Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Piatra Neamt, oras ecologic la standarde europene

Știre publicată în urmă cu

în data de

• proiectul privind Managementul Deseurilor reprezintã o investitie de aproximativ 18 milioane de euro • vor fi amplasate 931 de puncte de colectare, fiecare urmînd sã deserveascã 40 de apartamente • noul depozit ecologic va avea o capacitate de 400.000 de metri cubi • ambalajele din hîrtie, plastic si sticlã vor fi reciclate, la fel ca deseurile menajere care vor fi transformate în compost si introduse în circuitul agricol •

Despre proiect Implementarea proiectului privind Managementul Deseurilor din Piatra Neamt va avea ca rezultat final crearea unui sistem de colectare a deseurilor asemãnãtor cu cele din tãrile Europei de Vest, între care Franta si Germania, însã unic în România. Acesta va conferi municipiului Piatra Neamt statutul de localitate ecologicã. Proiectul, în valoare totalã de circa 18 milioane de euro, beneficiazã de finantãri din partea Uniunii Europene, Guvernul Danemarcei, Guvernul României si Primãriei Piatra Neamt. Proiectul implicã înlocuirea întregului vechi sistem de colectare si depozitare a deseurilor solide cu unul modern, ecologic, prin care sticla, plasticul si hîrtia se vor recicla, iar deseurile organice vor fi transformate în compost, nemaifiind stocate în depozitul de deseuri.

De ce acum? De ce Piatra Neamt? Deoarece gestionarea si valorificarea deseurilor solide rãmîn douã dintre cele mai importante provocãri pentru România. Deoarece existã deseuri aruncate în locuri neamenajate în apropierea locuintelor, deoarece containerele de acum sînt sparte si nu permit scurgerea levigatului, creîndu-se astfel un pericol real pentru sãnãtatea oamenilor si a mediului încojurãtor.

Cele mai importante obiective ale Sistemului de Management al Deseurilor sînt: Protejarea sãnãtãtii oamenilor; Protejarea mediului înconjurãtor; Economisirea resurselor naturale

Pentru blocurile de locuinte, vor fi amenajate aproape 1.000 de puncte de colectare, raportul fiind de aproximativ 1 la 40 de apartamente. În fiecare punct, pietrenii vor separa gunoaiele în cele patru tipuri de containere ecologice, produse special pentru acest proiect: Containerul Deseuri Organice; Containerul Sticlã si Plastic; Containerul Hîrtie si Carton; Containerul Deseuri Reziduale. În ce priveste cele peste 5.000 de case din Piatra Neamt, deseurile vor fi colectate la poarta fiecãreia, din interiorul sau exteriorul proprietãtii, potrivit unui program stabilit de proprietari si compania de salubritate.

Alege containerul corect! Primul pas în reciclarea deseurilor este sortarea lor „la sursã“, adicã separarea lor acasã si depozitarea în containerul corect – sau direct la un centru de reciclare. În plus, dacã sortezi corect, îi încurajezi si pe altii sã facã la fel si, foarte important, nu anulezi efortul fãcut de altii.

Variante de depozitare a deseurilor

VERDE Containerul Deseuri organice Deseurile depozitare aici vor merge la Statia de Compost si transformate în fertilizator.

ALBASTRU Containerul Sticlã si Plastic Deeseurile depozitate în acest container vor fi sortate, ambalate si reciclate.

MARO Containerul Hîrtie si Carton Si deseurile de aici vor fi reciclate.

GRI Containerul Deseuri Reziduale Doar aceste deseuri vor fi trimise la depozitul ecologic.

ROSU Centrele de reciclare Deseurile aduse la unul dintre cele douã centre de reciclare vor fi concasate si, în functie de compozitie, fie reciclate, fie compostate, fie trimise la depozitul ecologic.

Reducere, reutilizare si reciclare Produceti mai putine deseuri prin: Reducerea cantitãtii deseurilor aruncate. Reutilizarea unor ambalaje si produse; repararea, vinderea sau donarea acestora. Reciclarea produselor oricînd este posibil, inclusiv cumpãrarea de produse cu continut sau amblalaj reciclabil.

