Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Piatra Neamt, oras turistic

Știre publicată în urmă cu

în data de

• autoritãtile locale au început demersurile pentru transformarea localitãtii într-o statiune turisticã • culmile Cozla si Pietricica vor intra în amenajãri, primele licitatii pentru selectarea firmelor care se vor ocupa de montarea gondolei si liftului înclinat fiind organizate în februarie • dupã vizita fãcutã la fata locului, în urmã cu cîteva zile, expertul austriac Robert Apschner va face un studiu de solutii pentru amenajarea pîrtiilor de schi • albia Cuejdiului va fi transformatã în zonã de agrement si pentru parcarea masinilor •

Disparitia unor sectoare industriale importante care au absorbit, pînã în 1989, o masã importantã de oameni de pe teritoriul judetului si cu precãdere din municipiul Piatra Neamt a creat probleme sociale deosebite, judetul situîndu-se, o lungã perioadã de timp, pe loc „fruntas“ în topul somajului. Insuficientul sprijin acordat sectorului privat nu a dus spre dezvoltarea doritã, oferta locurilor de muncã nefiind suficient de atractivã. Sãrãcia a dus la aparitia altui fenomen: plecarea masivã a tinerilor în strãinãtate. Dincolo de aspectele pozitive – faptul cã acestia se întorc si investesc banii în localitãtile din care au plecat si experienta beneficã a intrãrii în contact cu civilizatia occidentalã – cert este cã acestea nu produc o dezvoltare notabilã. Investitiile care produc bani si ocupã forta de muncã reprezintã, în fapt, motorul dezvoltãrii. Piatra Neamt dispune de un urias potential nefolosit, cadrul natural deosebit care i-a atras renumele de „Perlã a Moldovei“ oferindu-i sansa de dezvoltare a turismului. Municipalitatea pietreanã este preocupatã de realizarea unor investitii care sã transforme localitatea în capitalã a turismului din Moldova.

Baza turisticã pentru sporturile de iarnã devine certitudine Municipalitatea pietreanã si-a propus sã foloseascã potentialul natural al Cozlei si Pietricicãi, realizînd un proiect pentru dezvoltarea unei baze turistice pentru sporturile de iarnã. Cum investitia este de anvergurã, efortul financiar este pe mãsurã. Proiectul, care a participat la licitatia organizatã la nivel central pentru atragerea finantãrilor nerambursabile ale Uniunii Europene prin Programul PHARE 2004-2006, nu a avut sansa de a fi selectat, însã autoritãtile locale intentioneazã sã facã o nouã încercare, pentru accesarea fondurilor structurale. Pînã atunci, însã, a început sã facã demersuri pe cont propriu, în acest an urmînd sã treacã la realizarea unor obiective incluse în proiect – montarea unei gondole care va lega Pietricica de Cozla, a unui lift înclinat pe Pietricica si a pîrtiei de schi. „În prima fazã, ne vom ocupa de montarea gondolei, iar apoi vom organiza licitatia pentru concesionarea serviciului de teleschi. Vom organiza si licitatia pentru liftul înclinat de pe Pietricica. Toate acestea se vor întîmpla în primele trei luni ale anului viitor. Vom demara lucrãrile despre care cred cã, într-un an si jumãtate, vor fi finalizate. Din pãcate, proiectul nostru privind amenajarea bazei turistice pentru sporturile de iarnã, de pe Cozla, nu a avut prioritate. Dar, am discutat la Ministerul Integrãrii si vor veni fondurile structurale. Vom încerca sã introducem proiectul pentru accesarea acestor surse de finantare. Se pare cã vor veni mai repede decît fondurile PHARE“, a subliniat primarul Gheorghe Stefan.

