Contactează-ne

Prima pagină

Piatra Neamţ: Felicitat public pentru expediţia din Alaska pînă la Capătul Lumii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ Radu Păltineanu a fost felicitat şi la Piatra Neamţ pentru expediţia sa temerară ■ el este primul român care a traversat, de la nord la sud, cele două continente americane ■ a pedalat, în total, 34.554 de kilometri, la care se adaugă 4.100 navigaţi pe fluviul Amazon ■

La ultima şedinţă a Consiliului Local Piatra Neamţ, primarul Dragoş Chitic a continuat tradiţia de a recompensa simbolic o persoană care s-a remarcat în mod deosebit. Astfel, la întrunirea menţionată a legislativului a fost felicitat public şi i s-a înmînat o plachetă lui Radu Păltineanu, un pietrean care trăieşte acum în Bucureşti şi în Canada. De ce a fost invitat acesta la şedinţa de consiliu local aflaţi din cele ce urmează. „Doamnelor şi domnilor, am reuşit! Astăzi (22 octombrie 2018 – n.r.), la orele 21,51, am ajuns în Ushuaia (Argentina – n.r.), capătul expediţiei mele americane, unind astfel cele două extreme ale Americilor, pe bicicletă. Mai precis, Deadhorse, în nordul Alaskăi, şi Ushuaia, în sudul Ţării de Foc, în prima aventură românească de acest gen. Închei această expediţie cu 34.554 de km pedalaţi şi alţi 4.100 de km navigaţi pe cursul fluviului Amazon, kilometri care m-au purtat prin toate ţările şi teritoriile continentale ale Americii de Nord şi Sud: Alaska (SUA) – Canada – SUA – Mexic – Guatemala – Belize – El Salvador – Honduras – Nicaragua – Costa Rica – Panama – Columbia – Venezuela – Brazilia – Guyana – Surinam – Guiana Franceză (Franţa) – Peru – Ecuador – Bolivia – Argentina – Paraguay – Uruguay şi Chile. Mi-am început expediţia americană pe 5 august 2015, în tundra alaskană, coborînd apoi în paralel cu lanţul Munţilor Stîncoşi, Canada şi Statele Unite. A urmat deşertul Chihuahua, Platoul Central Mexican, ascensiunea pe cel mai înalt vulcan din America de Nord, Orizaba (5.636 m), jungla din sudul Mexicului şi Guatemala, vulcanii Americii Centrale şi căldura infernală a Tropicelor. Din Columbia, am luat-o spre est, începînd să zig- zăguiesc pe întreg continentul sud american. Au venit, pe rînd, Marea Savană şi cascada Angel în Venezuela, jungla guyaneză, Amazonia şi atingerea punctului cel mai îndepărtat de centrul Terrei, vîrful Whimper (6.268 m) din Masivul Chimborazo, în Ecuador. Apoi, deşertul de pe coasta peruană, Altiplano Andin, unde am pedalat, uneori, la peste 4.500 de m altitudine, căldurile infernale din nordul Argentinei şi Paraguay şi, în final, stepa nesfîrşită a Patagoniei. Pot spune cu mîna pe inimă: wow, what an amazing journey!“. Acestea erau spusele lui Radu Păltineanu pe pagina sa de Facebook, anunţînd că a dus la bun sfîrşit o inedită experienţă, unică în România. Concret, el este primul român care a traversat cele două continente americane pe bicicletă, din Alaska pînă în Ţara de Foc – Argentina, expediţia durînd 3 ani, 2 luni şi 17 zile. De altfel, pe Facebook el a ţinut un jurnal al călătoriei sale, afirmînd la revenirea acasă că va scrie o carte despre experienţele trăite şi să realizeze un documentar. Inginer software, cu studii în Canada, ţară unde a emigrat în copilărie împreună cu familia din Piatra Neamţ, Radu Păltineanu avea iniţial un alt plan. Să traverseze Americile strict de la Nord la Sud, prin 14 ţări, pe un traseu de 24.000 de kilometri, într-o călătorie care să dureze în jur de nouă luni. Ulterior, şi-a schimbat planul, dorind să ajungă în toate ţările continentale ale Americilor. Cînd a plecat în expediţie a luat cu el şi un steag semnat de mai multe personalităţi sportive: Gabriela Szabo, Ivan Patzaichin, Ilie Năstase, Leonard Doroftei, Lucian Bute, pietreanul Constantin Lăcătuşu, Alex Găvan, pe care l-a expus în locuri care i s-au părut emblematice pentru călătorie.