Reducere Cantitatea de deseuri produsã de populatie a crescut cu peste 50% în ultimii 30 de ani. Cel mai eficient mod prin care putem preveni aparitia unor cantitãti inutile de noi deseuri este chiar reducerea la sursã. Prevenirea aparitiei deseurilor sau reducerea la sursã înseamnã utilizarea si aruncarea a cîtor mai putine produse si ambalaje. Reducerea la sursã conservã resurse naturale si reduce poluarea orasului si a împrejurimilor, inclusiv volumul gazelor de serã, una dintre sursele încãlzii globale. Reducerea la sursã include: Cumpãrarea de bunuri durabile de folosintã îndelungatã; Alegerea produselor si ambalajelor care nu contin, pe cînd posibil, materiale toxice. Reducerea la sursã previne în mod direct generarea de noi deseuri, fiind, prin urmare, metoda cea mai de preferat de management al deseurilor, protejînd pe termen lung mediul înconjurãtor.

Reutilizare Reutilizarea produselor, repararea, vinderea sau donarea celor ce pot fi folosite în continuare unei organizatii de binefacere sau unei scoli – reduc, totodatã, cantitatea de deseuri ce trebuie depozitatã la groapa de gunoi. Cu cît depozitul ecologic din Piatra Neamt se va umple mai tîrziu, cu atît mai tîrziu va trebui începutã utilizarea celui nou. Reutilizarea produselor, oricînd acest lucru este posibil, este chiar mai eficientã decît reciclarea, deoarece materialele nu trebuie reprocesate înainte de reutilizare. Modalitãti de reutilizare Reutilizarea sticlelor, borcanelor si cutiilor; Utilizarea de pahare de sticlã, si nu de plastic; Evitarea utilizãrii de prosoape de bucãtãrie din hîrtie; Donarea cãrtilor de care nu mai este nevoie; Cumpãrarea de stilouri, pixuri si creioane cu rezerve. Reducerea la sursã si utilizarea au ca efect reducerea costurilor de reciclare, compostare, depozitare si ardere a deseurilor, solide menajere.

Beneficiarii reducerii la sursã si reutilizãrii Economisirea resurselor naturale. Deseurile nu sînt create doar cînd produsele de care o persoanã nu mai are nevoie sînt aruncate la gunoi. Pe toatã durata ciclului de viatã a produselor – de la extragerea materiilor prime, pînã la transportul, procesarea si utilizarea acestora – se creeazã noi si noi deseuri. Reutilizarea produselor sau fabricarea lor cu ajutorul unei cantitãti cît mai reduse de materii prime duce la scãderea semnificativã a cantitãtii de deseuri. În final, mai putine produse vor trebui reciclate sau trimise la depozitul de deseuri. Reducerea toxicitãtii deseurilor. Separarea deseurilor periculoase de cele cu riscuri reduse sau inexistente reprezintã o altã componentã importantã a reducerii la sursã. Utilizarea de alternative mai putin periculoase pentru anumite produse (cum ar fi produse de curãtat si pesticide), vinderea produselor ce contin chimicale periculoase de care o persoanã nu mai are nevoie, în loc de aruncarea acestora, citirea cu atentie a instructiunilor de pe etichete si utilizarea cantitãtilor minime necesare reprezintã modalitãti de reducere a toxicitãtii deseurilor. Reducerea costurilor. Beneficiile prevenirii aparitiei deseurilor includ, dar nu se limiteazã la reducerea dependentei de alte forme de îndepãrtare a deseurilor (reciclare, compostare, ardere sau îngropare). Prevenirea aparitiei deseurilor poate însemna, totodatã, economisirea banilor. Cei care aleg cumpãrarea de produse în pachete tip familial sau produse ce pot fi reutilizate economisesc bani. Companiile produc pachetele tip familial la un pret scãzut si pentru scãderea costurilor ambalajelor. Ce este bun pentru mediul încojurãtor poate fi bun si pentru portofel.

Ce trebuie sã fac? Cînd faceti curãtenie, puteti sã aruncati lucruri pe care le-ar putea folosi altcineva. Reducerea deseurilor si reutilizarea produselor sînt procedee simple. Vecinii, organizatiile de caritate sau persoanele cu venituri mici ar putea sã foloseascã unele din produsele pe care nu le mai doriti. Separati în locuintã deseurile organice (resturile de mîncare, iarba tunsã din grãdinã) de sticlã si plastic si veti contribui la sãnãtatea mediului si veti reduce deseurile din Piatra Neamt.