Autoritãtile locale, pregãtite sã dea startul amenajãrii bazei turistice de pe Cozla Prin pasii pe care i-a parcurs pînã acum, municipalitatea pietreanã a reusit sã pregãteascã documentatiile tehnice si sã înfiinteze structurile care sã se ocupe de gestionarea unui asemenea proiect. În elaborarea proiectului privind „Dezvoltarea infrastructurii turistice în zona versantului Cozla“, Primãria Piatra Neamt a colaborat cu firma Consilier Construct din Bucuresti si cu Techno Alpine România, reprezentantã a unei firme franceze de profil, consideratã drept cea mai importantã din Europa, aceasta ocupîndu-se de documentatia tehnicã ce va sta la baza amenajãrii pîrtiilor de schi. Complexul turistic a fost gîndit cu minutiozitate: amenajarea drumului de acces pînã la Terasa Gospodinelor, a locurilor de parcare, construirea în „punctul de belvedere“ a unei clãdiri cu 3 niveluri (demisol, parter si etaj) în care sã functioneze un punct de informare turisticã. Baza sportivã propriu-zisã a fost gînditã ca incluzînd douã pîrtii de schi, amplasate în zona esticã a versantului Cozla – una pentru avansati, iar cealaltã pentru începãtori, a unui patinoar artificial, a unui depozit si a unui centru de închiriere a materialului sportiv. Specialistii au propus dotarea pîrtiei pentru avansati cu 4 tunuri „de top“ pentru zãpadã, telescaun si instalatie nocturnã, iar a celei pentru începãtori – cu douã tunuri pentru zãpadã, teleschi si, de asemenea, cu instalatie nocturnã. Valoarea proiectului a fost estimatã la 8,7 milioane de euro. Autoritãtile locale au aprobat înfiintarea unei Unitãti de Monitorizare si Supervizare care sã asigure managementul operational al proiectului, mentinerea si dezvoltarea infrastructurii pe o perioadã de minim 5 ani, precum si acoperirea costurilor operationale si de întretinere pe perioada de exploatare a proiectului, pe nu mai putin de 5 ani. Structura Unitãtii de Monitorizare si Supervizare – care ar urma sã îsi desfãsoare activitatea sub conducerea primarului Gheorghe Stefan -va fi formatã dintr-un asistent manager si trei responsabili – tehnic, financiar si juridic.

Concurs pentru „botezarea“ gondolei si liftului înclinat În dorinta de a suscita interesul pietrenilor si de a-i atrage în efortul de dezvoltare a localitãtii, municipalitatea pietreanã a organizat anul trecut, în perioada septembrie-noiembrie, un concurs pentru stabilirea denumirilor gondolei si liftului înclinat. Pietrenii au transmis – telefonic, prin scrisori si pe site-ul Primãriei – 53 de propuneri. Selectarea celor mai potrivite denumiri a fost fãcutã de cãtre membrii Comisiei pentru Culturã din cadrul Consiliului Local – consilierii locali Adrian Alui Gheorghe, Valeriu Andrita, Gheorghe Dumitreasa si Ion Negurã – în final rãmînînd cîte 5 pentru fiecare obiectiv. Astfel, propunerile finale pentru liftul înclinat au fost: „Alpinistul“, „Pietricica“, „Euroliftul“, „Skylift“, „Moldolift“. Cele mai apreciate denumiri pentru gondolã au fost: „Gondoperla“, „Cozla“, „Moldogondola“, „TeleMoldova“ si „PanoramicTour“. Consilierul local Adrian Alui Gheorghe, care este si directorul Directiei pentru Culturã, Culte si Patrimoniu Cultural National Neamt, a comunicat cã liftul înclinat va purta denumirea „Skylift“, iar gondola – „Gondoperla“, propunerile cîstigãtoare apartinînd pietrencelor Marta Ciubotariu, respectiv Magda Roxana Grigoriu. Acestea au fost premiate cu cîte 5 milioane de lei. Licitatia pentru selectarea firmei care se va ocupa de montarea gondolei va fi organizatã în luna februarie. Potrivit studiilor de fezabilitate, gondola si liftul înclinat vor costa circa 7,5 milioane lei, perioada de amortizare fiind de 24 de ani.

