Plecarea tezaurului României în Olanda, ”nășită” de romașcana Diana Ștefana Baciuna

n  secretarul de stat Baciuna a fost cea care a fost delegată pentru două zile de către ex-ministrul Raluca Turcan să aprobe plecarea exponatelor din tezaurul dacic la muzeul din Assen ■ obiectele furate, de o valoare inestimabilă, nu au fost recuperate n  ”Din păcate nu prea scrie în nici o normă cine răspunde de calitatea acestor servicii se securitate” a  spus președintele Comisiei Naționale a  a Muzeelor și Colecțiilor, Emanuel Viorel Petac ■

Subiectul de dezbatere numărul 1 din țară și din străinătate rămâne, fără discuție, furtul comorilor din aur care fac parte din tezaurul dacic, aflate într-o expoziție itinerantă la Muzeul Drents din Assen(Olanda). Se știe că premierul Marcel Ciolacu a dispus organizarea chiar a unei celule de criză și a trimis corpul de control la Ministerul Culturii pentru  a elucida anumite aspecte vizând împrejurările în care au plecat ”în plimbare” aceste obiecte de tezaur, de o valoare inestimabilă. În aceste condiții la Ministerul Culturii a fost organizată săptămâna trecută( în ziua de marți, 28 ianuarie) o conferință de presă de către Ministrul Culturii, Natalia Intotero, care împreună cu secretarul de stat, Diana Ștefana Baciuna și directorul Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor, Emanuel Viorel Petac,  au răspuns tirului de întrebări ale ziariștilor, legate a catastrofa culturală petrecută în Olanda, în ultima zi a expoziției. Marea surprindere a tuturor a fost aceea că aprobarea plecării pieselor de tezaur a fost dată, prin delegare de competență, către secretarul de stat Diana Ștefana Baciuna, originară din Roman, fiica cunoscutului om de afaceri liberal Fane Nicolae. Întrebată fiind despre responsabilitatea pe care o are în ceea ce privește furtul celor mai importante piese din tezaur, Diana Ștefana Baciuna a declarat că este acoperită de prevederi legale . ”În primul rând am semnat acest export temporar , în baza ordinului de delegare de atribuții pe care-l aveam  din partea doamnei ministru Turcan. Potrivit articolului 3 din Legea 182/2000 care se ocupă de bunurile culturale, această oportunitate și legalitate a exportului temporar de bunuri culturale stă în  atributul de a fi analizat de către experții Comisiei Naționale a Muzeelor și Colecțiilor. Ori documentele de expertiză și aprobare existau la dosar”, a declarat Diana Buciuna( vezi minutul 14,25 din conferința de presă transmisă pe pagina oficială de facebook a M inisterului Culturii în ziua de 28 ianuarie )

Jurnaliștii prezenți au insistat cu întrebări legate de modul în care a avizat plecarea expoziției în Olanda, din punct de vedere al oportunității.

Ministrul Natalia Intotero a spus că urmează a fi anunțate și concluziile corpului de control al Guvernului, care a promis și o recompensă materială celor care vor ajuta pe anchetatori să recupereze obiectele de tezaur furate.

Bunuri de o valoare inestimabilă și lacune legislative

Președintele Comisiei Naționale a  a Muzeelor și Colecțiilor, Emanuel Viorel Petac a subliniat și el că alegerea locului în care a fost organizată expoziția la Assen a aparținut conducerii Muzeului Național de Istorie al României și că această comisie a analizat dosarul, constatând conformitatea acestuia și prezența documentelor necesare, fișe ale obiectelor trimise, expertizarea lor, fotografii ale acestora, etc.

Jurnaliștii au insistat în a afla dacă a fost verificată calitatea serviciului de securitate a muzeului. ”Din păcate nu prea scrie în nici o normă cine răspunde de calitatea acestor servicii. Organizatorii, Muzeul Național de Istorie și Muzeul din Assen,  ar fi trebuit să ceară un audit din partea unei firme de securitate.Vorbim de cel mai vechi muzeu de arheologie din Olanda cu o vechime de peste 150 de ani, care își are sediul principal într-un conac și timp de două ediții la rând a primit titlul de <<Muzeu European >>al anului. Sala în care a fost expus tezaurul era una modernă, care avea condiții de securitate electronice, avea sensori de mișcare, sensori de presiune, sensori de efracție, camere de luat vederi, vitrine securizate. Firma de asigurare a impus și montarea sistemului de alarmare a poliției, care trebuia să ajungă în 5 minute. Din păcate jaful s-a produs în 2,5 minute. Este clar că hoții au studiat locul.Această expoziție a cuprins în proporție de 90% artefacte care au circulat la expoziții din China, Madrid, Lisabona, Roma”, a spus  Emanuel Petac. Acesta a subliniat faptul că au fost în atenția hoților doar vitrinele în care  erau Coiful de Aur și trei brățări dacice de aur de la Sarmizegetusa Regia.