„Lumea este aşa faină şi voi continua să descopăr şi să vă povestesc şi alte continente“

Radu Păltineanu a afirmat că expediţia CycleTheAmericas a însemnat o cale să-şi urmeze pasiunea şi visul şi o modalitate să se regăsească pe el însuşi, să doboare bariere personale, învingînd prejudecăţi, frică, egoism. Tînărul a ales să trăiască un cumul de experienţe în unele din cele mai sălbatice zone ale lumii, de o rară frumuseţe şi în ţări care se remarcă prin diversitatea culturală şi nu numai, decît să lucreze la unii din giganţii IT, aşa cum au preferat colegii săi de facultate. „Nu cred că există cuvinte care pot descrie multitudinea de locuri şi experienţe pe care le-am trăit în ultimii trei ani, dar vreau să împartăşesc cu voi aceste instantanee din ultima bucată a traseului meu prin Ţara de Foc şi America de Sud şi să vă mulţumesc pentru mesaje, comentarii, încurajări şi ajutorul pe care mi l-aţi oferit. Visele pot deveni realitate şi aceasta este dovada, iar omenia este lucrul cel mai de preţ pe care îl avem. Lumea este aşa faină şi voi continua să descopăr şi să vă povestesc şi alte continente. De asemenea, vreau să mulţumesc băieţilor de la Crossbike.ro, celor de la Samsung România şi @Evolio şi tuturor celor care mi-au oferit un sprijin logistic. În afară de locurile traversate, această aventură a avut şi un profund impact cultural şi uman asupra mea, fiind posibilă doar cu ajutorul oamenilor mulţi care şi-au deschis inimile şi casele şi m-au primit la ei şi ajutat“, se destăinuia Păltineanu celor care i-au urmărit aventura prin intermediul reţelelor de socializare. De-a lungul călătoriei, el a poposit şi a dormit în cort, hoteluri, hambare, o celulă de poliţie, staţii de pompieri, oficii poştale şi biserici. A avut şi experienţe deloc plăcute, fiind jefuit de două ori şi a parcurs zone în care i-a fost teamă. Asta din cauza reputaţiei locurilor în cauză, cum ar fi în Mexic, în Juarez, declarat cel mai periculos oraş din lume în 2010, şi în statul Chihuahua.

File de jurnal

Prezentăm în continuare cîte ceva din cele notate de Radu Păltineanu pe Facebook, în care relatează aspecte din ultima parte a călătoriei. 13 octombrie: „Am reuşit! Am trecut strîmtoarea Magellan şi sînt în Ţara de Foc. Asta după ce am nimerit într-un cîmp minat. De buni vecini ce sînt cu argentinienii, chilienii au minat acum ceva zeci de ani în urmă foarte multe zone de frontieră şi aşa au rămas. Cu 34.086 km pedalaţi la bordul Cross Quest-ului meu, deşi lupta cu vîntul este una aprigă, mi-au mai rămas doar 400 de km pîna la Ushuaia. În cîteva zile îmi voi atinge obiectivul pentru care am plecat acum mai bine de 3 ani în urmă, din cealaltă extremă a Americii, din nordul Alaskăi“. 16 – 17 octombrie: „Acesta este rîul Carmen Silva, denumit astfel de exploratorul român Iuliu Popper, după pseudonimul literar al Reginei Elisabeta I a României, Popper fiind un admirator al Casei Regale a României. L-am traversat azi, în drumul meu spre Rio Grande. Munţii Carmen Silva, rîul Rosetti, rîul Ureche şi capul Sinaia sînt doar cîteva toponime româneşti din Ţara de Foc. Asta pentru că bucureşteanul Iuliu Popper (cunoscut şi ca Iulius Popper) a fost unul dintre primii exploratori ai acestei insule situate în extrema sudică a Americii şi pe care o traversez în acest moment. Popper ajunge în 1886 în Ţara de Foc, denumita astfel de Magellan, pentru că vazuse de pe corabie focurile baştinaşilor, şi menţine un contact cu Societatea Geografică Română, careia îi trimite poze, piei de focă marină şi alte artefacte. Dar, cum aurul tulbura mai ceva ca vinul mintea omului, după descoperirea unor zăcăminte semnificative de aur, pe cîteva insule mai mici din arhipelag, se auto proclamă domnitor al regiunii şi îşi atrage astfel duşmănia guvernatorului din Punta Arenas şi a altor căutatori de aur. Îşi bate propria monedă şi la întoarcerea în Buenos- Aires, Societatea Geografică Argentiniană îi ţine în onoarea sa o şedinăa solemnă. Moare în circumstanţe suspecte în 1893“. Cît despre expediţia sa, pietreanul conchide: „Vor urma şi alte continente şi aventuri, nu înainte de a reveni acasă, în România, pentru o perioadă nedeterminată, să mă ocup de carte şi documentar, fiindcă, cred eu, această aventură merită povestită“.

