Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Portretul trãgãtorului

Știre publicată în urmă cu

în data de

• a fost întocmit portretul robot al presupusului autor al tentativei de asasinat de la Piatra Neamt • se pare cã arma cu care s-a tras a fost un pistol Glock, cu amortizor • gloantele trase au fost trimise la Bucuresti pentru efectuarea expertizei balistice • prin oras circulã fel de fel de zvonuri despre acest caz • un cotidian iesean avanseazã ipoteza unei legãturi între cele petrecute la Piatra Neamt si un atentat dejucat la Iasi •

Politistii nemteni sînt în alertã maximã si importante forte au fost scoase în stradã în speranta cã va fi depistat autorul tentativei de asasinat comisã la sfîrsitul sãptãmînii trecute în Piatra Neamt. Desi oficial nu au fost furnizate prea multe informatii în acest spectaculos caz, zvonuri de tot felul circulã prin oras si se vehiculeazã fel de fel de ipoteze. Pînã acum, în urma audierilor s-a reusit întocmirea unui portret robot (foto) al presupusului autor. Acesta este un tînãr cu vîrsta aproximativã de 26-32 de ani, are o înãltime de 1,77-1,82 m, greutate 78-82 kg, ochi rotunzi, de culoare închisã, constitutie atleticã, fata ovalã. În momentul comiterii tentativei de asasinat era îmbrãcat cu o geacã de culoare închisã si purta pe cap un fes negru. Politistii îi roagã pe toti nemtenii care îl recunosc sau care au informatii referitoare la acest caz sã sune la politie la numerele de telefon 212121 sau 207000. Portretul a fost trimis si la toate punctele de frontierã din tarã, desi, dacã suspectul a intentionat sã pãrãseascã România, cu sigurantã a fãcut-o deja. De asemenea, politistii nemteni au trimis gloantele si tuburile cartuselor recuperate la Laboratorul de Criminalisticã din cadrul IGPR pentru efectuarea expertizelor balistice. Se pare cã arma cu care s-a tras este un pistol Glock, calibru 9mm, armã identicã cu cea aflatã în dotarea politistilor si care avea prevãzut amortizor. În plus, toti oamenii legii ce lucreazã la Judiciar au fost mobilizati pentru identificarea cît mai rapidã a autorului, motiv pentru care au fost audiati în doar douã zile zeci de membri ai lumii interlope din judet, precum si apropiati ai acestora.

Gheorghe Mararu: „consider cã sînt în pericol“ Un cotidian din Iasi a publicat o serie de speculatii potrivit cãrora reglarea de conturi de la Piatra Neamt ar fi asemãnãtoare cu una similarã ce se pregãtea în toamna anului trecut la Iasi si a cãrui victimã urma sã fie un anume Tiberiu Cristodorescu, cunoscut membru al lumii interlope iesene, si despre care s-a spus cã era prieten al lui Puiu Mironescu, victima reglãrii de conturi de la Piatra Neamt. În cazul lui Cristodorescu oamenii legii au sustinut cã acel care îi purta sîmbetele era Vasile Rodideal, un basarabean venit în Iasi si care este nasul de cununie al lui Cãtãlin Mararu, din Piatra Neamt, cel cãruia, recent, i-au fost incendiate douã masini. Reproducem în continuare fragmente din materialul publicat în ziarul din Iasi. „Sã fie vreo legãturã între asasinatul comandat în septembrie la Iasi si cel din Piatra Neamt de acum douã zile? Greu de spus. Singurele elemente comune sînt numele lui Vasile Rodideal si Tiberiu Cristodorescu, amîndoi membri ai lumii interlope. La Iasi, Rodideal, sustin procurorii, a ordonat executarea lui Cristodorescu. Planul a esuat, iar Rodideal a fost arestat. La Piatra Neamt lucrurile par sã fi avut o altã întorsãturã. Cel împuscat, Dumitru Mironescu, este prieten cu Cristodorescu. Politistii din Piatra Neamt nu stiu cine a comandat împuscarea tînãrului în schimb, Cristodorescu dã un nume: «Din cîte stiu, Mironescu are un singur dusman în Piatra Neamt: Gheorghe Mararu, finul lui Rodideal. Gloantele l-au nimerit în cap si în picior, deci cine a tras asupra lui nu a vrut doar sã-l sperie, ci chiar sã-l omoare. De asta cred cã nici nu si-au acoperit fata», declara ziaristilor ieseni Tiberiu Cristodorescu. Tot acesta crede cã acel care a ordonat ciuruirea prietenului sãu este un anume Gheorghe Mararu, finul lui Vasile Rodideal, dusmanul lui de moarte. «Lui Mararu i s-au incendiat niste masini de lux lunile trecute si crede cã Mironescu le-a dat foc. Mararu si Mironescu fuseserã buni prieteni, asa cum eram si eu cu nasul lui, Rodideal. Dar s-au certat si s-au despãrtit», mai spune Cristodorescu“. Ieri, contactat de Monitorul de Neamt, Gheorghe Mararu a sustinut cã nu are nici un amestec în ceea ce i s-a întîmplat lui Dumitru Mironescu si cã, dat fiind cele ce se petrec la Piatra Neamt, se simte amenintat. „Pînã acum nu am fost chemat la Politie, nu m-a întrebat nimeni nimic. Cu Puiu Mironescu nu sînt nici prieten, nici dusman. Am fãcut afaceri, dar acum nu mai este cazul de asa ceva. Nu am nici o legãturã cu ceea ce i s-a petrecut lui Mironescu. Mie mi-au fost incendiate douã masini si de aici s-a speculat pe aceastã temã. S-a ajuns sã se facã o legãturã între incendierile autoturismelor si întîmplarea cãreia i-a cãzut victimã Puiu Mironescu. Cele ce se petrec de ceva vreme în Piatra Neamt, mai ales cã mi-au fost incendiate douã masini, mã îndreptãtesc sã consider cã sînt în pericol“, a afirmat Gheorghe Mararu.