Pietricica va intra cu totul în proprietatea municipalitãtii Muntele Pietricica va reveni în totalitate în proprietatea Primãriei Piatra Neamt, care a primit, recent, undã verde de la Consiliul Local pentru realizarea unor schimburi de terenuri cu Directia Silvicã Neamt. Practic, Ocolul Silvic Gîrcina va preda autoritãtilor pietrene o suprafatã de 38,1 hectare de pãdure de pe Pietricica, iar Ocolul Silvic Vaduri – 1,81 hectare teren din zona Doamna. Prima suprafatã este necesarã pentru realizarea unor noi investitii, iar cea de-a doua va servi ca bazã didacticã elevilor Colegiului Tehnic din Piatra Neamt. Consiliul Local va da la schimb o suprafatã de 39,91 hectare situate în zona Bistrita, limitrofã Parcului Cozla, aceasta urmînd sã fie predatã Ocolului Silvic Vaduri. „Este, practic, vorba despre un schimb de terenuri realizat între noi si Directia Silvicã. Ne va fi datã toatã Pietricica. De fapt, aceasta a fost, cîndva, a Primãriei Piatra Neamt. Suprafata cerutã ne este necesarã în realizarea Skylift-ului, componentã a bazei turistice în care vor intra atît Cozla, cît si Pietricica“, a explicat primarul Gheorghe Stefan.

Un expert austriac realizeazã un studiu de solutii pentru pîrtia de schi La solicitarea edililor, în urmã cu cîteva zile, la Piatra Neamt a sosit expertul austriac Robert Apschner – consultant în proiecte de turism, amenajãri de pîrtii de schi si instalatii pe cablu. Acesta a evaluat sansele municipiului Piatra Neamt de a avea o bazã turisticã pentru sporturile de iarnã. Pentru a-i fi creatã posibilitatea de a avea o imagine de ansamblu a localitãtii, a fost închiriat un elicopter de la Brasov si, împreunã cu reprezentantii Primãriei Piatra Neamt, între care viceprimarul Mihaela Stoica, acesta a survolat zona, dupã care a fãcut o deplasare la pas pe Cozla. Potrivit viceprimarului Mihaela Stoica, oaspetele austriac a fost vrãjit de frumusetea cadrului natural al „Perlei Moldovei“. „Robert Apschner este consultant si în cadrul unui proiect prin care se amenajeazã o zonã schiabilã la Lupeni, cu finantarea Guvernului austriac. Ne-a spus cã investitiile pe care dorim sã le realizãm ar transforma orasul într-o zonã de vis. Ne-a sugerat sã pornim cu cele douã pîrtii si cu instalatia de urcare, cu telescaun, si cã acestea ar atrage multi investitori care ar putea realiza noi amenajãri. Pînã la sfîrsitul lunii ianuarie, expertul austriac va veni cu un studiu de solutii. Noi vom organiza, pe 10 februarie, o licitatie pentru selectarea firmei care se va ocupa nu doar de gondolã, ci si de amenajarea spatiului schiabil“, a subliniat viceprimarul Mihaela Stoica. Opinia expertilor a întãrit convingerea autoritãtilor locale cã Piatra Neamt poate deveni o veritabilã „perlã turisticã“. „Vom demara toate aceste lucrãri în acest an si cred cã vor fi finalizate în 18 luni. Le vom sustine din fonduri proprii si din linia de credit pe care am deschis-o. Dacã vor veni fondurile structurale, noi putem sustine partea noastrã de 130 miliarde de lei“, a subliniat primarul Stefan. Potrivit sefului administratiei locale, proiectul va atrage numerosi investitori – români si strãini – si va produce o dezvoltare a sectorului serviciilor, avînd drept rezultate o crestere substantialã a ofertei de locuri de muncã.