Actualitate

Camion cu asfalt, răsturnat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Un camion ce transporta asfalt s-a răsturnat, vineri, 11 iunie, pe DN 2 în comuna Boteşti. Şoferul, în vârstă de 59 de ani a fost transportat la Spitalul Roman.

“Prin apel la 112, pompierii au fost înștiințați despre un accident rutier produs pe DN 2,  pe raza comunei Botești. O autobasculantă încărcată cu asfalt s-a răsturnat.

La locul solicitării s-au deplasat două echipaje de pompieri cu o autospecială de stingere cu modul pentru descarcerare și o ambulanță SMURD TIM.

În urma accidentului rutier produs a rezultat o victimă (neîncarcerată), conducătorul auto, un bărbat de 59 de ani.

Victima a primit primul ajutor calificat de la membrii echipajului SMURD la locul evenimentului, ulterior fiind transportată la CPU Roman.

Pompierii au asigurat măsurile de prevenire și stingere a incendiilor prin deconectarea bornelor și au curățat/degajat carosabilul de elementele rezultate în urma accidentului rutier.

Traficul rutier a fost blocat pe un sens de deplasare”, au transmis reprezentanţii ISU Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Coronavirusul şi Apocalipsa

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ medicul de familie Filip Panait s-a întors la preocupările sale de „decodare“ a Apocalipsei ■ a analizat principalele evenimente care au bulversat planeta, de la izbucnirea pandemiei de SARS Cov 2 ■ un fragment de text biblic este interpretat de medic ca fiind un avertisment sever dat omenirii pentru nesăbuinţele sale de distrugere a planetei ■

Filip Panait, medicul de familie de la Bîra, doctor în medicină şi apreciat inventator este cunoscut şi pentru preocupările sale de „decodare“ a Apocalipsei. În anul 2005 acesta publica „Decodarea Apocalipsei“, carte în care încerca să interpreteze textele sfinte despre sfîrşitul lumii.

De ceva vreme, doctorul Filip Panait tratează, din nou, subiectul pe pagina sa de socializare, analizînd pricipalele evenimente internaţionale care au bulversat lumea de un an şi ceva, de la declanşarea pandemiei de coronavirus, ce a întors planeta cu susul în jos. Medicul citează, printre altele şi un fragment de text biblic:

„Neamurile se mîniaseră, dar a venit mînia TA, a venit vremea să judeci pe cei morţi, să răsplăteşti pe robii Tăi proroci, pe sfinţi şi pe cei ce se tem de Numele Tău, mici şi mari, şi să prăpădeşti pe cei ce prăpădesc pămîntul!“.

Doctorul spune apoi că nu pot exista prea multe comentarii pe fragmentul de text biblic amintit, dar atrage atenţia asupra faptului, deloc întîmplător, în opinia sa, în contextul apariţiei pandemiei de SARS Cov 2. „Nu prea mai avem comentarii la textul de mai sus, avînd în vedere că nenorocirea, care a lovit pămîntul, vine de la laboratorul construit în acel oraş al Chinei, cu scopul de a fabrica arme biologice. Zilele trecute, mai mulţi savanţi, au publicat un studiu, care arată că virusul actual a fost produs în laboratoarele din Wuhan.

Se pare că răsplata, pentru nenorocirea produsă lumii întregi, a venit mai repede decît se aştepta cineva. În zilele următoare ar trebui ca şi alte lucruri, de genul acesta, să se producă, ca lumea să înţeleagă în ce direcţie merge. Momentan, asistăm la un episod, din ceea ce se prefigurează la orizont.

