Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

PLOUÃ CU NECAZURI

Știre publicată în urmă cu

în data de

• ploaia de luni dupã amiazã a lovit 11 comune si a afectat si orasele • un bãrbat din Alexandru cel Bun a fost luat de viiturã si încã nu a fost gãsit • furtuna a creat si pene de curent • viata unui copil ce depindea de un aparat electric a fost salvatã de generatorul oferit de pompieri • 9 persoane au rãmas izolate pe o „insulã“ de pe Ozana, fiind salvate cu bãrcile • în anexa Vãleni, mai multe case au fost avariate • trei masini au fost avariate de copacii doborîti de vînt la pãmînt •

Furtuna violentã ce s-a abãtut asupra judetului Neamt luni dupã amiazã a creat pagube importante si, din nefericire, a luat si o viatã. A cãzut o cantitate atît de mare de apã încît canalizãrile si pîraiele nu au mai fãcut fatã, astfel încît s-au revãrsat peste case si au inundat sute de hectare de culturi agricole. Potrivit evaluãrilor fãcute de Prefecturã marti dimineatã, au fost afectate 11 comune cu 19 sate unde au fost lovite de puhoaie 106 gospodãrii, case sau anexe. Un pod a fost distrus, iar alte 24 de podete au fost avariate de forta apelor. Mai multe drumuri, sãtesti, comunale sau judetene au fost si ele grav avariate, unele fiind acoperite cu mîl si aluviuni, altele fiind rupte de puhoaie. Au avut de suferit 0,25 km de drum national, peste 7 kilometri de drum judetean si 11 kilometri de drumuri comunale sau sãtesti. Au fost inundate aproape 8 hectare de teren arabil, mai bine de 10 hectare de fînete si peste 50 de hectare de pãsune, iar fîntînile din multe localitãti au devenit nefolosibile, fiind colmatate de mîl. Din pãcate, fenomenele meteo periculoase au fãcut si victime. Un bãrbat de 43 de ani, din Alexandru cel Bun, Vasile C., a avut parte de un sfîrsit tragic. Bãrbatul, care era voluntar la SVSU Alexandru cel Bun, a alunecat în pîrîul Valea Mare si a fost luat de viiturã, fãrã a mai putea fi salvat. Echipele de salvatori au plecat imediat în cãutarea lui dar, din pãcate, acesta nu a fost încã gãsit. Cãutãrile au fost reluate marti dimineatã, tot fãrã rezultat. Sansele ca bãrbatul sã mai fie în viatã sînt aproape nule. Alte 9 persoane au avut noroc si au scãpat cu viatã dupã ce, din cauza apelor crescute, au rãmas izolate pe o insulã din mijlocul rîului Ozana. Oamenii erau din comuna Timisesti si se aflau cu oile la pãscut. Pompierii de la Tîrgu Neamt au intervenit pentru salvarea lor cu o autospecialã cu apã si spumã si cu o barcã. 6 dintre persoane au fost luate astfel si aduse la mal, alte trei refuzînd sã plece si sã-si lase animalele captive în mijlocul apelor. Marti dimineatã oamenii erau în continuare pe insula respectivã, dar s-a pãstrat legãtura cu ei, iar vestea bunã este cã nivelul rîului era în scãdere. Pompierii militari au avut o sarcinã mai mult decît dificilã, fãcînd cu greu numãrului mare de apeluri venite la 112. Vîntul puternic a doborît mai multi copaci în Piatra Neamt, iar trei autoturisme au fost avariate. Pe strada Ozanei, un copac doborît de vîntul puternic a avariat douã autoturisme, o Skoda si un Volkswagen. Un alt arbore a cãzut peste un Volkswagen Touareg, parcat pe strada Mihai Eminescu. Salvatorii au mai intervenit pentru a elibera partea carosabilã de un arbore cãzut pe B-dul Dacia si un altul cãzut pe strada Tineretului.