Albia Cuejdiului va fi tranformatã în zonã de agrement Un obiectiv care va fi legat de baza turisticã pentru sporturile de iarnã va fi complexul ce urmeazã sã fie amenajat pe albia Cuejdiului, care se va întinde de la podul din zona Complexului Comercial „Unic“, pînã la cel de la Orion. Specialistii Primãriei Piatra Neamt au dorit, initial, construirea unei parcãri peste Cuejdi, organizînd, în acest sens, si o licitatie pentru selectarea firmei care ar fi urmat sã se ocupe de proiectarea si construirea acesteia. Însã, licitatia nu a avut rezultatele scontate în ceea ce priveste proiectele si costurile prezentate de ofertanti – o firmã din Piatra Neamt, iar cealaltã din Bacãu. Cele douã firme au prezentat proiecte pentru construirea unei parcãri masive, cu combinarea constructiilor metalice cu structuri din beton. Ulterior a apãrut altã idee, aceea de transformare a albiei Cuejdiului în zonã de agrement. În acest sens, a fost încheiat un contract pentru un studiu privind amenajarea albiei Cuejdiului pe care, potrivit planurilor municipalitãtii pietrene, vor fi amenajate locuri de joacã pentru copii si de agrement, precum si locuri de parcare, urmeazã sã fie perfectat în aceastã sãptãmînã, împreunã cu reprezentantii Directiei Generale a Apelor. „Studiul va sta la baza proiectului care va fi realizat“, ne-a declarat Dan Cîmpeanu, directorul Directiei Tehnice din cadrul Primãriei Piatra Neamt. Din discutiile purtate de cãtre autoritãtile locale cu specialistii a rezultat ideea regularizãrii Cuejdiului potrivit sistemului folosit în lucrãrile executate în cazul Dîmbovitei. „În amonte, ar urma sã fie construit un mic baraj, iar apa sã treacã printr-o tubulaturã specialã prin pãmînt. Ne gîndim la acelasi sistem folosit în cazul regularizãrii Dîmbovitei. Parcarea ar urma sã fie realizatã pe actuala albie a Cuejdiului. Tot aici, intentionãm sã construim locuri de joacã pentru copii, de agrement, cu fîntîni arteziene“, a subliniat Dan Cîmpeanu, directorul Directiei Tehnice din cadrul Primãriei Piatra Neamt. Autoritãtile îsi doresc crearea a 500 de locuri de parcare pentru autoturisme si 25 pentru autocare. Investitia este estimatã la circa 10 milioane RON (100 miliarde de lei). În realizarea noii investitii, vor fi folosite si ideile studentilor la arhitecturã din Bucuresti, Iasi si Cluj care la sfîrsitul anului trecut, timp de o sãptãmînã, au realizat un studiu privind îmbunãtãtirea imaginii urbanistice a municipiului Piatra Neamt. A fost vorba despre un experiment realizat de cãtre Centrul de Cercetare si Proiectare al Universitãtii de Arhitecturã si Urbanism „Ion Mincu“ Bucuresti care se ocupã de elaborarea Planului de Urbanism General (PUG) al municipiului, acesta urmînd sã fie gata în 18 luni.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Colegiul National Calistrat Hogas – file din cronica lui 2017

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sfârsitul unui an este întotdeauna prilej de introspectie si de retrospectie, de inventariere a tuturor realizãrilor care s-au acumulat în cele 365 de zile ale sale si, mai ales, de evaluare a raportului între eforturile depuse si roadele culese. Colegiul National Calistrat Hogas îsi recupereazã, asadar, în acest moment de bilant, toate izbânzile anului 2017 care au fãcut ca numele lui sã rãzbatã în spatiul local, national, international si, în eter, chiar în spatiul cosmic (exagerare permisã, dacã tinem cont de evenimentul unic în tarã în care elevii liceului au luat legãtura cu astronautii Statiei Spatiale Internationale). Spre cei care au fãcut posibile aceste izbânzi ale colegiului se îndreaptã astãzi recunostinta noastrã.