De ce este util Materialele si produsele aruncate la gunoi costã întreg orasul si cresc impactul negativ pe care îl avem asupra mediului. În total, pietrenii produc anual 60.500 tone de deseuri. 60% reprezintã resturile provenite din curãtarea parcurilor si grãdinilor si resturile de mîncare. Acestea pot fi compostate, reducîndu-se semnificativ cantitatea de deseuri depozitatã în oras, cu singura conditie ca acestea sã fie depozitate separat, în containerul inscriptionat Deseuri Organice.

Ce intrã în containere? Containerul Deseuri Organice Crengi; flori naturale; iarbã; lemn; resturi de mîncare

Containerul Sticlã si Plastic Ambalaje de plastic; ambalaje plastifiate; borcane; cutii de plastic; pungi de plastic; reviste.

Containerul Deseuri Reziduale Animale moarte; aparate electro-casnice (televizoare, frigidere); asternuturi; baterii de telecomandã; becuri; boabe de cafea; capace de borcane; carpete si covoare; casete audio; casete VCR; cauciucuri; cîrpe; CD-uri; celofan; cenusã; cutii de metal; detectoare de fum; electronice; extinctoare; faiantã; farfurii; flori artificiale; fier vechi; folie aluminiu; gresie; gumã de mestecat; gumã de sters; haine; jucãrii; lãmpi; lumînãri; mãturi; medicamente; mobilã; mucuri de tigarã; oale; pantofi; parchet; perii si periute de dinti; piese masini; pixuri; praf din sacul de aspirator; produse de curãtat; produse din piele; rezerve cernealã; imprimante; saltele; scutece; tacîmuri; telefoane; textile; tigãi; tub de pastã de dinti.

Centru de Reciclare Autoturisme; aparate electro-casnice (televizoare, frigidere); azbest; baterii de masinã; biciclete; brazi de Crãciun; calculatoare; cauciucuri; celulare; chiuvete; electronice; gresie; lemn; masini de spãlat; materiale de constructie; mercur; motociclete; televizoare; ulei si filtre de motor, WC-uri.

Cetãtenii orasului, solicitati sã participe la buna desfãsurare a proiectului În vederea colectãrii selective a deseurilor, pe raza municipiului Piatra Neamt vor fi organizate 931 de puncte de colectare a deseurilor – simple, duble si cvadruple. Dintre acestea, 223 vor fi duble. Fiecare punct de colectare va deservi cîte 40 de apartamente si va contine patru tipuri de containere, a cîte 660 de litri fiecare. Cele patru tipuri de containere vor avea culori diferite, în functie de destinatie: verde – pentru deseuri organice, albastru – pentru sticlã si PET-uri din plastic, maro – pentru hîrtie si carton, gri – pentru deseuri reziduale. Odatã cu implementarea proiectului, vor dispãrea ghenele pentru gunoi din blocurile cu mai mult de 4 etaje, tubulatura urmînd sã fie tãiatã. Spatiile ocupate de cãtre acestea vor fi redate asociatiilor de proprierari si vor cãpãta altã destinatie. De asemenea, vor fi amenajate douã puncte de colectare pentru deseuri de dimensiuni mari, în cartierele Mãrãtei si Dãrmãnesti. Cele provenite din demolãri urmeazã sã fie concasate si folosite în reabilitarea strãzilor din municipiu. Pentru fiecare apartament vor fi distribuite, gratuit, cîte douã gãleti – una pentru deseuri organice, iar cealaltã, pentru reziduale, în total 90.000 de bucãti. Implementarea unui asemenea proiect este, cu adevãrat o necesitate, anual, în Piatra Neamt fiind colectate cantitãti impresionante de deseuri: 486 kilograme de deseuri menajere/ cap de locuitor, ceea ce înseamnã 60.500 tone care ar încãpea într-un tren cu 6.000 de vagoane. Una dintre componentele proiectului este amenajarea noii celule de depozitare a deseurilor care, prin modul de constructie, nu va permite pãtrunderea substantelor toxice în pînza freaticã. Primul strat, cu o grosime de 50 centimetri, va fi din argilã, peste care vor fi asezate trei membrane sintetice, peste care va fi turnat un strat de pietris pentru drenaj. Apa de ploaie va pãtrunde în deseuri si se va scurge prin pietris, formînd levigatul. Acesta va ajunge în partea inferioarã a depozitului. Levigatul va ajunge în trei tevi perforate, amplasate în patul de pietris, iar prin acestea, în statia de tratare a levigatului. Abia dupã aceea va ajunge în statia de tratare a apelor reziduale. Deseurile depozitate aici vor fi compactate – urmînd sã fie folosit un compactor de tip „picior de oaie“, astfel încît raportul masã/ volum va fi de 1 tonã de deseuri/ metru cub. Zilnic, dupã compactare, peste deseuri va fi asternut un strat de pãmînt sau de compost. Depozitul, cu o capacitate de 400 mii de metri cubi, are o duratã de utilizare de aproximativ 10 ani.

Reciclarea deseurilor, potrivit Directivelor UE Potrivit unei Directive europene, cantitatea de deseuri de ambalaje – sticlã, PET-uri, hîrtie si carton – îngropatã în depozitele ecologice trebuie redusã cu 50% si reciclatã în aceeasi proportie. Statia de sortare a deseurilor de acest tip urmeazã sã fie finalizatã în trei luni. Modul sãu de functionare este simplu: camioanele vor transporta deseurile din containerele din municipiu pînã la statie, unde vor fi sortate mecanic, pe douã benzi, de cãtre 30 de oameni. Apoi, acestea vor fi balotate cu ajutorul unei prese, depozitate, iar apoi vîndute firmelor care se ocupã de reciclarea deseurilor de acest tip. Statia de sortare va fi dotatã, de asemenea, cu grupuri sociale, vestiare si cabine cu dusuri pentru angajati. Încheierea contractelor cu firmele de profil va cãdea în sarcina noului operator de salubritate care urmeazã sã fie selectat prin licitatie internationalã. O altã Directivã europeanã este reducerea cu 75% a cantitãtii de deseuri organice aduse la depozitele ecologice. Acestea vor fi transformate în compost, putînd fi folosite în agriculturã. „Acest proiect este important pentru România, dar mai ales pentru cetãtenii din Piatra Neamt. Odatã cu implementarea sa, Piatra Neamt va deveni oras ecologic, european. Sperãm cã acesta va fi finalizat pînã în vara anului viitor. De aceea, este important ca pietrenii sã înteleagã cã, fãrã sprijinul lor, nu putem implementa acest proiect. Sperãm ca investitia sã foloseascã tuturor cetãtenilor municipiului, mai ales copiilor si nepotilor nostri“, declara Gheorghe Stefan, primarul municipiului Piatra Neamt. Foarte important este, de asemenea, cã prin implementarea noului sistem vor fi create 150 de noi locuri de muncã.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Polonezii ne-au surclasat iar. Conduc detasat în topul penalizatilor UE pentru legile justitiei

Știre publicată în urmă cu

în data de

Presedintele Comisiei Europene a devenit subiect de breaking-news, declansând în premierã un atac dur la adresa Poloniei, propunând aplicarea „solutiei nucleare“ a Tratatului UE la adresa acestei tãri, pentru cã si-a permis sã-si modifice legile justitiei. „Solutia nuclearã“ presupune suspendarea dreptului de vot al Poloniei, în cadrul UE, sansã pe care România n-o va avea curând, oricât de mult si-ar modifica legile justitiei. Câtã sustinere a avut propunerea Comisiei Europene s-a vãzut în reactia imediatã a Consiliului Europei care, în opozitie totalã, a declarat cã „trebuie sã se punã capãt distrugerii reputatiei Poloniei, prin aplicarea vreunei sanctiuni“. La rândul sãu, Guvernul Poloniei a ripostat ferm, atentionând cã orice stat european, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar. Acest Guvern motiveazã cã în Polonia, nu numai cã justitia a ajuns o „castã“, dar pe deasupra mai este si putred de coruptã. Bineînteles cã Polonia are si ea strãzi, iar la semnalul presedintelui Comisiei Europene aceste strãzi au fost invadate de protestatari gen „# Rezist!“, cu telefoanele aprinse. De remarcat cã scenariul protestelor poloneze este identic cu cel al protestelor românesti, dovedindu-se astfel cã este opera acelorasi artizani, ca si pe meleagurile noastre. Spre deosebire de Guvernul Poloniei, ferm si stabil în reactii, Guvernul României, fiind mai slab de înger, este marcat de complexul Strãzii, cedând acesteia atributul reprezentãrii suveranitãtii tãrii. Strada a preluat si atributele legislativului, fapt salutat în exterior prin cãderi în fund de admiratie.

