Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Prea sãraci ca sã facem gripã pãsãreascã“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sãtenii din localitãtile Neamtului au auzit de aviarã • la Cut, ei stiu cã frigul tine boala departe si cã trebuie sã tinã pãsãrile închise de frica aviarei, dar mai ales a… hultanului • un antidot a fost gãsit de Didina Iftimie, din Recea, Ion Creangã, la care „dacã nu creste pãsãri, nici gripa aviarã n-are de ce sã se prindã“ • „gãinile mele au murit deja, au fãcut «boala cutitului»“, spune, hîtru, un bãtrînel pe nume Vasile… Closcã •

Gripa aviarã, un fel de „bau-bau“ al zilelor noastre, nu prea i-a impresionat pe locuitorii cîtorva localitãti din Neamt. Ulitele satului Cut, comuna Dumbrava Rosie, erau, acum douã zile, aproape pustii, din cauza zãpezii si frigului. Doar copiii scãpati de la scoalã mai înviorau linistea localitãtii situatã pe malul Bistritei. O echipã a Monitorului a descins, în satul din apropierea orasului Piatra Neamt, pentru a vedea ce stiu localnicii despre gripa aviarã si dacã respectã regulile stabilite de autoritãti încã din toamnã. Lunca altãdatã plinã de gîste si rate era acum acoperitã de zãpadã, astfel cã am pornit prin sat pentru a vedea cum privesc oamenii cumplita boalã ce a bãgat în sperieti întreaga lume. Cã trebuie sã tinã pãsãrile închise în cotet si sã îsi facã vaccinul antigripal erau lucruri cunoscute de localnici. Dar sãtenii constientizau mai mult cã trebuie sã închidã pãsãrile cã este foarte frig si, lãsate libere, pot oricînd sã ajungã în ghearele uliului.

Prima femeie întîlnitã pe drum a fost Maria Drãniceru, bãtrîna alergînd prin sat pentru a pune la punct o pomenire de 40 de zile pentru sotul decedat anul trecut. A vãzut sirile televizate, stie despre ce e vorba, dar nu crede cã o sã ajungã si la ea în sat, mai ales acum, cã a venit iarna. „Eu mi-am fãcut vaccinul, desi pãsãrile mele, am vreo 50 de gãini, nu au nimic. Nu mi-a zis nimic medicul veterinar sã nu le dau prin grãdinã, dar atîta lucru înteleg si eu, doar mã duce mintea. Ce am înteles de la televizor, cã au omorît degeaba pãsãrile, cã nu toate erau bolnave. Bãiatul meu lucreazã în Italia si a venit acasã acum, de sãrbãtori, da’ nu poate sã ia nici o gãinã, nici ouã“. O altã sãteancã, Aurica, e bucuroasã de oaspeti, dar, foarte atentã la imaginea ei, se teme sã aparã în pozã asa, cu halatul pe care-l îmbracã la grajd. Femeia a fost profund miscatã cînd a vãzut cum erau arse de vii pãsãrile de la Ceamurlia si crede cã multe din acestea au murit degeaba, fãrã sã fi fost bolnave. În gospodãria ei, gãinile rãmîn la mare cinste cînd vine vorba de gãtit, chiar dacã, în orase, consumul de carne de pasãre s-a redus serios, aducîndu-i la sapã de lemn pe comercianti si procesatori. „Am vãzut la televizor si stiu cã e un microb puternic, foarte dãunãtor, dar noi nu ne temem sã mîncãm carne de pasãre si ouã. Pãsãrile noastre sînt sãnãtoase, vioaie, nu am teamã. Mãnîncã si fata mea, care e doctoritã. Am 58 de pãsãri si le tin închise, nu le dau eu drumul sã le mînce hultanul. Asteptãm sã ne spunã si nouã ce avem de fãcut, sã ne dea un vaccin, un medicament ca sã nu vinã boala si la noi. Acu’ ce va vrea Dumnezeu, ce-a fi pe lume va fi si cu noi.! “, ofteazã Aurica Stachie, de 65 de ani. Tanti Lucica a plîns de mila pãsãrilor arse de vii la Ceamurlia, desi nu se uitã la televizor decît „din an în Pasti“. A renuntat la vaccinul antigripal în favoarea copiilor si nepotilor, apreciind cã nu e cazul sã-si facã griji datã fiind vîrsta înaintatã. „Ce-i aia aviarã? A, cu pãsãrile. Am plîns si eu cînd am vãzut cum sã nãcãjãsc pãsãrile si fug sã nu le dea pe foc. Poate sã-mi dea si bani, cum sã nu mã doarã inima dacã vine sã mi le omoare, doar eu le-am dat de mîncare ? M-a rugat fata sã-mi fac vaccin, dar le-am zis sã-si facã ei, cã sînt tineri. Eu, dacã pier, nu-mi pare rãu, cã-s bãtrînã.“