Performante scolare la cel mai înalt nivel

În primul rând, multumirile noastre sunt adresate elevilor, acesti fragili, dar extrem de promitãtori subiecti ai educatiei si în special celor care au adus performanta acasã, la Hogas: Mihnea Bâlici, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Filosofie si medalie de argint la cea de-a XXV-a editie a Olimpiadei Internationale de Filosofie de la Rotterdam (profesor îndrumãtor: Ecaterina Romascu); Stefania Teleucã, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã; Mãdãlina Merticaru, Premiul II – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Dragos Filioreanu, Premiul III – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Luiza Elisabeta Oruc, Mentiune la Olimpiada Nationalã de Limba Englezã (profesor Tania Bucur); Elena Sârbu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Oana Corina Mazilu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Istorie si Premiul I la Sesiunea de referate si comunicãri stiintifice, sectiunea Istoria Românilor, iunie 2017, Focsani (profesor Daniela Mãtãsaru-Ionescu); Teodor Toma, Andrei Malaicu si Eduard Constantin Pãtrunjel, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Argumentare, Dezbateri si Gândire Criticã Tinerii dezbat (profesor Petruta Lostun); Iustina Gavrilutã, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã. Toti acesti elevi au fost invitati si recompensati la festivitatea de decernare a premiilor de excelentã în cadrul celei de-a cincea editii a Sãrbãtorii Scolii Nemtene, organizate de Inspectoratul Scolar pe 12 decembrie. În cadrul premierii speciale pentru rezultatele obtinute la concursuri internationale, organizate de Ministerul Educatiei Nationale, pe 19 decembrie 2017, lui Mihnea Bâlici i-au fost înmânate diploma si recompensatia materialã de cãtre ministrul Educatiei, Liviu Pop, pentru performanta greu de egalat obtinutã la Olimpiada Internationalã de Filosofie de la Rotterdam, anume medalia de argint. Lista elevilor care au fãcut cinste institutiei e completatã de Ana Maria Holotã, cea care a fost doi ani consecutiv votatã Voluntarul anului în domeniul tineret si care în 2017 a reprezentat România ca delegat al tineretului voluntar la Consiliul Europei. Ana Maria a fost premiatã, alãturi de Mihnea Bâlici, în septembrie 2017, în cadrul unei festivitãtii speciale a Consiliului Local. Cei doi au fost, alãturi de Sîrghi Andreea Cristina si Mazilu Corina Oana, sefi ai promotiei 2017 pentru cele douã profiluri ale colegiului, real si uman iar la aceste distinctii s-a adãugat premiul pentru performanta lui Mihnea de a obtine prima medie pe judet în urma examenului de bacalaureat. În acelasi registru trebuie amintite Mentiunile Speciale obtinute la etapa nationalã a olimpiadelor si concursurilor scolare de Vasiliu Cristina-Georgiana (Lectura ca abilitate de viatã), Tunã Ilinca-Alexandra (Limba neogreacã), Ioan Cãdere si Patricia Preisler (Chimie), Alexandru Petronela-Laura (Istorie), Enache Andi-Ioan (Lingvisticã), Dudãu Mãdãlina, Patilea Ioana-Alexandra si Dandu-Pop Andrei Nicu (Matematicã aplicatã). La fel, au fãcut onoare colegiului si ceilalti 16 elevi participanti la aceste competitii scolare, precum si eleva Sabina Glavce care a obtinut în august o bursã în cadrul scolii de varã Oxford for Romania. Fãrã implicarea profesorilor si a elevilor n-ar fi fost posibile nici cele douã Premii I obtinute de revistele colegiului, Zece+ (coordonator: prof. dr. Cristina Neculães) si Adobiografiinta (coordonator: insp. prof. dr. Gheorghe Brânzei) la Festivalul International Concurs Anelisse de filme, fotografii si reviste scolare – Editia a V-a din 31 iulie 2017 de la Iasi si la Concursul National de Jurnalism si Reviste Scolare.

Profesori dedicati

Adresãm multumiri partenerilor si colaboratorilor nationali si internationali ai colegiului, celor care au contribuit la implementarea si derularea parteneriatelor si a proiectelor de tip Erasmus+. Urmând firul temporal, enumerãm proiectele colegiului, de anvergurã internationalã: 2015-2017 – SELFY – SAVE EARTH’S LIFE FOR YOUTH, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Grecia, Portugalia, Italia, Reunion, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2017 – Proiectul FACT-REFLECT-ACT câstigãtor al ZILEI EUROSCOLA din 17 noiembrie, cu vizita elevilor la Parlamentul European de la Strasbourg (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2016 -2019 – MOVE YOUR BODY AND MIND – HEALTHY LIFESTYLE FOR ADOLESCENTS!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Bulgaria, Franta, Polonia, Spania, Marea Britanie, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2018 – APPRÉHENDER LE PATRIMOINE CULTUREL IMMATÉRIAL ATTACHÉ AUX DIFFÉRENTES UTILISATIONS DU CHEVAL, LE SAUVEGARDER, LE RESPECTER ET SENSIBILISER AUX NIVEAUX LOCAL, NATIONAL ET EUROPÉEAN, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Franta si Spania (coordonator: prof. Alina Balus); 2016-2018 – EUROPEAN VALUES AND BEING PHYSICALLY ACTIVE THROUGH GAMES FOR A BETTER LIFE, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Portugalia, Turcia, Polonia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2018 – ANGAJABILITATE+ PRIN PRACTICÃ LA LOCUL DE MUNCÃ, proiect Erasmus+, mobilitãti stagiari VET – Spania (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2017-2019 – BIOPLASTICS – THE FUTURE OF FOOD PACKING!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Marea Britanie si Grecia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2019 – ESCRIBIMOS NUESTRA HISTORIA. CREAMOS NUESTRO PLANETA, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Spania, Italia si Portugalia (coordonator: prof. Alina Zaharia)