Textul din Apocalipsă are semnificaţii mult mai profunde, dar are un mesaj clar, pentru cei ce pun viaţa de pe pămînt în pericol: prăpădul şi distrugerea se vor abate asupra tuturor celor implicaţi în nenorocirile de pe pămînt. Războiul din Israel şi manifestările extreme din natură arată că lumea este «coaptă pentru judecată». Două tornade au lăsat în urma lor cel puţin 12 morţi şi peste 400 de răniţi în centrul şi în estul Chinei, au informat sîmbătă autorităţile locale, potrivit AFP“, notează dr.Filip Panait.

Pămîntul ca o clasă cu elevi de tot felul şi simpatiile pentru Israel

Într-o altă postare, medicul Filip Panait vorbeşte şi despre o serie de furtuni puternice care au măturat metropola Wuhan, din centrul Chinei, de unde a pornit epidemia de Covid, furtună în timpul căreia şi-au pierdut viaţa opt persoane şi alte 280 au fost rănite de vijelia, în timpul căreia vînturile au ajuns la 260 km/oră.

Nici exodul românilor care s-au împrăştiat în toate zările lumii nu scapă preocupărilor medicului Filip Panait, la fel cum e vizibilă simpatia sa pentru Israel, ţara de care este legat şi prin recentele sale negocieri pentru achiziţionarea invenţiei sale, „Compresă chirurgicală pediculată cu sisteme de pompe pasive pentru transferul unidirecţional modulat al fluidelor din plăgi“, brevetată la OSIM.

„Indiferent de culoarea grupării creştine în care se află, românii trebuie să înţeleagă că Israelul este cheia profeţiilor biblice şi acolo se vor întîmpla lucruri măreţe, minuni nemaiauzite, pentru că acolo va veni Iisus Hristos, chiar pe muntele Măslinilor, cum a promis. Pămîntul nostru este ca o clasă, plină cu elevi, în care unii sînt olimpici, alţii pe la mijloc, alţii pe la coadă, iar alţii, sînt gata să rămînă repetenţi.

Cum ar fi ca profesorul să lucreze doar cu grupul olimpicilor? Nu-i aşa că orice observator ar înţelege că restul clasei rămîne repetentă? Dar dacă lucrează cu toţi, astfel încît fiecare elev să înţeleagă lecţia? În acest caz, probabilitatea ca majoritatea să treacă clasa, este foarte mare. Aşa stau lucrurile cu noi!

Evreii sînt olimpicii clasei şi dacă nu ar fi fost trecuţi pe linie secundară, restul lumii ar fi rămas repetentă, iar istoria s-ar fi terminat de mult. Prin urmare, nici olimpicii nu vor pierde nimic, după cum nici restul clasei nu va fi exclusă din drepturi“, mai spune Filip Panait.

De reamintit faptul că medicul de la Bîra are şi numeroase recunoaşteri naţionale şi internaţionale pentru invenţiile sale, obţinînd încă din 2001 o medalie de aur la Salonul Mondial al Invenţiilor Cercetării şi Transferului Tehnologic Eureka, de la Bruxelles pentru „Aparat de determinare rapidă a vitezei de sedimentare a hematiilor“.

În 2015 a fost recompensat cu Medalia de argint la Salonul Internaţional al Invenţilor de la Geneva, pentru „Compresa chirurgicală pediculată cu sisteme de pompe pasive pentru transferul unidirecţional“. În 2016 primea Medalia de aur, la Salonul Interenaţional al Invenţiilor Proinvent Cluj, tot pentru compresa chirurgicală pediculară,amintită.

În 2018 se pregătea de o nouă participare la Salonul de Inventică de la Geneva cu o altă invenţie – „Sistem de acumulare şi transfer de energie electrică pe bază de sînge artificial“, invenţia sa propunînd înlocuirea petrolului în industria auto, pe baza principiului după care funcţionează sistemul circulaţiei sanguine.

Citește știrea

Actualitate

GALERIE FOTO: Mulţime de pelerini la hramul Mănăstirii Neamţ

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ slujba a fost oficiată de ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi alţi mari ierarhi ■ credincioşii au stat zeci de minute la rînd pentru a se închina la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului ■

Numeroşi pelerini din toate colţurile ţării au luat parte la hramul Mănăstirii Neamţ, în ziua marii sărbători a Înălţării Domnului, participînd cu evlavie la slujba religioasă oficiată de ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Au fost prezenţi şi alţi ierarhi din Sinodul Mitropolitan, stareţul Mănăstirii Neamţ, arhimandritul Benedict Sauciuc şi reprezentanţi ai mănăstirilor vecine, preoţi şi diaconi din zonă în frunte cu protopopul de Tîrgu Neamţ, părintele Neculai Axentioi, precum şi Adriana Maria Petrariu, primarul comunei Vînători-Neamţ.