Suveranitatea României, partidã de ping-pong între „Statul de drept“ si „Statul paralel“, arbitratã de Klaus Iohannis

România, ca stat suveran, are dreptul absolut de a-si reforma propriul sistem judiciar, în jaloanele obligatiilor UE. Toti protestatarii, interni sau externi, reclamã cu surle si trâmbite cã sunt încãlcate obligatiile fatã de UE, fatã de independenta justitiei si fatã de lupta anticoruptie, fãrã a reusi vreunul dintre acestia sã articuleze, cu subiect si predicat, care sunt obligatiile încãlcate. Constatãm cu stupoare cã, atât Bruxelles-ul, cât si cercurile vocale românesti nu au avut nici o reactie în 2004, când Guvernul Nãstase a modificat prin „asumarea rãspunderii“ legile justitiei. Aceeasi lipsã de reactie s-a manifestat si în 2005, când Guvernul Boc, prin ministrul Monica Macovei, a mutilat legile justitiei, tot prin „asumarea rãspunderii“. Mutilarea a fost sesizatã de Curtea Constitutionalã, care a declarat circa 100 dintre articole neconstitutionale. Din 2005 si pânã astãzi, pe solutiile izvorâte din aceste prevederi neconstitutionale, sumedenie de dosare penale au fost deschise si finalizate prin erori judiciare. Suficiente destine au fost schilodite iremediabil si nici aceasta nu a reusit sã socheze Bruxelles-ul sau Strada. Erorile judiciare nu au socat nici pe artizanii „Statului paralel“, care sã-i facã sã dea ordin pe unitate „facilitatorilor“ ca sã declanseze proteste pentru derapajele justitiei. Dinpotrivã, acesti „facilitatori“ asigurã acum declansarea „protestelor spontane“ zilnice, cu tot tacâmul, pentru ca maleficele legi ale justitiei sã nu fie modificate nici cu o virgulã. Protestatarii sunt asigurati cã pentru „erorile judiciare“ România nu va fi sanctionatã cu „solutia nuclearã“. Poate doar sã fim sanctionati cu genunchii pe coji de nuci, pentru aceste erori si derapaje ale justitiei. Prins între decizia Comisiei Europene si reactia Consiliului Europei, drãgutul nostru presedinte Klaus Iohannis se pomeneste cântând în struna Comisiei, înainte de a apuca sã citeascã legile justitiei, pe care Parlamentul i le-a trimis spre promulgare. Întrebat dacã România ar avea soarta Poloniei privind legile justitiei, presedintele, sigur pe el, s-a trezit declarând cã „Existã un risc evident“. Evidentã pe care presedintele nu vrea s-o declasifice. Dacã domnul presedinte ar fi avut minima curiozitate obligatorie sã-si consulte cel mai umil consilier, ar fi aflat cã în cazul în care Polonia ar fi avut acum noile noastre legi, Bruxelles-ul nu ar mai fi amenintat-o cu sanctiuni. Este incalificabilã superficialitatea cu care presedintele se pozitioneazã în spatiul public, în legãturã cu niste legi asupra cãrora încã nu s-a pronuntat nici mãcar Curtea Constitutionalã.

Noile legi ale Justitiei, inclusiv Codurile, au sansa sã fie cele mai bune din ultimii 15 ani ale statului de drept.

Spre deosebire de legile anterioare, noile legi beneficiazã de circumstante favorizante. Fiind promovate în Parlament ca proiecte de legi si nu ca ordonante, acestea au fost supuse obligatoriu unor dezbateri, au putut fi amendate, nu vor putea intra spre promulgare decât dupã trecerea printre furcile caudine ale Curtii Constitutionale si dupã o nouã dezbatere în Parlament pentru a fi puse în acord, vor putea fi trimise spre promulgare cãtre presedinte. Dar pânã acum se dovedeste cã de circumstante favorizante nu au putut beneficia legile justitiei din 2004 si 2005. Curtea Constitutionalã a fost implicatã deja în a peria si a elimina toate „îngrijorãrile“ unora sau a altora din aceste legi. În plus, i se oferã lui Klaus Iohannis sansa sã promulge un pachet de legi pentru care nu va avea motive sã mai fie îngrijorat sau sã transfere „Strãzii“ aceste îngrijorãri. Se poate aprecia cã pânã la intrarea în vigoare legile respective trec prin nenumãrate filtre, aceasta fiind calea fireascã. În atari situatii, orice contestare vehementã a noilor legi nu poate fi catalogatã decât ca expresie a negãrii statului de drept.