Pene de curent în tot judetul

Ploile puternice si vîntul au afectat grav si retelele de energie electricã, multe localitãti rãmînînd în beznã luni seara, dar si pe parcursul noptii. Dacã acest lucru a creat mult disconfort, pe un copil putea sã-l coste viata. Bãietelul, de 2 ani, din satul Magazia, comuna Crãcãoani, suferã de o gravã insuficientã respiratorie si este dependent de un aparat de oxigen care functioneazã doar la curent. Familia micutului a sunat disperatã la 112 si a anuntat situatia. Pompierii de la ISU au mers la familia respectivã si i-au oferit un generator care a asigurat energia electricã a locuintei pînã la realimentarea de la reteaua publicã. Si în Piatra Neamt s-a stat luni seara în beznã, fiind afectate mai multe transformatoare. Nici retelele de telefonie mobilã nu au functionat pentru cîteva ore, cauza fiind furtuna. O situatie criticã a fost si în zona Slobozia unde autoritãtile se asteptau la un debit urias al rîului Cracãu, motiv pentru care mai multe echipaje de urgentã au petrecut noaptea de luni spre marti monitorizînd fluxul apei. Din fericire, debitul a fost în limite rezonabile, astfel încît nu a fost nevoie de o evacuare a populatiei, asa cum se temeau reprezentantii Comitetului pentru Situatii de Urgentã. Prefectul George Lazãr, care a fost prezent luni seara în mai multe puncte critice din judet, a tinut sã le multumeascã tuturor celor care au fost pe baricade: „Vreau sã multumesc tuturor celor care în ultimele 24 de ore au fost permanent la datorie pentru prevenirea unor dezastre si sã-i felicit pentru modul exemplar în care si-au fãcut datoria“.

Pîrîul Bisericii a fãcut prãpãd în anexa Vãleni

Ieri, urmele furtunii care s-a abãtut asupra anexei Vãleni, ce apartine de orasul Piatra Neamt, încã erau vizibile. Un miros puternic de mîl, curti pline cu apã si mizerie adusã de viiturã si oameni disperati. Sprijiniti de pompierii militari, familiile afectate se strãduiau sã mai salveze cîte ceva. Oamenii si-au scos în grãdini, în zonele mai înalte, hainele, lenjeria, canapelele sã se zvînte de ploaie. Altii scoteau apa din curti, molozul din case si din beciuri. Însã cele mai afecatate au fost familiile care locuiesc pe strada Muntelui, situatã în apropierea albiei pîrîului Bisericii. Pe timpul verii, pîrîiasul aproape cã seacã, însã luni dupã amiazã, ploile puternice l-au adus la un nivel care a pus în pericol gospodãriile oamenilor. În amonte, în apropiere de cantonul silvic, un podet s-a înfundat cu resturi de lemn (butuci, crengi etc), iar în momentul în care „barajul“ a cedat s-a format o viiturã care a mãturat tot în cale. Puterea apei a smuls efectiv blocurile din beton de pe marginea albiei si a distrus cîteva gabioane. Valul de apã, plin de mîl si resturi vegetale a intrat prin curtile oamenilor, distrugînd garduri, grajduri, cotete, grãdini si partial o casã. „Asa ceva nu am mai vãzut. Viitura mi-a smuls o bunã parte din gard si mi-a intrat în casã. Curtea îmi este plinã de crengi si mîl. Efectiv în astfel de situatii nu ai ce sã faci decît sã te rogi la Dumnezeu sã se opreascã ploaia“, a declarat o sãteancã ce a rãmas fãrã un porc si cîteva gãini. În imediata apropiere se aflã casa lui Costicã Epanu si a mamei sale, în vîrstã de 84 de ani, care si-a sãrbãtorit ziua chiar luni. „Am 60 de ani si am trãit în cea mai mare parte aici, însã nu-mi amintesc sã fi fost asa o nenorocire vreodatã. Mi-a distrus douã camere din casã si am rãmas fãrã multe bunuri. Mi-a luat televizorul, aragazul, butelia, actele de identitate. Noroc cã am fugit, pentru cã altfel mã lua si pe mine. Am avut un coser plin cu porumb pe care mi l-a luat apa. Gardurile sînt rupte. Ce mai, o nenorocire!“, a declarat Costicã Epanu.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending