Arhivă 2005-2017

Poveste bizarã cu un politist si un cetãtean nervos

Știre publicată în urmă cu

3 ani,

în data de

21 ianuarie 2018

Autor

• un om al legii, aflat în timpul serviciului, a fost implicat într-un incident violent si… bizar • politistul nu a reclamat incidentul, care a avut loc sub ochii unui ziarist • conducerea institutiei spune, în consecintã, cã „nu s-a întîmplat nimic“ •

Un politist romascan a fost implicat, luni searã, 15 ianuarie, sub privirile unui redactor al cotidianului „Monitorul de Roman“, într-un incident violent, bizar, care, oficial, a fost catalogat drept… „nu s-a întîmplat nimic“. Ziaristul a asistat, înmãrmurit, la pãlmuirea si înjurarea omului legii, în plinã stradã, de cãtre un sofer nervos, care a plecat apoi de la fata locului ca si cum… chiar nu s-ar fi întîmplat nimic. Agresiunea a avut loc în zona magazinului „Central“, în jurul orei 20, si, culmea, a fost adusã la cunostinta politistilor din sediu de acelasi ziarist, rãmas perplex de faza vãzutã si, mai mult, de deznodãmîntul acesteia. „Mã aflam, duminicã, 15 ianuarie, la semaforul de la trecerea de pietoni, din fata Magazinului «Central», de pe Bulevardul Nicolae Titulescu si asteptam schimbarea culorii, care sã-mi permitã sã traversez în sigurantã. În jurul orei 19.50-20, dinspre Casa de Culturã a apãrut o masinã neagrã, care a frînat, brusc, si s-a oprit în fata unui echipaj al Politiei, care se afla, probabil, în misiune. Nu am vãzut dacã oamenii legii i-au fãcut semn sau nu soferului sã opreascã. Din acel autoturism, al cãrui numãr nu l-am retinut, din cauza vitezei cu care s-a petrecut scena, au coborît doi bãrbati corpolenti. La un moment dat, cel care s-a dat jos de la volan, s-a repezit la unul dintre politisti si l-a agresat, aplicîndu-i cîteva perechi de palme, peste obraz, înjurîndu-l. Nici unul dintre cei de fatã nu a schitat nici un gest de apãrare. Dupã aceastã scenã, la care au asistat cîtiva trecãtori, cei doi bãrbati s-au urcat în masinã si au plecat spre zona Hotelului Roman. Spre surprinderea mea, politistii s-au suit si ei, în masina de patrulare, abia la un interval de cîteva minute, cînd cei doi dispãruserã din zonã. Din spirit civic, m-am deplasat la sediul Politiei, unde am anuntat subofiterul de serviciu, Eugen Morosanu, despre agresiune. I-am relatat faptul cã cei doi politisti se aflã în dificultate si, spre surprinderea mea, am auzit rãspunsul prin statie, al politistilor în cauzã, care, la întrebarea ofiterului de serviciu, dacã au probleme, l-au asigurat cã nu si i-au spus cã vor explica incidentul cînd se vor întoarce la sediul institutiei“, a declarat ziaristul care a asistat la întreaga scenã.

Fãrã plîngere nu e faptã Din punct de vedere oficial, situatia este prezentatã cu totul altfel. Inspectorul principal Dragos Bãlãu, comandantul Politiei Municipiului Roman, a declarat cã a existat, într-adevãr, un incident, între agentul de patrulã si un participant la trafic, în sensul cã soferul a vociferat, supãrat de faptul cã politistii „au ceva cu familia lui“. „În seara respectivã, domnul comisar sef Ursuleasa, care se afla la comanda unitãtii, a luat legãtura cu patrula în cauzã, care nu a raportat nici un fel de agresiune. Nu s-a petrecut nimic din ceea ce se sustine“, a mentionat comandantul Politiei Roman. Acesta a mai declarat cã a luat legãtura deocamdatã telefonic, cu unul dintre agentii agresati, care ar fi recunoscut faptul cã, duminicã seara, a avut o altercatie verbalã cu un cetãtean. „Voi demara, în cursul zilelor urmãtoare, o anchetã internã, menitã sã stabileascã împrejurãrile în care a avut loc incidentul. În mãsura în care vom lua declaratii scrise, vom face publice atît numele agentului implicat, cît si pe cel al agresorului. Faptele de ultraj nu pot fi tolerate, iar eu, personal, de cîte ori s-a întîmplat un asemenea caz, am luat legãtura cu Parchetul, care a efectuat cercetãrile si a dispus mãsurile legale“, a mai mentionat comandantul politistilor romascani. Acum, pe cine, sau, mai grav, ce sã credem? Nu avem motive sã ne îndoim de faptul cã, din punctul de vedere al lui Dragos Bãlãu, oficial, într-adevãr, nu a avut loc nici o încãlcare a legii. Asta, pentru cã, în lipsa plîngerii, nu se poate vorbi despre vreo infractiune. Dar cum rãmîne cu aspectul semnalat de ziarist?

Cuvinte cheie:

Următoarea știre

Alcool de contrabandã

Nu rata

Copii fãrã viitor

Citește știrea

Postează comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

3 ani,

în data de

17 iulie 2018

Autor

Gabi Munteanu

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

3 ani,

în data de

22 ianuarie 2018

Autor

Monitorul de Neamț și Roman

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea