Contactează-ne

Actualitate

„Piatra Neamţ este unul din centrele de turism cele mai frecventate, având poziţiunile cele mai pitoreşti“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ despre preotul Constantin Matasă, fost paroh la biserica din cartierul pietrean Precista, se poate spune că este întemeietorul turismului modern din Neamţ

În memoriile sale, întemeietorul Muzeului de Arheologie din Piatra Neamţ, în 1934, afirma că: „Un alt câmp de lucru, pe cât de neofenisv, pe atât de nou şi nebătătorit încă pe aici, a fost activitatea mea de turism. Pentru acest ram de activitate aveam sădită în inima mea o mare dragoste, încă de la etatea de 14-15 ani, când vizitatorii Ceahlăului găzduiau în trecere pe la noi în Răpciune şi mă cereau de la tata să-i conduc pe munte.

Era o mare sărbătoare pentru mine când puteam să particip la o astfel de excursie, pentru că mi se da prilejul de a mă afla şi eu într-o societate aleasă,întreoameni care trăiau prin Bucureşti şi alte târguri de la capătul pământului. Aceste excursii cu familii de oameni învăţaţi, cu profesori vestiţi, cu doctori, ofiţeri etc au fost pentru mine o adevărată şcoală, m-au scos din sălbăticie. Mi-am dat seama de abia mai târziu că spre a fi într-adevăr om, nu e de ajuns să ştii numai carte, ori cât de multă, dar să ştii să te aperi în lume în chip civilizat.

Cele mai frumoase clipe de recreaţie, pe care le-am putut gusta în viaţă, au fost acelea din hoinărelile mele, totdeauna cu alţi prieteni, prin munţii regiunii noastre, Ceahlăul, Grinţieşul, Barnarul, Dealul Vânăt, Munţii Tarcăului şi Cheile Bicazului“.

Îndrăgostit de frumuseţile naturii şi bogăţiei monumentelor istorice ale unui ţinut de istorie, credinţă, vitejie, învăţătură, artă şi legendă, preotul-arheolog a scris articole în presa şi publicistica vremii, cărţi de popularizare a acestora („Călăuza judeţului Neamţ“, apărută în editura Cărţii Româneşti, 1929, cu o prefaţă de Simion Mehedinţi, participând în acelaşi timp la înfiinţarea şi apoi la conducerea Cercului de Turism din Piatra Neamţ. Organizarea unor cercuri de turism în localităţile cu potenţial turistic a devenit o preocupare a Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, începând cu a doua parte a celui de-al treilea deceniu din veacul XX.

La 30 ianuarie 1928, prefectul de Neamţ răspundea ministerului amintit că pe raza judeţului de la poalele Ceahlăului nu existau „societăţi sau secţii de turism“, doar „o societate Rapid“, pentru serviciul poştal şi transport călători Piatra Neamţ – Tulgheş şi Broşteni“. Cel numit de Dan Zamfirescu, în 1968, „Hogaş al turismului din Moldova de sub Munte“, a fost în atenţia diriguitorilor vremii din această zonă, în vederea valorificării turismului, a monumentelor istorice şi naturii, atunci când s-a dispus înfiinţarea Cercului de turism din urbea Piatra. Evenimentul a avut loc pe 23 martie 1936, sub denumirea de Oficiul Local de Cură şi Turism Piatra Neamţ, având ca preşedinte pe inginerul Nicolae Iosub, preotul Matasă fiind ales în comitetul de conducere ca delegat din partea Casei Naţionale Regina Maria din Piatra Neamţ.

Fotografii din Neamţ, trimise regelui Carol a II-lea

Piatra Neamţ a devenit staţiune balneo-climaterică din 1923, iar din octombrie 1935 şi staţiune climaterică de iarnă. Până la înfiinţarea oficiului de turism amintit, Constantin Matasă îl ajută pe institutorul Nicolae Teodorescu din localitate să-şi publice „Album de fotografii din 1929 al judeţului Neamţ“, la care a lucrat peste 12 ani şi care cuprindea „pe lângă minunatele frumuseţi ale naturii, tot ce poate caracteriza acest judeţ din punct de vedere naţional, artistic, cultural, economic – monumente şi localităţi istorice, mânăstiri şi biserici, şcoli, spitale, fabrici, localităţi balneare şi climaterice, lucrări edilitare şi vederi ale munţilor şi Văii Bistriţei“.

Conţinea peste 1.000 de fotografii şi se aminteşte în documente de arhivă că instantanee din acest volum – cele mai sugestive – au fost trimise regelui Carol II, care cunoştea judeţul din timpul Primului Război Mondial. Acelaşi neobosit călător montan şi căutător de comori ale trecutului, a contribuit la întocmirea traseelor şi montarea de tăbliţe indicatoare, iniţiate de Automobil Clubul Român, pe drumurile turistice din Neamţ, conform hotărârii Convenţiei Internaţionale de la Geneva, din 30 martie 1931, privind unificarea semnalizării rutiere, hotărâre la care România a aderat, în iunie 1935. În susţinerea acesteia Matasă aducea argumentul:

„Pentru ca românii să-şi cunoască mai bine ţara, iar pe de altă parte să atragem cât mai mulţi străini, care venind să ne admire frumuseţile naturale ale ţării, să ne aducă şi acea înflorire economică inerentă unui trafic intens de vizitatori străini“. În calitatea pe care a obţinut-o, de membru, preşedinte, mai apoi vicepreşedinte în Oficiul Local de Turism, preotul se implică în dezvoltarea activităţii specifice pe aceste meleaguri.

La 2 octombrie 1938, înaintează Ţinutului Prut un memoriu privind reorganizarea turismului în judeţul Neamţ „aşa de mult cercetat de iubitorii de pitoresc, nu numai din ţară, dar chiar şi de străini“, ne spune preotul de la biserica Precista. Arată că „Ceahlăul este cel mai măreţ monument al naturii din partea răsăriteană a ţării şi nu s-a făcut până acum nici o îmbunătăţire turistică mai importantă pentru numeroşi vizitatori, decât doar vechea cabană de pe vârf, neîncăpătoare şi lipsită de cel mai elementar confort“.

Cerea Ministerului Comunicaţiilor de a „se completa lucrarea drumului spre Izvorul Muntelui, drum spre Ceahlău, de cea mai pitorească parte a muntelui“. Într-o petiţie înaintată Ministerului Lucrărilor Publice din 5 martie 1939 se cerea „terminarea drumului carosabil început acum doi ani pe valea Izvorul Muntelui. S-au făcut, spunea Matasă, până acum 7 kilometri, mai rămâne de lucrat restul de doi şi jumătate până la locul de urcare pe munte, loc unde se va construi o casă de adăpost“.

Pentru această locaţie de la baza urcuşului pe Ceahlău, va reveni în 18 februarie 1940 cu o prezentare a activităţii Casei Naţionale Regina Maria din Piatra Neamţ către Rezidentul Regal al Ţinutului Prut, arătând că „în ce priveşte drumeţia, secţiunea de turism a Casei Naţionale a izbutit, fie prin stăruinţi pe lângă autorităţile de stat, fie prin mijloace proprii să deschidă un nou drum -neterminat încă – pentru urcarea Ceahlăului pe cea mai pitorească regiune de pe Valea Izvorul Muntelui“.

„Piatra Neamţ este unul din centrele de turism cele mai frecventate, având poziţiunile cele mai pitoreşti“

Având un sprijin deosebit şi din partea preşedintelui Oficiului Judeţean de Turism din acea vreme, prefectul Leon Mrejeriu, depune eforturi prin solicitarea forurilor judeţene şi naţionale de a trece grabnic la îmbunătăţirea drumului impracticabil, uneori, cel mai utilizat: şoseaua judeţeană Piatra – Bicaz – Bicazul Ardelean – Cheile Bicazului, iar „lăsarea lui în paragină constituie o pierdere pentru turismul românesc şi o palmă pentru ţară“, aşa cum se putea citi într-un articol al lui Matasă în ziarul ieşean Lumea, din 14 iulie 1936.

În toate ocaziile nu uita să spună că „Piatra Neamţ este unul din centrele de turism cele mai frecventate, având poziţiunile cele mai pitoreşti, care au fost favorabil apreciate de toţi străinii care au vizitat acest oraş“. Tot el, a consemna că „anual, Ceahlăul este vizitat de mii de turişti; există o singură cabană neîncăpătoare cu 2 camere unde se îngrămădesc pe vreme rea vreo 70-80 persoane, în paturi comune şi pe jos, cerându-se în final construirea unei cabane încăpătoare pe Ceahlău, aşa cum sunt multe în Carpaţii noştri de Sus“.

În documentele de arhivă, preotul este menţionat ca cel care „dădea relaţii vizitatorilor, făcea propagandă staţiunilor balneare şi climaterice din judeţ şi împrejurimile pitoreşti a acestui judeţ prin numeroasele şi frumoasele conferinţe ţinute în Piatra Neamţ şi judeţ în cadrul Serviciului Social“. Se menţionează că aceste conferinţe au fost difuzate şi la Radio Bucureşti, iar broşura „Călăuza judeţului Neamţ“, a fost făcută publică şi pusă la îndemâna vizitatorilor.

