Contactează-ne

Actualitate

Popii acuzaţi de viol au scăpat de cătuşe

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ instanţa supremă a decis eliberarea de după gratii a fostului episcop de Huşi, Corneliu Bîrlădeanu ■ şi fostul preotul din Neamţ, Sebastian Jitaru, a fost eliberat în această cauză ■ totuşi el este în penitenciar unde execută o pedeapsă pentru şantaj, victimă fiind chiar Bîrlădeanu ■

Fostul episcop de Huşi, Corneliu Bîrlădeanu, pe numele lui de mirean Cornel Onilă, retras de ceva vreme la Mănăstirea Văratec, a scăpat de cătuşe în dosarul în care era cauzat de viol şi agresiune sexuală împotriva unui elev de la seminarul din oraşul vasluian menţionat.

A fost încătuşat pe 22 mai 2020, din dispoziţia magistraţilor de la Curtea de Apel Iaşi, fiind eliberat la finele săptămînii trecute de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce a contestat măsura privativă de libertate.

De acelaşi tratament a beneficiat şi celălat inculpat din dosar, fostul arhimandrit al Episcopiei Huşilor, Sebastian Cristi Jitaru, de loc din Pîngăraţi, judeţul Neamţ. În ce-l priveşte pe nemţean, măsura a fost doar formală pentru că el este într-un penitenciar unde execută o pedeapsă privativă de libertate de 3 ani şi 6 luni pentru şantaj, victimă fiind chiar Bîrlădeanu.

Jitaru este cel de la care a pornit în urmă cu cîţiva ani scandalul în urma căruia, recent, episcopul Bîrlădeanu a ajuns după gratii. Totul a devenit public în 2017, cînd arhimandritul Jitaru, împreună cu alţi doi preoţi, Gheorghe Damian şi Mihail Bumbu, l-au stîns cu uşa pe episcop cu un film deocheat.

Ei doreau funcţii, plus bani şi l-au şantajat pe Bîrlădeanu. Nu se ştie la ce reacţie ulterioară s-a aşteptat episcopul, care i-a reclamat pe cei trei. La finele procesului, pe 15 martie 2019, Jitaru a fost ridicat de oamenii legii de la domiciliul din Pîngăraţi şi l-au condus la închisoare, avînd de executat 3 ani şi 6 luni pentru şantaj. În aceeaşi cauză, preoţii Gheorghe Damian şi Mihail Bumbu au fost condamnaţi la cîte 3 ani de detenţie.

După ce ies din închisoare, timp de 5 ani, celor trei li s-a intezis dreptul de a fi preoţi. Partea vătămată, Cornel Onilă, adică episcopul de Huşi, nu s-a constituit parte civilă în procesul penal. Miza infracţiunii ar fi fost nominalizarea lui Jitaru în funcţia de episcop vicar, ceilalţi doi dorind doar un folos material cuantificat în valută.

„În perioada 30 mai 2017 – 14 iunie 2017, inculpatul Jitaru Sebastian Cristi a ameninţat o persoană din conducerea Bisericii Ortodoxe cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru aceasta din urmă, în scopul de a dobîndi în mod injust, atît un folos patrimonial cît şi unul nepatrimonial, respectiv nominalizarea sa pentru un post de episcop vicar“, conform unui comunicat al DNA. În aceeaşi manieră au procedat şi ceilalţi doi acuzaţi, între 12 şi 14 iunie, ei pretinzînd 50.000 de euro, fără vreo „avansare“.

Pentru faptele lor cei trei au fost reţinuţi o noapte, iar pe 16 iunie au devenit arestaţi casnici. Revenind la episcop, acesta ar fi fost şantajat cu nişte poze şi un filmuleţ în care înalta faţă bisericească era surprinsă în ipostaze indecente. În urma scandalului creat de proces şi filmul deocheat deopotrivă, episcopul Bîrlădeanu a rămas fără funcţie şi s-a retras în Neamţ, la Mănăstirea Văratec. A locuit într-o anexă a lăcaşului, o clădire impunătoare, pe care localnicii o numesc „la palat“.

Însă filmul cu care l-au şantajat ceilalţi popi, avea să-i dea lovitura de graţie cîţiva ani mai tîrziu. Cauza a intrat în atenţia procurorilor care iniţial au dat o soluţie de clasare, motivat de lipsa de probe. Ulterior, în august anul trecut, urmărirerea penală a fost redeschisă, iar ancheta a dat în clocot pe final de mai 2020, cînd judecătorii ieşeni au decis arestarea lui Bîrlădeanu şi a lui Jitaru. Se pare că în dosarul care îi vizează pe cei doi ar fi vorba de mai multe victime, minori aflaţi la cursuri la Seminarul Huşi în momentul faptelor şi care acum sînt preoţi.

Evident că în aceste condiţii nu sînt multe victime dispuse să dea declaraţii în faţa procurorilor.

