Plafonarea salariilor învrăjbeşte primarii

■ aceştia au iniţiat un document, la nivelul ACOR, susţinînd că decizia Guvernului Cîţu de plafonare a salariilor personalului bugetar ar fi ilegală şi abuzivă ■ argumentele edililor de comune ţin şi de faptul că un act normativ guvernamental nu poate modifica o lege organică ■ toţi membrii filialelor teritoriale ACOR urmează a avea consultări cu preşedintele Emil Drăghici, pentru a se pune de acord modalitatea de protest ■ nu este exclusă atacarea OUG şi la Curtea Constituţională, după ce au fost sesizat Guvernul şi Avocatul Poporului pe acest subiect ■

Asociaţia Comunelor din România (ACOR), din care fac parte toţi primarii unităţilor administrativ teritoriale din mediul rural, a iniţiat un protest public, privitor la decizia Guvernului Cîţu de a plafona creşterile salariale, în 2021, din cauza crizei pandemice.

Membrii ACOR apreciază că o asemenea decizie ar fi ilegală, mai ales în condiţiile în care personalul care lucrează în administraţia publică din mediul rural are salarii modeste şi că o asemenea decizie ar încălca prevederile Legii 153, de salarizare a personalului bugetar. Preşedintele ACOR Neamţ, Petrică Şchiopu, primar al comunei Bîrgăoani, susţine că prin decizia Guvernului Cîţu de a plafona majorările salariale ale salariaţilor din administraţiile publice locale este încălcată Legea 153 din 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

„Argumentele noastre sînt clare şi atîta vreme cît drepturile salariale sînt incluse în Legea 153 din 2017, lege cadru, ele nu pot fi modificate prin ordonanţă de guvern. Probabil că Guvernul a căutat un motiv să plafoneze salariile din administraţia publică pentru că – vezi, Doamne! – Guvernul actual nu are bani pentru pensii şi salarii. Dar dacă ne-au blocat nouă, în administraţia publică salariile, de ce aceşti bani nu se regăsesc în pensii şi alocaţii?! Aceste majorări salariale erau prevăzute a fi incluse, la întocmirea bugetului anual al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale (UAT), fondurile provenind fie din bugetul local, fie din bugetul consolidat al statului. Asta pentru că nu toate primăriile pot să-şi asigure fonduri pentru plata cheltuielilor de funcţionare, din bugetele locale. Foarte multe UAT-uri nu se încadrează cu veniturile pe care le au pentru a acoperi toate cheltuielile dintr-o localitate, pe parcursul unui an financiar”, a declarat, pentru „Monitorul”, preşedintele ACOR Neamţ, Petrică Şchiopu, primar PSD.

OUG încalcă autonomia locală

Preşedintele ACOR Neamţ, Petrică Şchiopu, a mai declarat faptul că, în perioada imediat următoare, toţi membrii acestei structuri asociative urmează a avea consultări, on-line, cu preşedintele Emil Drăghici, primar al comunei Vulcana Băi, pentru a se pune de acord cu seria protestelor ce ar urma să fie făcute de edilii comunelor pe subiectul plafonărilor salariale, dar şi pe alte subiecte de interes local şi general.

Majorările salariale ce urmează a se face se prevăd la întocmirea bugetelor unităţilor administrativ teritoriale, la începutul fiecărui an şi prevăd creşteri salariale punctuale ale angajaţilor din sistemul bugetar. Reprezentanţii ACoR au înaintat o plîngere prealabilă Guvernului Cîţu, ministerelor Finanţelor, Muncii, Dezvoltării şi Avocatului Poporului, referitoare la OUG, în discuţie, ce prevede plafonarea salariilor la nivelul lunii decembrie 2020, iar argumentul edililor de comune este acela că ordonanţa ar fi fost emisă „cu nerespectarea prevederilor legale”, legate de lansarea în dezbatere publică a actului normativ.

Membrii ACOR mai apreciază că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 226 din 2020, fiind emisă cu nerespectarea prevederilor legale, demonstrează că Guvernul şi- ar fi depăşit competenţa, acţionînd în mod discreţionar, „manifestînd dispreţ faţă de prevederile constituţionale şi legale”, lezînd drepturile administraţiei publice locale, care trebuie să funcţioneze ca autorităţi administrative autonome. Cum acest act normativ încalcă principiul legalităţii şi cel al autonomiei publice locale nu este exclusă decizia de a fi atacat la Curtea Constituţională a României. Veniturile salariale ale angajaţilor dintr-o unitate administrativ-teritorială diferă, de la o comună la alta, de o localitate la alta, şi sînt stabilite în funcţie de coeficientul de ierarhizare angajat de fiecare primărie, la începutul anilor 2019 şi 2020, acesta variind între 1,2 şi 1,6.

„Coeficienţii de ierahizare diferă de la o primărie la alta. Conform Legii 153 s-au făcut majorări salariale cu un coeficient adăugat la salariul minim, negociat la nivelul fiecărei administraţii publice de către reprezentanţii salariaţilor, din fiecare administraţiei publică locală, cu primarul localităţii respective, dar, de regulă, acest coeficient este între 1,2 şi 1,6% din salariul minim de bază, stabilit în funcţie de: complexitatea şi importanţa socială a muncii, complexitatea şi diversitatea activităţilor, responsabilitatea şi impactul deciziilor luate de funcţionarul respectiv, expunerea la factori de risc, incompatibilităţi şi conflicte de interese, etc, condiţii prevăzute în Legea 153 în anexele sale.