Rodideal, acuzat de o tentativã de asasinat cu bombã Tot cotidianul iesean citat sustinea cã: „Vasile Rodideal a fost arestat, la sfîrsitul anului trecut, de magistratii ieseni, sub acuzatia cã ar fi pus la cale asasinarea lui Tiberiu Cristodorescu. Planul a fost oprit la timp prin interceptarea convorbirilor telefonice de cãtre SRI si demararea anchetei. Printre cei incriminati de procurori se numãra Vasile Rodideal, basarabean stabilit la Iasi. Executia urma a fi pusã la cale de un politist anume plãtit, de sorginte basarabeanã. Un dispozitiv exploziv cu detonare de la distantã, prin telefonul mobil, urma a fi procurat în septembrie din Republica Moldova de un locotenent al lui Rodideal, tot basarabean, Dumitru „Dima“ Chetreanu, încarcerat alãturi de Rodideal. În joc a intrat si Constantin Ponici, tot din Republica Moldova, mandatat sã tocmeascã asasinii. Comanda lui Rodideal urma a fi pusã în scenã de Alexander Lazarev si Mihail Mocanu, ultimul, politist peste Prut. Cristodorescu, despre care se spune cã ar fi cãmãtar, a fost filat o lunã de cei special tocmiti. Arsenalul pentru lichidarea interlopului cuprindea un pistol-mitraliera tip UZI si munitie specialã. «Cele 48 de cartuse erau folosite numai de KGB si erau de tip «dum-dum», adica la atingerea tintei explodeazã», declara dupã arestarea atentatorilor procurorul Iulia Diaconu“.

Mironescu, împuscat în cap în fata blocului Reamintim cã Ioan Dumitru Mironescu, de 32 de ani, din Piatra Neamt a fost împuscat, sîmbãtã dimineata, la ora 2.00, chiar în fata blocului în care locuieste. Bãrbatul se întorcea acasã de la un restaurant împreunã cu prietena sa, o tînãrã de 24 de ani. Chiar în fata imobilului situat pe Bulevardul Traian, Mironescu a fost acostat de un necunoscut care a tras asupra sa mai multe focuri de armã, iar douã gloante au nimerit victima în craniu si în picior. Mironescu a reusit sã fugã si a cerut ajutorul unei tinere care era în zonã cu masina, iar aceasta a anuntat politia si ambulanta. Victima a fost dusã la spital, iar apoi a fost transferatã la Spitalul Sfîntul Spiridon, unde, duminicã dimineata, a fost supusã unei interventii chirurgicale. Glontul a fost scos, iar starea lui Mironescu era stabilã, motiv pentru care, asearã, o echipã de politisti plecase spre Iasi pentru a încerca audierea victimei.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending