Piatra Neamţ: Şi-a tăiat gîtul şi s-a aruncat de la etaj

■ un pietrean de 38 de ani, efectiv şi-a dorit s-o termine cu viaţa ■ prima dată s-a tăiat cu un cuţit, provocîndu-şi o rană în zona gîtului ■ apoi, probabil de durere, sau din dorinţa de termina ce a început, s-a aruncat de la etajul III ■

Anchetatorii pietreni trebuie să stabilească cauzele şi condiţiile în care un bărbat şi-a pierdut viaţa în zorii zilei de 24 septembrie 2018. Evenimentul a fost anunţat prin numărul unic de urgenţă 112, în jurul orei 6.25, cînd corpul pietreanului de 38 de ani a fost găsit pe caldarîmul din faţa blocului în care locuia, în cartierul Mărăţei, în apropiere de sediul Inspectoratului Teritorial de Muncă. La faţa locului au ajuns criminaliştii dar şi cadrele de la Serviciul de Ambulanţă, însă nu s-a mai putut face nimic pentru victimă. La scurt timp de la apariţia forţelor de intervenţie, la locul tragediei a venit şi tatăl celui decedat. Cei doi bărbaţi, fiu şi tată, locuiau împreună, însă în acea zi părintele plecase de acasă înainte de ivirea zorilor, se pare pînă în piaţă. Cercetările efectuate au stabilit că victima ar fi încercat să se sinucidă cu un cuţit, armă pe care poliţiştii au şi găsit- o în casă. Şi-a provocat o leziune în zona gîtului, nu şi moartea, motiv pentru care s-a aruncat pe geamul imobilului în care locuia, de la etajul III. „Nu există indicii că ar fi vorba de o agresiune, ci se pare că ar fi încercat să se sinucidă cu un cuţit, nu a reuşit, apoi s-a aruncat pe geam. În cauză a fost întocmit un dosar penal de moarte suspectă şi aşteptăm rezultatul necropsiei“, a declarat procurorul George Laurenţiu Darie din cadrul Parchetului de pe lîngă Judecătoria PIatra Neamţ. Cel mai probabil, atunci cînd legiştii vor comunica cauza morţii, dosarul va fi închis, de la bun început fiind eliminată ipoteza unei agresiuni. Din toată această tragedie reiese faptul că pietreanul a dorit să se sinucidă, dat fiind modul cum a procedat şi nu doar să atragă atenţia că ceva îl supără sau că are probleme. Necropsia va evidenţia şi dacă victima era sub influenţa alcoolului sau a vreunei substanţe interzise. În altă ordine de idei, fără a pune la socoteală nenumăratele tentative, sinuciderea continuă să fie o formă de moarte violentă des întîlnită în rîndul nemţenilor, anual fiind cîteva zeci de cazuri. Cei mai mulţi recurg la spînzurătoare, iar alţii s-au aruncat de la înălţime, au înghiţit substanţe toxice, medicamente, s-au aruncat în apă sau sub roţile trenurilor. Referindu-se la cei cărora le încolţeşte în minte ideea sinuciderii, psihiatrii spun că unele persoane ameninţă dar nu o fac, dorind astfel să atragă atentia asupra suferinţei lor, iar altele trec la fapte alegînd metode fără scăpare. „Numărul bărbaţilor care se sinucid este mult mai mare decît cel al femeilor din cauza consumului exagerat de alcool, pe de o parte, iar pe de alta, din cauza depresiilor de care suferă. Nu numai că nu le tratează, dar nici nu acceptă ideea că le au. După ce trece efectul euforizant al alcoolului, apare o stare de depresie accentuată şi, de aici, sentimentul de culpabilitate şi inutilitate. Ritmul vieţii s-a schimbat, problemele societătii românesti sînt din ce în ce mai multe şi mai grave, iar oamenii nu le pot face faăă, nu se pot adapta. Deşi afectiunile psihice, adică bolile sufletului, sînt tot mai des întîlnite în rîndul populatiei, adresabilitatea către psiholog şi psihiatru continuă să fie scăzută. Prejudecata că dacă mergi la psiholog sau psihiatru eşti nebun, ca atare, eşti stigmatizat de către cei din jur, continuă să întunece mintea românilor. Iar efectele se văd – tot mai multe relaţii interumane deteriorate, divorţuri multe, la fel şi tentative de suicid şi sinucideri“, declara pentru Monitorul un psihiatru pietrean. Tor statistic, cifrele arată că cele mai multe acte de sinucidere se produc în mediul urban. În ceea ce priveşte cauzele sinuciderilor, pe primul loc se află conflictele familiale, urmate de afecţiunile psihice. Pe fondul unui psihic labil, ori de vreun eveniment nefericit legat de un scandal familial sau de locul de muncă, se poate instala o stare de depresie profundă. De aici şi pînă la comiterea gestului fatal nu este decît un pas. În topul celor care au predispoziţie pentru suicid sînt persoanele deprimate, alcoolicii, consumatorii de droguri, văduvii, bătrînii, adolescenţii şi necăsătoriţii.