Postul Paştelui, tradiţii şi obiceiuri

- dezlegare la peşte va fi doar de Buna Vestire şi de Florii, cu o săptămînă înainte de Învierea Domnului -

Creştinii ortodocşi, după ce în Duminica Izgonirii din Rai a lui Adam, au lăsat deoparte brînza, laptele şi ouăle, au intrat de astăzi, 19 februarie, în Postul Mare, al Paştelui. Tradiţia populară păstrează din vechime o serie de obiceiuri, parte din ele fiind încă respectate. În această perioadă credincioşii sînt sfătuiţi să-şi sfinţească locuinţele. În a cincea săptămînă din Postul Paştelui, la biserică se fac slujbele Deniilor, dată la care gospodinele încep curăţenia de primăvară. Şi la capitolul culinar, în Postul Mare se ţine cont de gătirea mîncărurilor cît mai sănătoase, după reţetele bunicilor, numai cu ingrediente tradiţionale. Se mai zice că cine mănîncă urzici, plantă care apare după topirea zăpezii, va fi sănătos tot anul. Începutul primăverii şi ceea ce presupune ea, renaşterea naturii, aduce un suflu nou în fiecare gospodărie. Sfeştania pentru casă este ceea ce e spovedania pentru om, spun preoţii. Dacă prin spovedanie, prin mărturisirea păcatelor şi dezlegarea acestora de către preot, omul se curăţă, îşi împrospătează harul primit la botez, tot aşa prin stropirea cu apă sfinţită şi prin rugăciunile speciale casa se curăţă de tot răul şi de toată lucrarea cea rea, cauzate fie păcatelor celor ce locuiesc în ea, fie oamenilor răuvoitori, fie duhurilor celor rele. În perioada Postului, biserica interzice toate petrecerile, jocurile şi spectacolele. Ultima dintre cele şapte săptămîni de post deplin, adică cea dintre Florii şi Paşti, este cea a Sfintelor Patimi, adică Paştile Crucii sau al suferinţei Domnului. Durata de 40 de zile a Postului Paştelui se întemeiază pe o tradiţie veche, testamentară – Potopul. El trebuia să spele Pămîntul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi; 40 de ani au mîncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pămîntul făgăduinţei; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi; Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice. Postul Paştilor este nu doar mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe. În general, în vechime, postul era mult mai aspru decît în prezent. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mîncare şi băutură pînă în ceasul al nouălea din zi, spre seară. Exceptate de ajunare erau doar zilele de sîmbătă şi duminică. Pentru bătrîni, persoanele cu afecţiuni cardiovasculare, diabetici, anemici, copiii în creştere pînă la 16 ani şi pacienţii oncologici, postul nu este indicat. Asta pentru că în această perioadă alimentaţia este una sărăcă în proteine, conţine doar glucide, iar bolile se pot agrava. Din cauza aceasta se recomandă că este de prefecrat prudenţa, decît să complice diverse afecţiuni. De menţionat este faptul că dezlegare la peşte va fi doar de Buna Vestire şi de Florii, cu o săptămînă înainte de Învierea Domnului.