Batalionul Vânători de Munte „despre care vorbea întotdeauna cu o admiraţie nemărginită“. Undeva, pe pământul scump al Basarabiei, în care dorea să fie învăţător, batalionul din care făcea parte a înaintat glorios şi zilnic, „Gică“, după cum era alintat de camarazi în intimitate, şi-a făcut pe deplin datoria. A căzut, ca şi alţii, în încleştarea cu trupele Armatei Roşii.

Şcoala din Taşca a fost numită Vasile Mitru

Vasile Mitru, fost şi el locotenent de rezervă de infanterie, a „păstorit“ ca învăţător şi director al şcolii primare din Taşca, fiind supranumit de colegi „Argint viu“, pentru energia sa. Din scurta sa biografie, mai reţinem că era un dascăl „totdeauna activ şi preocupat de şcoala sa“ şi a muncit toată viaţa pentru a o înzestra cu tot ce-i trebuie.

Şi-a construit un local de şcoală de toată frumuseţea, gospodărindu-l apoi cu toată grija pentru a putea servi de model satului său. Prin curajul de care a dat dovadă în luptele purtate pentru redobândirea teritoriilor strămoşeşti, Mitru al nostru îşi câştigase încrederea comandanţilor şi subalternilor. Nu întâmplător jertfa lui pe câmpul de onoare îndreptăţeşte şcoala, colegii şi mai ales pe tovarăşa lui de viaţă, d-na Virginia Mitru, să-i poarte cu măreţie amintirea lui nepieritoare.

În sfârşit, un alt erou din această zonă plină „de credinţă, de vitejie, de cărturărie şi de artă“, cum ne spunea fostul învăţător şi prefect de Neamţ, Leon Mrejeru, în „Eri şi Azi. Contribuţii la istoricul învăţământului primar din judeţul Neamţ. Revăzute şi completate“, Piatra Neamţ, 1940, p.1, este învăţătorul Nicolae Găină, sublocotenent de rezervă, originar din Bicazu Ardelean, de unde a venit în judeţul Neamţ în 1940 (comuna a fost sub ocupaţie horthystă – n.n.).

Se spune că era un tânăr „cu ochi albaştri de o strălucire uimitoare şi avea totdeauna o înfăţişare dârză şi plină de energie, iar în învăţământ ca şi în armată era iubit de toţi“ (nu este specificat în documentele cercetate şcoala unde a profesat, oricum tot în Neamţ – n.n.).

Iată o parte din caracterizarea făcută de camarazii de luptă, învăţătorii de pe front, care au luptat alături de acesta în cele 33 de zile de conflict dintre Prut şi Nistru: „Elevii lui erau totdeauna vrăjiţi de glasul lui dulce şi sonor.

În clasă, la N. Găină era o atmosferă de familie, pentru care elevii învăţau cu toată dragostea aşa că înrâurirea lui asupra elevilor se făcea din plin. În oştire era comandantul de pluton iubit de ostaşi, camarazi şi superiori. Ostaşii erau una cu comandantul, suflet din sufletul lui, urmat orbeşte oriunde şi oricând.

Cei rămaşi îşi amintesc cum îi ducea în luptă, prezent peste tot… Apoi îşi amintesc cu durere cum în toiul focului o schijă duşmană a lovit în frunte pe bravul lor comandant, care a murit în floarea vârstei (27 de ani – n.n.), cu mâna încleştată pe un proiectil de brandt, pe care şi mort l-ar fi trimis duşmanului“.

„Dreptatea lui Dumnezeu şi dreptatea istoriei se vor înfăptui la ceasul sorocit, dar numai cu munca şi cu jertfele noastre“

De fapt, toţi învăţătorii din această vatră strămoşească, şi nu numai, au răspuns îndemnului fostului dascăl Leon Mrejeriu. Care spunea următoarele, la 10 septembrie 1940: „Recâştigarea pământurilor româneşti şi a fraţilor cari ni s-au răpit pe nedrept şi samavolnic în vara anului 1940 (28 iunie, 30 august şi 7 septembrie, aluzie la datele rapturilor teritoriale asupre Basarabiei, Bucovinei de Nord, Ţinutului Herţa, Ardealului şi Cadrilaterului – n.n.) cere pregătire serioasă, educaţie sănătoasă şi solidă, muncă pricepută şi neîntreruptă, solidaritate neştirbită, ordine netulburată şi disciplină de fier. Cu superficialităţi şi glume nu se poate înfăptui nimic temeinic şi durabil…

Dreptatea lui Dumnezeu şi dreptatea istoriei se vor înfăptui, de bună seamă, la ceasul sorocit, dar numai cu munca şi cu jertfele noastre ale tuturor. Şcoala românească trebuie să întreţie permanent în sufletele tinere icoana întunecată a nedreptăţilor ce ni s-au făcut şi să netezească drumurile care duc la realizările luminoase de mâine.

Imaginea tuturor românilor în hotarele fireşti ale neamului trebuie să fie icoana la care să ne închinăm de la pruncie până la înfăptuire, din rând în rând de români…“. Considerăm că previziunea, intuiţia eminentului dascăl, mai apoi prefect de Neamţ, a devenit un apostolat pentru „tagma“ învăţătorilor nemţeni, şi nu numai. Dovada: comportamentul lor în luptele aprige pentru glia din stânga Prutului. Cinste şi onoare pentru cei jertfiţi!

Citește știrea

Trending