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 72 de cazuri noi. Naţional – 3.852 de cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ incidenţa este de 1,91 la mia de locuitori ■ la nivel naţional, în ultimele 24 de ore au fost raportate 195 decese ■

Până pe 15 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.020.301 cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

925.395 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 3.852 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.046 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 25.800 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

 În intervalul 14.04.2021 (10:00) – 15.04.2021 (10:00) au fost raportate 195 de decese (109 bărbați și 86 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt,  Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

 Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 ani, 10 decese la categoria de vârstă 40-49 ani, 21 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 44 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 70 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 49 decese la categoria de peste 80 de ani.

 183 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 8 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 4 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent. 

 În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.050. Dintre acestea, 1.518 sunt internate la ATI. 

 Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.061.866 de teste RT-PCR și 749.153 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 26.132 teste RT-PCR (16.640 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 9.492 la cerere) și 11.385 de teste rapide antigenice.

 Pe teritoriul României, 56.925 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 12.605 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 46.380 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 128 de persoane.

 În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.333 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 552 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

 Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 14 aprilie, 4.721 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 913.590 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

 Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

 În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.501 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 127 în Franța, 3.118 în Germania,  93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia,  137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 46 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 2 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 13 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 3 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Croația și Finlanda. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 189 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Citește știrea

Actualitate

Cronica pisălogului. Femeia şi Povestea vorbei

Știre publicată în urmă cu

în data de

„Un creion, un condei şi un penel, această fericită triadă, existentă superlativ la nefericitul, ca destin, Constantin Bârjoveanu, continuă a fi, pe mai departe, în preajma noastră, a romaşcanilor mai ales, a tuturor celora ce i-au descifrat şi înţeles tăcerea creaţiei sale deosebite. Dacă mai ieri i-am preţuit, din nou, zămislirile sale scriitoriceşti, tot parcă «mai ieri» era cu noi sau, mai bine zis, „lîngă noi“. Am fost cu el, deşi, realmente, s-a lansat o nouă apariţie a lui – Cronica pisălogului – această, cu adevărat, o «Neterminată» – a scrisului şi nu a baghetei – întruchipare artistică. Dacă neuitata suită gazetărească a urbei noastre – Gazeta de Roman – realizată, cîţiva ani, de poetul muşatin Puiu Costea, şi-ar fi continuat fiinţarea pe mai departe, atunci Cronica bîrjoveniană s-ar fi oprit, cosmic şi nu redacţional, împreună cu bătăile sănătoase ale inimii autorului, dramă petrecută la acea răscruce dintre şosele şi veacuri. (Gheorghe A.M. Ciobanu – text publicat în iunie 2005).

După revoluţia din decembrie ’89, Constantin Bîrjoveanu (1934-2000), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist şi vorbitor de esperanto dădea viaţă nemuritoarelor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, Gazeta de Roman. Ele au fost adunate apoi în volumul „Cronica pisălogului“, după moartea acestuia. Iată alta dintre ele, care era intitulată Femeia şi Povestea vorbei. Cu acest titlu v-am spus totul; cele două cuvinte, vorbă şi femeie, sînt inseparabile.

Puţini din cei care au nevastă şi telefon nu şi-au dat seama de acest lucru, după avizele de plată. Să mai vorbească şi de acum încolo cui îi dă mîna! Apropo de bani: am citit într-un almanah vechi o reclamă a CEC-ului care zicea: „Şi-a luat un ban femeia?/ Nu-i nimic, ea-ţi dă o mie/ Căci femeia este cheia/ Lăzii de economie“. Şi nu-i aşa? „Nimeni nu-şi poate imagina cîţi bani încap în mîna unei femei, mai ales cu cît această mînă este mai mică“. Şi de ce? Pentru că bărbatul are voinţă – femeia are rezultate, şi de aceea un proverb rusesc spune: „Acolo unde dracul nu se simte puternic, trimiteţi nevasta!“, că „femeia judecă pe dracu şi-l scoate dator“.

Ele sînt cele care „ne duc în infern pe drumul paradisului“ şi de aici concluzia că „femeia frumoasă e belea la casă“. Se zice că, „pe o femeie să n-o atingi nici cu o floare“ şi „e nostim că din pudoare li s-a făcut o lege a femeilor, care nu preţuiesc la bărbaţi decît obrăznicia“, deşi „nimeni nu rîde de poalele ridicate, ci de poalele întinate. Dar aşa-i făcută lumea. „Şi cele dintîi fructe sînt vara mai gustoase/ Şi cele de iarnă sînt mult mai preţioase/ Femeia năzuroasă e mult mai ispititoare,/ Iar uşile deschise nu sînt atrăgătoare“, sau, cum zicem noi „muierea cu ochi frumoşi, pe toţi îi face voioşi“ şi de aceea îmi permit să zic: „nu te uita la nevasta altuia, ci supravegheaz-o pe a ta“, căci „femeiii cînd îi i-e bine caută pe dracu“, deci „muierea cît de bună să n-o slăbeşti din frîu“, iar dacă-i rea să nu uiţi: „Fiecare om poate să stăpînească o femeie rea, afară de cel care o are“. Nu vreau să zic că femeia nebătută e ca moara neferecată“, ci să-ţi dau un sfat: „Iubeşte-ţi nevasta ca pe tine însuţi şi din cînd în cînd scutur-o ca pe un pom roditor“.

