Pietrenii, condamnati ori la frig, ori la preturi aberante la întretinere

• interviu realizat cu Iulian Iancu, deputat PSD de Neamt

Reporter: O primã întrebare fireascã pentru oricare dintre locuitorii municipiului Piatra Neamt este legatã de data la care este supusã dezbaterii publice solutia de alimentare cu cãldurã a municipiului. De ce abia la 1 noiembrie 2005? Iulian Iancu: Cu mai bine de un an înainte am supus analizei conducerii municipalitãtii solutia propusã de General Electric, precum si schema financiarã de sustinere. Toate discutiile s-au purtat în prezenta primarului Gheorghe Stefan si a directorului general al societãtii de termoficare a agentului termic în Piatra Neamt. Avînd si sustinere politicã, în urma desemnãrii unui liberal ca prim ministru, a fost mult mai simplu pentru actualul primar sã poatã atrage direct fondurile necesare modernizãrii sistemului de alimentare cu cãldurã al municipiului Piatra Neamt. Dacã în final conducerea municipiului a decis ca solutia de alimentare cu cãldurã sã foloseascã drept materie energeticã primarã gazele naturale, atunci optiunea nu poate fi alta decît cogenerarea. Rep.: De ce cogenerarea? I.I.: Termodinamic, producerea numai a energiei electrice în cel mai performant ciclu – cel combinat gaze/abur – se poate face cu un randament maxim de circa 50%. Producerea numai a cãldurii în centralele termice cu cazanele cele mai performante, se poate face cu randamente maxime de circa 93%. Ca urmare, randamentul global de producere separatã a celor douã forme de energie poate atinge maximum 68-69%. Fatã de producerea separatã, indiferent de natura ciclului utilizat (cu abur, cu gaze), cogenerarea conduce la un randament global de producere a celor douã forme de energie în medie de 80-90%, respectiv cu 25-60% mai mare fatã de producerea lor separatã. Mai trebuie avute în vedere reducerea emisiilor poluante ale atmosferei, ca o consecintã a reducerii consumului de combustibil. Ca urmare directã a economiei de combustibil organic, emisiile de CO scad de la 820 la 380 g/kWh , emisiile de SO scad de la 600 la 0 g/kWh si emisiile de NO scad de la 600 la 350 g/kWh; Reducerea costurilor de productie aferente producerii celor douã forme de energie, determinã o diminuare a costului specific de productie al acestora. Un alt argument este reducerea pierderilor de energie electricã la transportul de la sursã pînã la consumator, datoritã reducerii distantei de transport. Valoarea acestei reduceri este cu atît mai mare cu cît CET este mai aproape de consumator. La acestea se adaugã utilizarea cogenerãrii ca sursã de sigurantã de alimentare autonomã cu energie electricã si termicã. Mai trebuie avute în vedere urmãtoarele argumente: a) pierderea subventiei pentru modernizarea sistemului centralizat; b) costurile suplimentare si timpul necesar modificãrii retelei de distributie gaze naturale pentru adaptarea la noile debite impuse de centralele termice de bloc sau scarã de bloc. Faptul cã în aceastã iarnã vor beneficia doar 10 -15% dintre cetãtenii municipiului demonstrazã cã municipalitatea nu a avut si nu are definitã o strategie pe termen mediu si lung pentru alimentarea cu cãldurã a municipiului Piatra Neamt. Noile cresteri de preturi cu aproximativ 60% mai mari decît în 2005, anuntate pentru anul viitor, atît de prim ministrul Tãriceanu cît si de presedintele ANRGN, demonstreazã cã solutia actualã este o solutie de satisfactie pentru clientela politicã, dornicã sã profite de crizã pentru a vinde centrale termice pe banii cetãtenilor municipiului Piatra Neamt.

„Solutia este imoralã si discriminatorie“ Solutia este imoralã si discriminatorie pentru cã obligã la plata contravalorii acestor centrale termice si a acelor cetãteni care au alt sistem de încãlzire si care nu vor beneficia de pe urma acestor investitii. Faptul cã în final se intentioneazã reîntoarcerea la sistemul centralizat este dovadã de cinism si indiferentã pentru costurile duble la care sînt supusi locuitorii municipiului Piatra Neamt doar pentru a da satisfactie unei clientele politice efemere la conducerea municipiului. Rep.: Ce solutie de finantare ar putea fi aplicatã? I.I.: Cea mai elocventã dovadã despre valabilitatea solutiei de finantare propuse încã de acum un an este faptul cã la nivelul Consiliului Judetean Suceava pentru municipiul Suceava, Cîmpulung Moldovenesc si Vatra Dornei, s-au organizat deja licitatii. În Suceava si Cîmpulung Moldovenesc cîstigãtoare fiind o companie din Franta, lucrãrile sînt deja începute pentru capacitãti noi în cogenerare. Prin urmare ca solutie de finantare se pot folosi credite guvernamentale de la Banca Mondialã cu subcontractor consiliul local judetean sau municipal, fonduri europene, fonduri pentru eficienta energeticã atît direct de la bugetul de stat, cît si prin fondul pentru Eficienta Energeticã, „Fondul Carbon“, fonduri oferite de statele UE pentru sustinerea programelor pentru reducerea poluãrii si promovãrii tehnologiilor moderne de utilizare eficientã a resurselor energetice primare. Rep.: Ce s-a întîmplat cu negocierea pretului penru importul de gaze naturale? I.I.: Importul gazelor naturale se negociazã în baza contractelor pe termen mediu si lung cu unicul furnizor de gaze naturale pentu România pentru gazele din import, respectiv Gazprom. Negocierile anuale se desfãsoarã pînã în luna aprilie pentru a putea asigura preturile cele mai bune atît pentru import cît si pentru înmagazinarea subteranã al cãrui ciclu de injectie începe în luna aprilie. Nefinalizarea în 2005 a acestor negocieri la termen are un singur pierdant consumatorul final, respectiv populatia si agentii economici obligati iatã sã plãteascã gaze naturale din import la 260 USD/1000Nmc în loc de 220 USD/1000Nmc. Din pãcate neprofesionalismul actualei echipe de guvernare este decontat de populatia României obligatã sã aleagã între a face frigul sau sã risipeascã si bruma de economii pe preturile aberante la întretinere.