Un fel de gripã aviarã a ajuns, în urmã cu 10 ani, la Cut Într-una din crîsmele satului, cîtiva localnici erau adunati pentru a se încãlzi cu o duscã de tãrie, dar si pentru a-si mai omorî urîtul. Cînd vine vorba de gripa aviarã, ei îsi pun încrederea în Dumnezeu, dar considerã cã un rachiu e suficient pentru a scãpa de orice problemã de sãnãtate. „Nu mi-am fãcut vaccin, dar un pahar de rachiu taie toatã boala. Am auzit cã ne apãrã frigul si aerul tare, de munte. La noi oamenii sînt mai tari, nu se îmbolnãvesc asa, cu una cu douã. Boala asta nu e de la noi, am înteles cã vine de la chinezi. Dacã, Doamne fereste, ajunge si la noi, mai bine te lasi de gãini decît sã mori ca prostu’. La turci au stat cu gãinile bolnave si chiar le-au tãiat si le-au mîncat“, sustine Marian Constantin, de 65 de ani. Un alt pensionar, fost chimist, crede cã tot o gripã aviarã i-a ucis, în urmã cu 10 ani, 300 de pãsãri. Discutia se poartã deja la un alt nivel, deoarece Gheorghe Scurtu are un bagaj important de informatii si stie cã nu toate tulpinile de virus sînt fatale pentru om, ci doar temutul H5N1. „Acum 10 ani, mi-au murit 300 de pãsãri din cauza gripei. Sînt sigur cã a fost vorba tot de o gripã aviarã, microbul fiind adus de ratele sãlbatice ajunse pe Bistritã. Lãsam gîstele si ratele la gîrlã, cã altfel nu ai cum sã le cresti. Vreo 5 ani dupã aceea nu mi-au mai trebuit pãsãri, dar acum tin numai gãini. Nu mi-e teamã, dacã pregãtesc carnea bine, cum sã nu mãnînc ? Mutatia asta e periculoasã, H5N1, care se transmite la om. Cred cã nu ar trebui omorîte toate pãsãrile dintr-un sat, mai ales cã la mine, în urmã cu 10 ani, boala s-a întins într-o zonã restrînsã, la cel mult 100 de case. Atunci au scãpat, totusi, vreo 3 pãsãri, dar eu cred cã tot o gripã a fost“.

Dupã ce a trecut tifosul si foametea… Despre aviarã stiau si sãtenii din Recea, comuna Ion Creangã. Didina Iftimie ne-a întîmpinat în mijlocul drumului, cu douã gãleti goale în mînã. Dacã ar fi fost sã ne luãm dupã semne, ar fi trebuit sã considerãm cã ne merge prost. Însã, femeia, volubilã, si-a spus cu mãrinimie pãsul, considerînd cã gripa pãsãreascã nu poate face rãu… acolo unde nu sînt pãsãri. „N-am prea crescut pãsãri pe lîngã casã, din cauzã cã am dus-o greu. N-am timp sã mã gîndesc la gripa aviarã. O fi existînd, nu spune nimeni, însã la noi încã n-a ajuns si nici nu cred cã va ajunge“, a declarat femeia, în vîrstã de 57 de ani. Peste drum de locul unde am întîlnit pe Didina, într-o grãdinã, Gigi Andrei, cu o furcã, muta niste fîn, dintr-o cãpitã în alta. În ogradã, cîteva gãini porumbace si un cocos „nelinistit“, ciuguleau boabele aruncate de gospodina casei. Oamenii spun cã au auzit si ei de gripa aviarã, de la televizor, însã nu le este teamã. „La cel mai mic semnal cã una din pãsãri este pe moarte, o tãiem si o îngropãm. În general, n-am prea avut probleme de genul acesta. Am auzit de virusul ãsta, N5V1 sau cum se mai cheamã, însã consider cã la noi n-are cum ajunge. Sîntem prea sãraci pentru a face gripã pãsãreascã“, a spus sãteanul. De obicei, la birt, limbile se „dezleagã“ si se pot afla lucruri dintre cele mai interesante. Periplul nostru a trecut si prin Cotu Vames, la un bar, în care, la o mãsutã, un bãtrîn îsi sorbea linistit sfertul de vin. Aveam sã aflãm cã se numeste tocmai… Vasile Closcã (foto) si cã, la cei 77 de ani ai sãi, de gripa aviarã a auzit la televizor. „Am trãit si crescut în vremuri grele. În anii 1941-1942, pe vremea cînd eram un pustan de 11-12 ani, am trecut printr-o boalã cruntã, tifosul exantematic. Dupã rãzboi, a urmat foametea. La noi aici în zona Cotului Vames, de gripã aviarã nu s-a auzit pînã acum. Eu si baba mea am rãmas, acum, cu sase-sapte gãini. Am avut mai multe, dar a dat boala «cutitului» în ele, înainte de Sãrbãtori. N-am avut porc si a trebuit sã tãiem si noi, ca oamenii. Gripa asta aviarã este arãtatã de ãstia de la televiziuni pentru a speria oamenii. Dacã tii pãsãrile închise si le dau de mîncare cînd trebuie, n-ai probleme cu ele. Însã, ceea ce se întîmplã acum în lume, nu e bine deloc“, a conchis Vasile Closcã, consfintind zicerea cu o gurã de vin. Din cîte se constatã, gripa aviarã nu este o necunoscutã pentru sãteni, dar nici nu-i sperie prea tare.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Trending