În cazul expoziției din Assen a existat transport militar, dar nu pază militară, iar pază românească într-o altă țară nu se poate institui, din punct de vedere legal.

Expoziția „Dacia! Regatul aurului şi argintului” de la Muzeul Drents a fost deschisă publicului începând cu 7 iulie 2024 și s-a închis pe 26 ianuarie. Potrivit Muzeului Național de Istorie a României, în cadrul expoziției au fost expuse 673 de bunuri arheologice din metale prețioase din patrimoniul național al României și a avut un număr de peste 77.000 de vizitatori, acestea fiind în prezent repatriate, cu excepția celor furate.

Cercetătorul Liviu Brătescu sare în apărarea liberalei Baciuna și vorbește despre subfinanțarea cronică a Culturii

Diana Ștefana Baciuna a fost numită secretar de stat la Ministerul Culturii de către premierul Nicolae Ciucă în luna februarie 2022, fiind colegă cu Mădălin Voicu și succedând în funcție altui romașcan, fostul senator liberal Liviu Brătescu, cercetător științific la Institutul ”A.D Xenopol” din Iași, fost contracandidat al Elenei Udrea la funcția de deputat la alegerile din 2012, retras în prezent din politică, prin demisia din PNL în septembrie 2024 după ce organizația din Iași a refuzat să-l treacă pe liste pentru alegerile parlamentare.

Diana Baciuna are 36 de ani și este de profesie jurist.

Romașcana a lucrat și la cabinetul Renatei Weber, actual avocat al poporului ,

Din cv-ul Dianei Baciuna rezultă și faptul că aceasta este șef al Structurii de Securitate a Ministerului Culturii și în Comisia de lucru inter instituțională ”Ucraina”.

Fostul secretar de stat Liviu Brătescu a declarat că Ministerul Culturii rămâne, în continuare, unul din cele mai subfinanțate ministere, iar muzeele sunt instituțiile care trebuie să se preocupe cu promovarea patrimoniului cultural. ”Misiunea muzeelor  nu este doar aceea de conservare a patrimoniului, ci de a pune în valoare elementele de patrimoniu.  Cât am fost secretar de stat (2 ani și jumătate n.r) am făcut o analiză referitoare la monumentele istorice care se află în stare de colaps și pre-colaps, din care a rezultat că există în România peste 800 în această situație. Asta însemnă că la un  cutremur mai puternic aceste monumente se vor dărâma. M-aș bucura dacă s-ar vorbi despre cultură nu numai pe 15 ianuarie și 24 ianuarie. E nevoie de fonduri pentru cultură, dar e nevoie și ca românii să treacă mai des pragul muzeelor. România se află în continuare  la coada clasamentului privind consumul cultural”, a declarat Liviu Brătescu.

Reamintim că  poliția din Olanda a reținut deja 3 persoane suspecte în cazul jafului din Assen, care au fost arestate în orașul Heerhugowaard, după patru zile de căutări. Polițiștii români au sesizat omologilor olandezi și faptul că nu este exclusă și implicarea unui român, din Dolj, în vârstă de 40 de ani, cu trecut infracțional uriaș, cu violențe, care ar putea fi implicat și în acest jaf și faptul că acesta a fost în trecut autorul a nenumărate furturi în Anglia. Acesta a fost recunoscut de procurorii români în urma vizionării imaginilor de pe camerele de luat vederi din muzeu. Bărbatul găsit în baza de date a Poliției Române și Interpolului a fost văzut înainte cu 4 zile de data jafului ca fiind unul din vizitatorii expoziției. De altfel acesta a și fost audiat de polițiștii olandezi, dar a fost eliberat pentru că nu s-ar fi găsit împotriva sa probe.