Ceremonialul religios a început dimineaţă cu slujba de sfinţire a apei la aghiazmatarul din faţa mănăstirii, unde este amenajată librăria Sf. Ioan de la Neamţ. Ierarhii au mers apoi în curtea mănăstirii, într-o procesiune cu icoane pe un culoar creat de seminarişti şi forţe de ordine. Oamenii de pe traseu se înghesuiau să ajungă cît mai aproape de ÎPS Teofan şi ceilalţi membri ai Sinodului, care-i stropeau pe cei din jur cu aghiasmă. Slujba a continuat pe un podium în curtea mănăstirii, devenită neîncăpătoare pentru mulţimea ce nu contenea să se adune în incinta aşezămîntului, răsfirîndu-se şi în cerdacurile laterale, la adăpost de arşiţa soarelui ce a ţinut norii departe pe durata evenimentului. Cei care au dorit să se roage la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului au stat peste o oră la rînd pentru a intra în biserică, dar pelerinajul a decurs în linişte, sub supravegherea unor călugări.

Şirul pornea de undeva din curte şi era dirijat mai întîi pe la un baldachin ce adăpostea o icoană mare a Fecioarei Maria, la cîţiva metri de uşa bisericii. Pelerinii mergeau să se închine şi în biserica cu hramul Sf. Gheorghe, din incinta ansamblului monahal, unde erau şi cîţiva monahi care le primeau acatistele şi pomelnicele, oferindu-le şi sfaturi duhovniceşti. După obicei, ÎPS Teofan a rostit un cuvînt de învăţătură despre mărturisirea Înălţării Domnului: ,,Acest moment binecuvîntat a avut loc cu mulţi ani în urmă. 1.987 de ani trecut-au de la acel moment.

Înălţarea Domnului la Cer a venit după viaţa sa pămînteană de 33 de ani şi jumătate, la 40 de zile de la Înviere şi cu10 zile înainte de pogorîrea Duhului Sfînt. Aşadar, moment real care a avut loc într-un anumit an în cursul istoriei şi într-un anumit loc. Şi în numele acelui loc şi acelui moment suntem astăzi în sfînta Mănăstire Neamţ, precum sunt fraţii şi surorile noastre în bisericile de parohie şi de mănăstire din întreaga lume. De ce aceasta? Pentru că noi credem şi mărturisim, iubiţi credincioşi, că momentul acela, departe petrecut în istorie, are urmările noastre pînă în ziua de astăzi şi pînă la sfîrşitul lumii. (…)

Să ne dăruiască Dumnezeu putere ca ori de cîte ori participăm la Sfînta şi Dumnezeiasca Liturghie să înţelegem că pătrundem în istoria mîntuirii, de la Adam pînă la Hristos, de la Hristos pînă în zilele noastre, şi ca pregustare şi aşezare în veşnicie, ne aşezăm chiar în miezul celei de-a doua veniri a Domnului şi Mîntuitorului Nostru Hristos. Să se împlinească gîndul nostru, ca prin participarea la Sfînta şi Dumnezeiasca Liturghie, să luăm parte la taina mîntuirii lumii, prin jertfa, Învierea şi Înălţarea Domnului Hristos, Amin!”, a spus, printre altele, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei.

După tradiţie, s-a oficiat şi o slujbă de pomenire pentru ctitorii aşezămîntului monahal şi pentru eroii neamului românesc, căzuţi pe cîmpurile de luptă pentru apărarea ţării. S-au spus rugăciuni şi pentru cei înhumaţi în cimitirul mănăstirii, la Schitul Cărbuna şi la Mănăstirea Sfînta Cruce, ridicată pe locul unde 14.000 de soldaţi au pierit într-o cumplită bătălie din timpul celui de-al doilea război mondial.

De mai bine de cinci secole, de Înălţarea Domnului se sărbătoreşte hramul aşezămîntului monahal, supranumit şi Ierusalimul ortodoxiei române. Cei mai mulţi pelerini au preferat să ajungă în ziua hramului pentru a nu împovăra bugetul familiei cu cheltuieli legate de cazare, aşa că drumul spre Neamţ a fost foarte aglomerat pe tot parcursul zilei, motiv pentru care poliţiştii au restricţionat circulaţia autoturismelor.

Citește știrea

Trending