Delirul lui Raret Bogdan, de la Realitatea TV, este mãsura negãrii statului de drept

Numitorul comun al tuturor contestatiilor vehemente vizeazã legile justitiei, pentru ca acestea sã nu fie modificate, pânã când Liviu Dragnea nu va fi condamnat pe stil vechi. S-a dovedit cã „Strada“ nu cunoaste alt motiv pentru proteste. Protestatarii îsi orienteazã argumentele si dupã cum bate vântul din directia magistratilor, a televiziunilor si a presei, dar sunt ghidati în actiunile lor „spontane“ de cãtre armatele de „facilitatori“, mercenari ai „Statului paralel“. Televiziunile sunt împãrtite pro si contra Partidului Social Democrat, devenit din decembrie 2016 tinta unicã în perspectiva alegerilor din 2019. În orice protest moderatia în ton si atitudine este de preferat, dar stridenta si delirul se dovedeste cã apartin funciar adversarilor traditionali ai Partidului Social Democrat. La limita superioarã a delirului se situeazã jurnalistul Rares Bogdan si locotenentii acestuia, de la Realitatea TV. În ultimele zile, din putul gândirii acestui lider al opiniilor contondente au fost aruncate în spatiul public mai multe mesaje, greu de circumscris în normalitate. Dupã mintea acestuia, lupta politicã trebuie dusã în stradã, unde fasciilor nu le-a rãmas decât o singurã sansã, sã atace si sã ocupe Parlamentul, sã-i arunce pe parlamentari peste gard, sã-i urmãreascã pânã acasã, pentru aplicare de corectii lor si familiilor acestora, spre vesnicã tinere de minte. Desi recunoaste cã „stânga româneascã având toate datele problemei, putere formal legitimã, deci control asupra legiferãrii si lideri care pot bate cu pumnul în masã“, aceasta ar putea obtine „mântuirea politicã“ militând pentru instalarea monarhiei în România.

Viziunea individului izvorãste din noaptea mintii

Delirul continuã cu convingerea acestuia cã trecerea la monarhie, nu numai cã ar avea valenta unor restartãri ale societãtii, dar, în sfârsit, „ar da câstig de cauzã prizonierilor frustrãrii“ de a convietui într-un regim republican. Putul gândirii este abisul în care Rares Bogdan a descoperit cã „singura carte câstigãtoare a unei tãri (sub monarhie) este sinele colectiv“. Dupã autorul unei astfel de asertiuni, cele 17 natiuni republicane din cadrul UE sunt realmente de deplâns „sinele colectiv“ regãsindu-se doar în cadrul celor sapte monarhii care mai existã în Europa. Realizând cã îndemnând stânga spre monarhie vorbeste la lunã, Bogdan Rares conchide cu nãduf cã „uite de asta suntem la coada vacii si riscãm sã ne uitãm la ea în fund tot restul zilelor noastre, cã ne lamentãm si ne este lene“. Aceastã cugetare briliantã ar trebui tradusã în limbile de circulatie si transmisã spre iluminare celorlalte 16 republici europene, în compania cãrora România tot stã la coada vacii. Sãmânta mesajului lui Rares Bogdan nu a cãzut pe teren sterp. A încoltit în mintea fertilã a unui rãtãcit prin PSD, presedintele executiv Nicolae Bãdãlãu, care vrea sã fie pãrtas, alãturi de Liviu Dragnea, la opera de constructie a unei Case Regale în România. Se dovedeste astfel cã Rares Bogdan are prozeliti în PSD. Salut pozitia fermã a premierului Mihai Tudose, care se declarã republican, fãrã a avea vreun complex. Este în logica lucrurilor ca la conducerea PSD-ului sã fie republicani convinsi, nu monarhisti de conjuncturã.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Colegiul National Calistrat Hogas – file din cronica lui 2017

Știre publicată în urmă cu

în data de

Sfârsitul unui an este întotdeauna prilej de introspectie si de retrospectie, de inventariere a tuturor realizãrilor care s-au acumulat în cele 365 de zile ale sale si, mai ales, de evaluare a raportului între eforturile depuse si roadele culese. Colegiul National Calistrat Hogas îsi recupereazã, asadar, în acest moment de bilant, toate izbânzile anului 2017 care au fãcut ca numele lui sã rãzbatã în spatiul local, national, international si, în eter, chiar în spatiul cosmic (exagerare permisã, dacã tinem cont de evenimentul unic în tarã în care elevii liceului au luat legãtura cu astronautii Statiei Spatiale Internationale). Spre cei care au fãcut posibile aceste izbânzi ale colegiului se îndreaptã astãzi recunostinta noastrã.

Performante scolare la cel mai înalt nivel

În primul rând, multumirile noastre sunt adresate elevilor, acesti fragili, dar extrem de promitãtori subiecti ai educatiei si în special celor care au adus performanta acasã, la Hogas: Mihnea Bâlici, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Filosofie si medalie de argint la cea de-a XXV-a editie a Olimpiadei Internationale de Filosofie de la Rotterdam (profesor îndrumãtor: Ecaterina Romascu); Stefania Teleucã, Premiul I – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã; Mãdãlina Merticaru, Premiul II – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Dragos Filioreanu, Premiul III – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Luiza Elisabeta Oruc, Mentiune la Olimpiada Nationalã de Limba Englezã (profesor Tania Bucur); Elena Sârbu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Germanã Modernã, sectiunea Proiect (profesor Mihaela Gavrilutã); Oana Corina Mazilu, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Istorie si Premiul I la Sesiunea de referate si comunicãri stiintifice, sectiunea Istoria Românilor, iunie 2017, Focsani (profesor Daniela Mãtãsaru-Ionescu); Teodor Toma, Andrei Malaicu si Eduard Constantin Pãtrunjel, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Argumentare, Dezbateri si Gândire Criticã Tinerii dezbat (profesor Petruta Lostun); Iustina Gavrilutã, Mentiune – Olimpiada Nationalã de Limba Italianã. Toti acesti elevi au fost invitati si recompensati la festivitatea de decernare a premiilor de excelentã în cadrul celei de-a cincea editii a Sãrbãtorii Scolii Nemtene, organizate de Inspectoratul Scolar pe 12 decembrie. În cadrul premierii speciale pentru rezultatele obtinute la concursuri internationale, organizate de Ministerul Educatiei Nationale, pe 19 decembrie 2017, lui Mihnea Bâlici i-au fost înmânate diploma si recompensatia materialã de cãtre ministrul Educatiei, Liviu Pop, pentru performanta greu de egalat obtinutã la Olimpiada Internationalã de Filosofie de la Rotterdam, anume medalia de argint. Lista elevilor care au fãcut cinste institutiei e completatã de Ana Maria Holotã, cea care a fost doi ani consecutiv votatã Voluntarul anului în domeniul tineret si care în 2017 a reprezentat România ca delegat al tineretului voluntar la Consiliul Europei. Ana Maria a fost premiatã, alãturi de Mihnea Bâlici, în septembrie 2017, în cadrul unei festivitãtii speciale a Consiliului Local. Cei doi au fost, alãturi de Sîrghi Andreea Cristina si Mazilu Corina Oana, sefi ai promotiei 2017 pentru cele douã profiluri ale colegiului, real si uman iar la aceste distinctii s-a adãugat premiul pentru performanta lui Mihnea de a obtine prima medie pe judet în urma examenului de bacalaureat. În acelasi registru trebuie amintite Mentiunile Speciale obtinute la etapa nationalã a olimpiadelor si concursurilor scolare de Vasiliu Cristina-Georgiana (Lectura ca abilitate de viatã), Tunã Ilinca-Alexandra (Limba neogreacã), Ioan Cãdere si Patricia Preisler (Chimie), Alexandru Petronela-Laura (Istorie), Enache Andi-Ioan (Lingvisticã), Dudãu Mãdãlina, Patilea Ioana-Alexandra si Dandu-Pop Andrei Nicu (Matematicã aplicatã). La fel, au fãcut onoare colegiului si ceilalti 16 elevi participanti la aceste competitii scolare, precum si eleva Sabina Glavce care a obtinut în august o bursã în cadrul scolii de varã Oxford for Romania. Fãrã implicarea profesorilor si a elevilor n-ar fi fost posibile nici cele douã Premii I obtinute de revistele colegiului, Zece+ (coordonator: prof. dr. Cristina Neculães) si Adobiografiinta (coordonator: insp. prof. dr. Gheorghe Brânzei) la Festivalul International Concurs Anelisse de filme, fotografii si reviste scolare – Editia a V-a din 31 iulie 2017 de la Iasi si la Concursul National de Jurnalism si Reviste Scolare.

Profesori dedicati

Adresãm multumiri partenerilor si colaboratorilor nationali si internationali ai colegiului, celor care au contribuit la implementarea si derularea parteneriatelor si a proiectelor de tip Erasmus+. Urmând firul temporal, enumerãm proiectele colegiului, de anvergurã internationalã: 2015-2017 – SELFY – SAVE EARTH’S LIFE FOR YOUTH, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Grecia, Portugalia, Italia, Reunion, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2017 – Proiectul FACT-REFLECT-ACT câstigãtor al ZILEI EUROSCOLA din 17 noiembrie, cu vizita elevilor la Parlamentul European de la Strasbourg (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2016 -2019 – MOVE YOUR BODY AND MIND – HEALTHY LIFESTYLE FOR ADOLESCENTS!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Bulgaria, Franta, Polonia, Spania, Marea Britanie, Turcia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2016-2018 – APPRÉHENDER LE PATRIMOINE CULTUREL IMMATÉRIAL ATTACHÉ AUX DIFFÉRENTES UTILISATIONS DU CHEVAL, LE SAUVEGARDER, LE RESPECTER ET SENSIBILISER AUX NIVEAUX LOCAL, NATIONAL ET EUROPÉEAN, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Franta si Spania (coordonator: prof. Alina Balus); 2016-2018 – EUROPEAN VALUES AND BEING PHYSICALLY ACTIVE THROUGH GAMES FOR A BETTER LIFE, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Portugalia, Turcia, Polonia si Letonia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2018 – ANGAJABILITATE+ PRIN PRACTICÃ LA LOCUL DE MUNCÃ, proiect Erasmus+, mobilitãti stagiari VET – Spania (coordonator: prof. Petruta Lostun); 2017-2019 – BIOPLASTICS – THE FUTURE OF FOOD PACKING!, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Germania, Marea Britanie si Grecia (coordonator: prof. Nadia Cîrcu); 2017-2019 – ESCRIBIMOS NUESTRA HISTORIA. CREAMOS NUESTRO PLANETA, proiect Erasmus+, parteneriat scolar cu Spania, Italia si Portugalia (coordonator: prof. Alina Zaharia)

Alte repere ale anului

Gratie acestor colaborãri, dar si a altor parteneri la nivel local si national, Colegiul National Calistrat Hogas a fost gazda unor evenimente notabile de-a lungul anului 2017: spectacolul de teatru în limba francezã Caii la fereastrã, adaptare dupã Matei Visniec, în regia lui Christelle Derré (aprilie), spectacolul de circ aerian Etreinte, în care au fost implicati 12 elevi hogãseni, la Rethel, Franta (octombrie), transmis si de TV France 2, dialogul prin contact TELEBRIDGE dintre elevii colegiului si astronautul italian Paulo Nespoli de pe Statia Spatialã Internationalã, în cadrul Programului ARISS si în colaborare cu Glanmire Community Colledge, Cork, Irlanda (octombrie), târgul de proiecte Tineri cu initiativã pentru dezvoltarea unei culturi civice în municipiul Piatra-Neamt, realizat în colaborare cu asociatia Reper pentru Management prin Valori Bucuresti (noiembrie), vizita la Parlamentul European de la Strasbourg a celor 28 de elevi din clasa a XI-a E, în cadrul programului Euroscola (noiembrie), Marsul Calistratilor, editia a XI-a, manifestare la care au participat peste 400 de elevi, organizatã cu prilejul Zilei Nationale a României. Nu în ultimul rând, ne arãtãm recunostinta fatã de oaspetii alesi care au trecut pragul Colegiului National Calistrat Hogas în 2017. E vorba de poeta Ana Blandiana, de scriitorul Lucian Vasiliu, directorul Editurii Junimea Iasi si de Gheorghe Cliveti, directorul Institutului de Istorie „A. D. Xenopol“ Iasi, a cãror prezentã s-a dovedit pentru elevi, cum era de asteptat, o sursã de inspiratie, de motivare si de încurajare întru culturã si cunoastere. Întâlnirea cu excelenta a fost pecetluitã la final de an de vizita ministrului Educatiei Nationale, Liviu Pop, ale cãrui constatãri si aprecieri legate de nivelul de performantã scolarã de la Colegiul National Calistrat Hogas fac de mult timp parte din cartea de vizitã a institutiei. „Elevi, pãrinti, profesori, colaboratori, vã multumim cu nedisimulatã cãldurã pentru efortul, pentru devotamentul si pentru implicarea în izbânzile colegiului! La Multi Ani!“, se aratã în comunicatul primit la redactie din partea conducerii colegiului pietrean.

Citește știrea

Trending