Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Jandarmii si politistii sînt la datorie si de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• cadrele celor douã instititutii vor fi în stradã pentru prevenirea evenimentelor nedorite

Jandarmeria si Politia Neamt au dispus intensificarea mãsurilor si suplimentarea efectivelor pentru asigurarea unui climat de ordine, sigurantã si liniste publicã, la nivel întregului judet, precum si pentru solutionarea operativã a sesizãrilor care vor veni în mini-vacanta dintre ani. „În perioada 30 decembrie 2017 – 2 ianuarie 2018, jandarmii vor actiona zilnic, la nivelul judetului, pentru ca cetãtenii sã se poatã bucura de mini-vacanta prilejuitã de trecerea dintre ani în conditii de sigurantã si liniste publicã“, a declarat cãpitanul Marius Gãmãnut, purtãtor de cuvînt al Jandarmeriei Neamt. Pentru a preveni orice incidente ce ar putea tulbura ordinea publicã, precum si pentru descurajarea faptelor antisociale, jandarmii vor fi prezenti în stradã si vor patrula pe traseele de deplasare cãtre zonele unde se organizeazã evenimente, în zonele si arterele intens circulate, precum si în zonele aglomerate. De asemenea, ca urmare a afluentei de turisti, în aceastã perioadã Jandarmeria Montanã si-a suplimentat efectivele, fiind pregãtitã sã intervinã în situatii de urgentã, pentru salvarea celor aflati în dificultate. Inspectoratul de Jandarmi desfãsoarã în aceastã perioadã actiuni pentru prevenirea si combaterea fenomenului contraventional si infractional, prin monitorizarea respectãrii legislatiei referitoare la regimul materialelor pirotehnice. Jandarmeria recomandã persoanelor care participã la evenimente sã manifeste rãbdare, sã respecte indicatiile fortelor de ordine si sã evite implicarea în conflicte de orice naturã. În aceastã perioadã, pãrintii sînt rugati sã supravegheze cu atentie sporitã copiii, pentru a preveni eventualele accidente survenite în urma folosirii obiectelor de distractie pe bazã de amestecuri pirotehnice. Cu ocazia trecerii în noul an, Jandarmeria Neamt ureazã tuturor un cãlduros La Multi Ani! În ceea ce priveste Politia, peste 500 de cadre, cu aproape 250 de autospeciale, vor fi la datorie în perioada mentionatã mai sus. Din totalul politistilor angrenati suplimentar, 400 sînt de la Ordine publicã, aproape 100 de la Rutier, iar restul de la Transporturi, Investigatii criminale, Investigarea criminalitãtii economice, luptãtori de la Interventia rapidã si de la Arme, explozivi si substante periculoase. Va fi monitorizat si traficul rutier, pe toate drumurile nationale, judetene si autostrãzi, pentru fluidizarea circulatiei si prevenirea evenimentelor nedorite.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Un telefon, mobilul unei crime la Bicaz

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un localnic si-a ucis prietenul de pahar la care credea cã îsi uitase mobilul • victima nu a recunoscut si l-a lovit cu un par • musafirul l-a dezarmat si l-a tocat în bãtaie • o crimã asemãnãtoare avusese loc cu o zi înainte •

Un nou eveniment de violentã extremã a avut loc în Neamt si s-a soldat cu moartea unei persoane, miza fiind un banal telefon mobil. S-a întîmplat în a doua zi de Crãciun, pe 26 decembrie, în Bicaz, unde un bãrbat în vîrstã de 48 de ani l-a ucis în bãtaie pe cel care-l gãzduise si cu care bãuse ceva, un localnic de 58 de ani. La locuinta victimei a fost invitat la un pahar de vin Vasile Alexandru. Cei doi au chefuit, iar la un moment dat s-a alãturat un alt amic. Primul care a plecat cãtre casã a fost Alexandru. Cînd a ajuns si-a dat seama cã nu mai are telefonul mobil si s-a gîndit cã l-a uitat la cel cu care bãuse. S-a întors la locul cu pricina, gazda fiind încã în compania celuilalt petrecãret, iar viitorul ucigas a cerut restituirea telefonului. Gazda i-a dat asigurãri cã aparatul nu este acolo si cã dacã l-ar fi vãzut i l-ar fi dat. Cu toate argumentele lui Alexandru cã nu avea unde sã-si uite în altã parte bunul, gazda a negat. Cînd a vãzut cã nu o scoate la capãt, Alexandru a pãrãsit casa victimei. A asteptat pînã cînd musafirul a plecat din locuintã si s-a întors la victimã pentru a o forta sã-i dea telefonul. Acesta a spus cã nu ar fi în posesia bunului, iar la un moment dat a luat un par si l-a lovit pe Alexandru peste picioare cu intentia de a-l alunga din casã. Acest gest i-a fost fatal, deoarece inculpatul l-a deposedat de „armã“ si i-a aplicat multiple lovituri pe tot corpul. Cînd a obosit a plecat, abandonînd victima. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de un amic care a trecut pe la bãrbatul de 58 de ani. La fata locului au fost chemati anchetatorii, prin apel la numãrul unic de urgentã 112. Politistii si un procuror criminalist au refãcut ultima zi de viatã a victimei, compania pe care a avut-o si nu a durat mult pînã au dat de urma criminalului. Acesta a fost prezentat magistratilor de la Tribunalul Neamt, care au dispus arestarea. „Admite propunerea de arestare preventivã formulatã de Parchetul de pe lîngã Tribunalul Neamt si în consecintã: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedura penalã, dispune arestarea preventivã a inculpatului Alexandru Vasile, cercetat pentru sãvîrsirea infractiunii de omor, prevãzutã de art. 188 Cod penal, pentru o perioadã de 30 zile, începînd cu 28.12.2017 si pînã la 26.01.2018, inclusiv“, conform instantei. Un eveniment similar a avut loc în prima zi de Crãciun, pe 25 decembrie 2017, la Ion Creangã, unde un bãrbat în vîrstã de 41 de ani a fost înjunghiat mortal de fratele concubinei, un tînãr de 30 de ani din aceeasi localitate, miza fiind tot un telefon mobil despre care agresorul a crezut cã ar fi fost sustras de victimã. Filmul crimei este identic ca cel al evenimentului de la Bicaz. Romicã Enea a venit în vizitã la sora sa, iar la un moment a constatat cã nu-si gãseste mobilul. L-a cãutat, apoi a presupus cã l-ar fi luat gazda. Aceasta din urmã a negat, dar nu a fost crezut, asa cã la un moment dat Enea l-a înjunghiat de mai multe ori. Si în acest caz agresorul a fost arestat preventiv.

Citește știrea

Trending