Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Pietrean în „iadul“ de la Paris

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un fost combatant al Legiunii Strãine, pietrean de origine, a fost, dupã declansarea revoltelor, în suburbiile Parisului ■ Andrei Iliescu a povestit pentru Monitorul ce a vãzut pe strãzi • masini incendiate, tineri drogati aruncînd cu sticle incendiare în politisti sînt doar cîteva dintre scenele vãzute •

Un pietrean, fost combatant al Legiunii Strãine, a fost, zilele trecute, la Paris chiar în suburbiile în care, au spus toate posturile de televiziune, a izbucnit o adevãratã revoltã a populatiei arabe. Mai exact imagini de cosmar cu masini arzînd si politisti atacati cu pietre si sticle incendiare. Concluzia pietreanului, pe care îl vom identifica doar dupã numele primit în Legiune, Andrei Iliescu, este extrem de transantã: ceea ce se întîmplã în Paris seamãnã mai putin cu o revoltã socialã cu conotatii religioase si mai mult cu rãfuieli cu politia ale unor persoane certate cu legea si „ametite“ de drogurile consumate. Cît despre masinile incendiate, Andrei Iliescu a lansat o ipotezã surprinzãtoare: multe dintre autoturisme sînt incendiate chiar de cãtre proprietari, în special dupã ce un post francez de televiziune a anuntat cã posesorii de autovehicule incendiate vor fi despãgubiti de stat indiferent dacã au sau nu asigurare. Interesant de mentionat cã pietreanul „a bãtut“ cîtiva ani buni strãzile din Paris alãturi de jandarmii francezi, legionarii fiind solicitati sã suplimenteze numãrul fortelor de ordine care patrulau în capitala Frantei pentru a asigura linistea. Poate asa se explicã si atitudinea sa transantã referitor la cei care s-au revoltat: „Niste pierde-varã care nu muncesc, dar primesc ajutor social de la stat. Nu fac altceva toatã ziua decît sã comitã ilegalitãti sau sã stea cu fundul pe scãri si sã consume droguri“.

„Au început Revelionul mai devreme“ O afirmatie surprinzãtoare fãcutã de fostul legionar este cea legatã de incendierea autoturismelor, circa 150 de masini fiind fãcute scrum în Franta în fiecare noapte, în mod obisnuit. „Am ajuns la Paris pe 6 noiembrie, cu afaceri, si am stat chiar în cartierele cu probleme, respectiv Seine Saint Denise 93 si Bobigny 95. Ce se întîmplã acolo? Ca sã glumesc usor macabru, arabii au început Revelionul mai devreme. Ziua era liniste pe stradã, nu se fãcea altceva decît se cãrau masinile arse. Noaptea începea distractia. Cei care fac scandal sînt arabi cu vîrste cuprinse între 17 si 27 de ani, care nu fac altceva decît sã fumeze «petarde» (petardes în francezã – tigãri cu droguri în argou n.r.) toatã ziua. Religia lor le interzice sã bea, dar nu-i problemã ,cã ei compenseazã fumînd hasis si marihuana. Asa cã, atunci cînd vine noaptea, organizati în grupuri de cîte aproximativ 20, încep sã arunce cu sticle incendiare, iar politistii stau si se uitã. Masinile iau foc, iar pompierii intervin. Cam asta e treaba în cîteva cuvinte“. Cît priveste cartierele în care au loc violentele, Andrei Iliescu precizeazã cã în ele nu locuiesc numai arabi, dar cã în mod cert cei care locuiesc acolo sînt foarte sãraci. „Sînt cartiere muncitoresti. Blocuri turn, cu multe apartamente, cu chirii mici. Sînt si francezi fãrã posibilitãti materiale care locuiesc acolo. Însã problema o constituie arabii. Ei trãiesc bine mersi pe spinarea statului, nu fac nimic altceva si, mai ales, au vãzut cã nu li se întîmplã nimic. Mã refer la faptul cã dintre politistii care au ripostat cîtiva au fost demisi, altii au ajuns chiar în fata Curtii Martiale. Unii locuiesc chiar în cartierele alea, asa cã… Iar arabii, dacã tot nu li se întîmplã nimic, de ce sã nu se rãzbune pe politisti? Eu nu înteleg un aspect simplu: legionarii mereu mergeau în aceste cartiere împreunã cu politistii. Deci chiar cînd nu se întîmplau astfel de lucruri erau adusi legionarii sã-i sprijine pe jandarmi. Acum, cînd se întîmplã ceea ce se întîmplã si cînd a fost acordatã permisiunea de a rãspunde cu foc dacã sînt atacate fortele de ordine, de ce au fost retrasi legionarii de pe strãzi? Cine sã tragã, politistul care are familia în cartier?“.

Violenta ca o „sãrbãtoare“ Andrei Iliescu a mai fost de pãrere cã atunci cînd statul francez a anuntat public cã îi va despãgubi pe posesorii de masini incendiate, indiferent dacã au sau nu asigurare, a dat pretext pentru noi incendieri. „V-am spus cã în respectivele cartiere populatia este sãracã. Pãi dacã au auzit cã le dã statul bani, s-au gîndit ia sã-mi dau si eu foc la vechitura mea de masinã. Cine n-ar face asa… Altii, care au asigurare, profitã de ocazie si le dau foc sã încaseze banii de asigurare. Vã mai spun, pentru cã am avut actiuni alãturi de ceilalti legionari, în aceste cartiere tot timpul au fost probleme. Iar permisiunea de a rãspunde cu foc s-a dat dupã ce o bãtrînã a fost incendiatã într-un autobuz, un sofer de autobuz s-a ales cu gîtul tãiat, iar o fatã a fost tãiatã pe fatã dupã ce s-a încercat sã fie violatã, nu pentru cã sînt masinile incendiate. Cît priveste ceea ce se spune despre revoltã socialã… Pãi nu vi se pare anormal cã nu vin spre centrul Parisului, unde sînt institutiile în fata cãrora ar putea sã protesteze? Apoi, nu e anormal cã nici un lider arab nu a luat atitudine? Eu n-am auzit nimic de asa ceva. De aceea vã spun cã în opinia mea nu e nici o revoltã socialã sau stiu eu cu ce conotatii religioase, ci este o rãzbunare împotriva politistilor a celor certati cu legea. De fapt asa a si pornit totul. Doi arabi care se ocupau cu furturile, fugãriti de politisti, au intrat într-o clãdire în care era un transformator de energie electricã. Acesta a luat foc si cei doi au murit, iar arabii au sãrit si au spus cã au fost ucisi. Atunci au început sã se rãzbune pe politisti. Stiti cum zic ei cînd pornesc seara la scandal? Hai la sãrbãtoare. Nu tu lozinci, nu tu listã de revendicãri, ci hai la sãrbãtoare…. Seamãnã asta a revoltã socialã?“, s-a întrebat retoric în finalul discutiei pietreanul care a fost în „iadul“ din suburbiile Parisului.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending