Prefectul şi subprefectul, martori în dosarele presedintelui Arsene

- fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ este acuzat din nou de trafic de influenţă - este vorba de o faptă de pe vremea cînd era deputat, în anul 2015 -n ar fi cerut 5% dintr-un contract de 60.000.000 de lei pentru o intervenţie la vîrful Administraţiei Naţionale Apele Române - Ionel Arsene este încarcerat de la finele lunii trecute în altă cauză de corupţie -

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie se ţin scai de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ, Ioan Arsene. În urmă cu o lună au cerut arestarea preventivă pentru trafic de influenţă, iar Arsene a ajuns după gratii pe 29 ianuarie. Ieri, 14 februarie, anchetatorii au arătat că au început urmărirea penală în altă cauză care-l vizează pe Ionel Arsene. Este vorba tot de o acuză de trafic de influenţă, de pe vremea cînd era parlamentar şi ar fi cerut de la un afacerist 5% dintr-un contract de 60.000.000 de lei. Pentru aceşti bani ar fi trebuit să intervină la vîrful Administraţiei Naţionale Apele Române. „Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Bacău au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de suspectul Arsene Ionel, la data faptelor deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic (cercetat în stare de arest preventiv într-un alt dosar) sub aspectul săvîrşirii infracţiunii de trafic de influenţă. În ordonanţa procurorilor se arată că, în cauză, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt: La data de 31 iulie 2015, suspectul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic, a pretins de la reprezentantul unei societăţi comerciale (martor în cauză) un procentaj de 5% din suma totală de 60.000.000 lei ce trebuia alocată de Administraţia Naţională Apele Române (A.N.A.R.) pentru finalizarea contractelor pe care firma respectivă le avea în derulare cu administraţiile bazinale. În schimbul acestui comision, în perioada iulie – septembrie 2015, suspectul Arsene Ionel şi-a exercitat influenţa asupra unui coleg de partid, la vremea respectivă secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (Iulian Jugan, actualul subprefect de Neamţ, n.red.), pentru a-l determina să facă demersuri în vederea alocării de către A.N.A.R. a sumei anterior menţionată, demersuri rămase însă fără rezultat“, conform DNA. Suspectului Arsene Ionel i s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală. Procurorii spun că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situaţie, să înfrîngă principiul prezumţiei de nevinovăţie. Necazurile lui Arsene au început pe 18 ianuarie 2018 cînd a fost reţinut de procuririi anticorupţie care l-au acuzat de săvîrşirea infracţiunii de trafic de influenţă, fapte ce ar fi avut loc în anul 2013. A fost prezentat în faţa magistraţilor de la Tribunalul Bacău cu propunere de arestare preventivă, însă instanţa a decis să-l plaseze sub control judiciar pentru 60 de zile. Decizia primei instanţe a fost atacată atît de inculpat cît şi de anchetatori, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Bacău, unde magistraţii au hotărît că se impune privarea de libertate.

Ar mai fi şi 50.000 de euro

Totul i s-a tras de la un denunţ al lui Gheorghe Ştefan care l-a turnat la procurori şi a susţinut că în anul 2013 i-ar fi remis lui Arsene 100.000 de euro. Banii ar fi trebuit să ajungă la vîrful Agenţiei de Integritate, miza fiind acuzarea unei persoane cu funcţie de conducere din administraţia publică locală pentru conflict de interese sau incompatibilitate. Plata nu şi-a mai atins scopul, drept pentru care ulterior Pinalti i-a cerut banii lui Arsene. Acesta i-a restituit 20.000 de lei, nu şi restul, iar Pinalti l-a denunţat. „În cursul anului 2013, inculpatul Arsene Ionel, în calitate de deputat în Parlamentul României şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a unui partid politic, a primit de la o persoană (martor în cauză), suma de 100.000 euro pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă ca o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală“, conform DNA. Mai trebuie spus faptul că din încheierea de şedinţă a Tribunalului Bacău, instanţa care a decis punerea sub control judiciar a şefului CJ Neamţ, dar şi din încheierea Curţii de Apel Bacău, prin care s-a dispus privrea de libertate pentru o perioadă de 30 de zile, a mai reieşit o altă parte a denunţului pe care Pinalti l-a făcut la DNA împotriva lui Arsene. „Un alt aspect al denunţului formulat de Ş.G. priveşte remiterea sumei de 50.000 euro lui A.I., în vara anului 2013, pentru ca acesta să intervină la preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu – AFM – G.A. (Adrian Gearap – n.r.), pentru ca acesta să vireze sume de bani către Primăria Gîrcina, judeţ Neamţ în vederea achitării unor facturi emise de SC STRONG MONTAJ SA“, conform instanţei, cu menţiunea că Strong Montaj era controlată de Gheorghe Ştefan. În documentele menţionate nu se face referire directă la faptul că Ionel Arsene ar fi cercetat în alt dosar, urmînd doar date despre ordonanţa de începere a urmăririi penale şi punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de şeful CJ Neamţ cel mai probabil pentru traficul de influenţă pentru anihilarea fostului şef al CJ. Trebuie spus că de la data încarcerării Ionel Arsene a avut posibilitatea de a cere instanţei înlocuirea măsurii arestului preventiv cu una mai blîndă, arestul la domiciliu, sau controlul judiciar. Cu toate acestea, el nu a uzat de aceste drepturi şi a rămas în arestul IPJ Neamţ. La finele acestei luni măsura privativă de libertate încetează de drept, însă procurorii au posibilitatea ca înainte de a se întîmpla acest lucru să ceară judecătorilor prelungirea detenţiei.