Alte repere ale anului

Gratie acestor colaborãri, dar si a altor parteneri la nivel local si national, Colegiul National Calistrat Hogas a fost gazda unor evenimente notabile de-a lungul anului 2017: spectacolul de teatru în limba francezã Caii la fereastrã, adaptare dupã Matei Visniec, în regia lui Christelle Derré (aprilie), spectacolul de circ aerian Etreinte, în care au fost implicati 12 elevi hogãseni, la Rethel, Franta (octombrie), transmis si de TV France 2, dialogul prin contact TELEBRIDGE dintre elevii colegiului si astronautul italian Paulo Nespoli de pe Statia Spatialã Internationalã, în cadrul Programului ARISS si în colaborare cu Glanmire Community Colledge, Cork, Irlanda (octombrie), târgul de proiecte Tineri cu initiativã pentru dezvoltarea unei culturi civice în municipiul Piatra-Neamt, realizat în colaborare cu asociatia Reper pentru Management prin Valori Bucuresti (noiembrie), vizita la Parlamentul European de la Strasbourg a celor 28 de elevi din clasa a XI-a E, în cadrul programului Euroscola (noiembrie), Marsul Calistratilor, editia a XI-a, manifestare la care au participat peste 400 de elevi, organizatã cu prilejul Zilei Nationale a României. Nu în ultimul rând, ne arãtãm recunostinta fatã de oaspetii alesi care au trecut pragul Colegiului National Calistrat Hogas în 2017. E vorba de poeta Ana Blandiana, de scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea Iasi si de Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“ Iasi, a cãror prezentã s-a dovedit pentru elevi, cum era de asteptat, o sursã de inspiratie, de motivare si de încurajare întru culturã si cunoastere. Întâlnirea cu excelenta a fost pecetluitã la final de an de vizita ministrului Educatiei Nationale, Liviu Pop, ale cãrui constatãri si aprecieri legate de nivelul de performantã scolarã de la Colegiul National Calistrat Hogas fac de mult timp parte din cartea de vizitã a institutiei. „Elevi, pãrinti, profesori, colaboratori, vã multumim cu nedisimulatã cãldurã pentru efortul, pentru devotamentul si pentru implicarea în izbânzile colegiului! La Multi Ani!“, se aratã în comunicatul primit la redactie din partea conducerii colegiului pietrean.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

DNA acuzã: finantãri penale la FC Ceahlãul

Știre publicată în urmă cu

în data de

• fostul primar Gheorghe Stefan a fost inculpat din nou, acum fiind vorba despre modul cum a fost finantat FC Ceahlãul • prin traficarea influentei ar fi obtinut de la o firmã aproape 10 miliarde de lei vechi • un alt dosar îi are în vizor pe un fost director ANL si pe fostul director de marketing al clubului, Iulian Boghian •