N.R.: Rubrică susţinută de Cabinetul parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Altfel de poluare în lacul Bîtca Doamnei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ resurse esenţiale de apă potabilă ale României sunt poluate cu microplastic ■ aceasta este concluzia primului raport naţional privind poluarea cu microplastic a resurselor de apă dulce ale României ■ eşantioane pentru probe au fost prelevate şi din lacul Bîtca Doamnei ■

Concluzia îngrijorătoare a unui prim prim raport naţional de acest fel este că principalele ape dulci din România sunt poluate cu microplastic. Studiul respectiv a fost realizat şi lansat pe 22 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociaţia Act for Tomorrow şi British Embassy Bucharest, care a finanţat proiectul.

Raportul intitulat Cartografierea Microplasticului în Apele din România a avut ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România şi realizat prin analiza calitativă a 21 de probe de apă, de pe întreg teritoriul ţării.

Analizele au fost realizate de către specialişti în domeniu, în laboratoarele Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Bucureşti, Măgurele (INFLPR) – National Institute for Laser, Plasma & Radiation Physics, iar metodologia şi interpretarea rezultatelor a fost realizată cu sprijinul partenerilor de la Asociatia Ingmed Piteşti. Eşantioanele au fost colectate din următoarele râuri şi lacuri: Argeş – Vidraru şi Olteniţa; Bistriţa – Neamţ; Dâmboviţa – Bucureşti şi Joiţa; Dunăre – Orşova, Turnu Măgurele şi Galaţi; Ialomiţa; Mureş – Haţeg; Olt – Călimăneşti şi Islaz; Prut – Iaşi; Siret – Galaţi; Someşul Mare; Someşul Mic – Cluj; Parcul Natural Văcăreşti – Izvor şi Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei – Piatra Neamţ; Lacul Razim – Constanţa.

„Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezenţa microplasticului în toate probele analizate şi evidenţiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentraţiilor de microplastic şi elaborarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluării cu microplastic a apelor, o importantă problemă de mediu“, se arată în raportul Asociaţiei Act for Tomorrow.

În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din România: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE – polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). În ceea ce priveşte principalele deşeuri din care provin particulele de microplastic identificate în ape, ele sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii şi pungi (PE). În cadrul proiectului finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti a fost elaborat, tot pentru prima dată, un set de recomandări pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum şi în dezvoltarea unei strategii naţionale privind protejarea apelor.

„Plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar“

Acestea pot fi consultate prin accesarea: https://bit.ly/3tI50LZ sau https://bit.ly/3sc1fhA. S-a mai concluzionat că e nevoie de noi studii pentru râurile mari din ţară şi stabilirea principalelor surse de poluare cu plastic, pentru stabilirea de măsuri în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului.

O altă recomandare este „identificarea unor mecanisme de colaborare între instituţiile publice centrale şi locale, mediul privat şi societate civilă cu privire la implementarea cadrului legal privind gestionarea deşeurilor: implementarea infrastructurii de colectare separată la nivelul tuturor localităţilor şi aplicarea de sancţiuni“, după cum se arată în raportul Act for Tomorrow.

Materialele microplastice sunt particule mai mici de 5 milimetri, putând fi împărţite în două categorii, primare şi secundare. Primele sunt eliberate direct în mediu ca particule mici, 35% dintre ele provenind din spălarea hainelor din materiale sintetice, 28% din abraziunea anvelopelor, iar 2% sunt adăugate intenţionat în produsele de îngrijire personală. Microplasticele secundare provin din degradarea obiectelor din plastic mai mari precum pungile din plastic sau sticle.

Numărul microplasticelor descoperite în ocean este în creştere. În 2017, ONU a estimat că în mări se pot găsi aproximativ 51 de trilioane de particule microplastice, de 500 de ori mai mult decât stelele în galaxia noastră. „Microplasticele din mare pot fi înghiţite de către animalele marine. Astfel, plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar. Acesta se poate găsi în alimente şi băuturi, inclusiv în bere şi apa de la robinet.

Deocamdată nu se cunosc efectele asupra sănătăţii umane, însă plasticul conţine adesea aditivi cum ar fi stabilizatorii sau substanţele ignifuge, precum şi alte substanţe chimice toxice care pot fi dăunătoare animalelor sau oamenilor care le înghit“, se precizează pe site-ul www.europarl.europa.eu – Actualitate Parlamentul European. La lansarea raportului au participat Excelenţa Sa Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, secretarul Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, Bogdan Bola, Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Andrei Coşuleanu, preşedinte Act for Tomorrow şi dr. ing. Claudiu Sutam, de la Univesitatea Piteşti.

Citește știrea

Trending