Pietrenii în Europa

Generoasã cu publicitatea închinatã gãinãrilor care ne fac de rîs de-a lungul si de-a latul continentului, presa aminteste rareori cã existã din fericire si numerosi români inventivi, ingeniosi, curajosi si bine intentionati, pusi pe fapte mari (si bune) în Vest. Dacã ar avea cineva curiozitatea si mijloacele necesare pentru a face un recensãmînt al pietrenilor realizati înainte ca România sã fie admisã în Uniunea Europeanã, ar avea mari si bune surprize. În afarã de zecile de mii de muncitori împrãstiati de la Budapesta la Lisabona si Dublin, în Occident lucreazã sute de medici, ingineri, informaticieni, intelectuali pietreni cu înaltã pregãtire. Douã dintre motivele invocate de cetãtenii francezi cînd au respins Constitutia UE au fost: teama de invazia mîinii de lucru din Est si fuga capitalurilor cãtre noile tãri primite în Uniune. Se înselau cu privire la posibila nãvalã a constructorilor români pe lîngã „plombierul polonez“. Ei, muncitorii români care voiau sã se mute cu munca mai cãtre apus, sînt deja aici. Iar cît despre delocalizarea capitalurilor, toate posturile de televiziune din Hexagon si marile ziare au fãcut o adevãratã campanie vara trecutã în jurul unui pietrean care, iatã, deschidea o întreprindere în Franta. Aici s-a votat o lege prin care antreprenorii de locuinte sînt obligati sã foloseascã lemnul la cel putin 25% din materialele de constructie ale unei case. Începînd din zonele muntoase, tot mai numerosi sînt amatorii de case durate numai din lemn. Pietreanul de care fãceam vorbire mai înainte a construit o fabricã în apropiere de codrii de rãsinoase din Morvan, pentru producerea acestor case, în unitatea respectivã, inauguratã de curînd, lucrînd ca specialisti mai multi români, ingineri si muncitori. Surprinse de acest tip de delocalizare, în sens invers, adicã de la est spre vest, mai ales cã deocamdatã avem de a face cu un unicat, presa si televiziunea îi acordã în continuare o atentie deosebitã. Si acum stirea de ultimã orã: În timp ce la noi, la Piatra, atentia generalã este atrasã, pe bunã si sfîntã dreptate, de filmãrile maestrului Copolla, postul de televiziune „France 3“ a trimis o echipã la Piatra Neamt si la Izvoare, în zilele de 17-20 ianuarie, pentru a realiza un reportaj despre locul de bastinã al inginerului pietrean care a realizat prima delocalizare (citeste „prima fabricã de case construitã du un român în Franta“) de acest tip. FOTO: Imagine din prima fabricã de case fãcutã în Franta de un român, pietreanul Horatiu Pristavu