Fostul primar de Piatra Neamt pare sã nu mai iasã din vizorul procurorilor anticoruptie, fiind inculpat din nou zilele trecute pentru trafic de influentã. De aceastã datã pentru modul în care a fost finantat clubul de fotbal Ceahlãul. „La începutul anului 2010, inculpatul Stefan Gheorghe a pretins de la directorul unei societãti comerciale cu activitate în constructii ca aceasta sã sponsorizeze echipa de fotbal FC Ceahlãul Piatra Neamt cu un procentaj de 3% din sumele pe care societatea urma sã le încaseze în baza unui contract încheiat cu SC Hidroelectrica SA – Sucursala Hidrocentrale Bistrita privind un obiectiv de investitii avînd ca obiect lucrãri hidroenergetice pe rîul Siret“, conform unui comunicat al Directiei Nationale Anticoruptie. În schimbul banilor, Pinalti a promis cã va interveni pe lîngã functionarii din conducerea SC Hidroelectrica SA, societate cu capital majoritar de stat si care aloca fondurile necesare investitiei, pentru a se continua finantarea obiectivului amintit. „În temeiul solicitarii lui Stefan Gheorghe, în perioada 2010 – 2011, între SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt în calitate de prestator si societatea cu activitate în constructii, în calitate de beneficiar, au fost încheiate sapte contracte de reclamã si publicitate în temeiul cãrora au fost emise nouã facturi fiscale si a fost achitatã prin ordine de platã suma totalã de 998.000 lei, în conditiile în care nu exista nici un document privind executarea obligatiilor asumate de prestator“, conform DNA. Procurorii antocoruptie au început sã caute prin actele de la FC Ceahlãul, si dupã cauza recentã în care a fost trimis în judecatã Pinalti, în aceeasi zi, pe 22 decembrie 2017, un alt dosar a ajuns pe rolul Tribunalului Neamt. Acesta îi are în vizor pe Marian Iftimie – Nicorici, director general al Agentiei Nationale pentru Locuinte, acuzat de trafic de influentã si Iulian Boghian, director în cadrul SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt, tot pentru trafic de influentã. „În cursul anului 2010, inculpatul Iftimie-Nicorici Marian, în calitate de director al Agentiei Nationale pentru Locuinte si inculpatul Boghean Iulian, director în cadrul SC FC Ceahlãil SA Piatra Neamt, i-au pretins administratorului unei societãti comerciale sã remitã cãtre SC FC Ceahlãul SA Piatra Neamt un procentaj de 5% din valoarea sumelor pe care societatea urma sã le încaseze de la Agentia Nationalã pentru Locuinte, în baza contractelor privind construirea unor imobile/locuinte aflate în derulare. Inculpatul Iftimie-Nicorici Marian a promis, în schimb, cã va interveni pe lîngã functionarii din subordine pentru ca plãtile catre respectiva societate comercialã sã nu fie întîrziate“, spun anchetatorii. Ca urmare a acestei solicitãri, la data 6 septembrie 2010, între Ceahlãul (în care Boghean Iulian îndeplinea functia de director de marketing) în calitate de prestator si o firmã administratã de aceeasi persoanã cãreia i se ceruse sponsorizarea, în calitate de beneficiar, a fost încheiat un contractul avînd ca obiect servicii de reclamã si publicitate în valoare de 112.900 euro. În temeiul acestui contract, în perioada 1 octombrie 2010 – 27 decembrie 2010, beneficiarul a plãtit suma totalã de 61.709,96 (617 milioane de lei vechi) lei în temeiul a douã facturi fiscale ce atestau servicii care în realitate nu au fost prestate.

Mari datorii

În afarã de problemele penale care l-ar putea duce iar la închisoare, Gheorghe Stefan a fost obligat de diferite instante sã plãteascã mari sume de bani reprezentînd prejudicii. De exemplu, în dosarul Posta Românã el trebuie sã achite 422.138 lei si 35.306 euro, iar în dosarul Microsoft s-a dispus confiscarea a 3,99 milioane de euro. În cazul solutionat definitiv, „Bani pentru partid“, unde a fost condamnat la 3 ani de detentie, judecãtorii au dispus confiscarea sumei de 1,65 milioane de euro, iar pentru recuperarea altei pãrti de 2,35 milioane de euro, a fost pãstrat sechestrul asigurator pe bunurile detinute de Pinalti. În cauza spãlãrii de bani prin firma Strong Montaj, fostul primar de Piatra Neamt a pierdut o altã avere: „Dispune confiscarea de la inculpatul Stefan Gheorghe, în folosul statului, a sumei 3.031.365 lei, reprezentînd sumele dobîndite prin sãvîrsirea infractiunii de efectuare de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia“, conform Tribunalului Neamt. Cauza este acum la Curtea de Apel Bacãu, acolo unde a fost contestatã hotãrîrea Tribunalului Neamt. În total, toate aceste sume adunate înseamnã 8,025 milioane de euro si 3,45 milioane de lei noi. La un curs mediu de 4,5 lei pentru un euro, la acest moment Pinalti a fost obligat la plata unor sume care totalizeazã circa 40 milioane de lei noi, sau altfel spus 400 miliarde de lei vechi. Si asta nu este tot pentru cã mai are alte procese, care nu au trecut încã de prima instantã.

Citește știrea

Trending