În toate datele succint prezentate putem conchide că preotul Constantin Matasă, în activitatea desfăşurată în domeniul turismului local şi judeţean, poate fi numit, fără nici o greşeală, întemeietorul turismului modern din această parte de ţară.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Pensia ar putea fi iar cumpărată

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anunţul a fost făcut de ministrul Muncii, Violeta Alexandru ■ o astfel de măsură a fost luată şi în urmă cu cîţiva ani ■ în 2018, peste 1.230 de nemţeni au făcut „shopping“ de acest fel şi au scos din buzunar mai mult de 6,8 milioane de lei ■

Lipsa banilor la bugetul de stat le dă idei guvernanţilor în a atrage lichidităţi. Nu sînt idei noi, ci vechi, probate, care dau roade. Mai exact e vorba de posibilitatea celor care nu au stagiul complet de cotizare pentru a ieşi la pensie, de a-şi „cumpăra“ anii lipsă.

Anunţul a fost făcut de ministrul Muncii, Vioteta Alexandru, care a vorbit despre modificări la Legea pensiilor. „Prima modificare pe care aş intenţiona să o fac este legată de posibilitatea oamenilor de a-şi cumpăra, adică de a putea recupera din spate perioade pentru care nu au contribuit. Sînt persoane care mi-au semnalat acest lucru, mi- au adus în atenţie faptul că ar avea disponibilitate constatînd că din toată perioada de stagiu minimal de cotizare le lipsesc cîţiva ani şi ar fi dispuşi să îi acopere în acest moment. Ar fi o potenţială modificare pe care o voi pune în dezbatere publică, voi vedea reacţiile şi ulterior voi decide“, a anunţat Violeta Alexandru în emisiunea de pe 4 august.

Măsura a mai fost adoptată şi în anul 2018 şi a prins destul de bine. Iniţial a fost în vigoare pentru o parte din an, apoi a fost prelungită pînă la 31 decembrie 2018. La jumătatea lunii decembrie Casa Judeţeană de Pensii Neamţ anunţa că 1.230 de persoane şi-au cumpărat ani de pensie pe care au plătit peste 6,8 milioane de lei ron.

„Menţionăm că de la data intrării în vigoare a Legii nr.186/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi pînă la această dată la sediul CJP Neamţ au fost încheiate 1.230 contracte de asigurare socială în temeiul Legii 186/2016, fiind încasată o sumă de 6.874.223 lei“, conform CJP Neamţ.

Atunci se putea cumpăra retroactiv numai ultimul cincinal în care titularul nu a lucrat. Persoanele care nu aveau calitatea de pensionari puteau efectua plata contribuţiei de asigurări sociale pentru perioadele de timp în care nu au avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, respectiv nu au realizat stagii de cotizare sau stagii asimilate stagiului de cotizare în sistemul public. Altă condiţie era să nu fi avut obligaţia asigurării în sistemul public de pensii în perioada pentru care se solicita încheierea contractului de asigurare socială.

Contractul de asigurare socială se încheiau numai pentru perioade anterioare datei la care erau îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, privind vîrsta standard de pensionare, perioade ce se încadrau în intervalul cuprins între data încheierii contractului de asigurare şi ultimii 5 ani anteriori acestei date. Baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, respectiv venitul asigurat la care se achita contribuţia de asigurări sociale, înscris în contractul de asigurare socială, era ales de persoana care încheia contractul şi nu putea fi mai mic decît salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător fiecărei luni din perioada pentru care se solicita asigurarea în sistemul public şi nici mai mare decît valoarea corespunzătoare a de cinci ori cîştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Cota de contribuţie de asigurări sociale care se utiliza la calculul contribuţiei datorate era cea prevăzută în acte normative în vigoare la acea dată, pentru condiţii normale de muncă. Suma cu titlu de contribuţie de asigurări sociale, datorată în baza contractului de asigurare socială încheiat, putea fi plătită în una sau mai multe tranşe lunare, fără a depăşi termenul de aplicare al legii. Cei care şi- au cumpărat atunci liniştea bătrîneţilor puteau achita în numerar, la casieria casei teritoriale de pensii sau prin orice alte mijloace prevăzute de lege, în contul deschis la Trezorerie pe seama Casei Judeţene de Pensii Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Sentinţă în traficul cu job-uri la spital

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ asistenta inculpată a rămas cu o pedeapsă de 2 ani şi jumătate de închisoare, fără executare ■ ea şi-a traficat influenţa pentru angajări la Spitalul Judeţean Neamţ ■ la scurt timp după pronunţare a fost inculpată într-o altă cauză, similară ■

Carmen Mariana Nedelcu, de 45 de ani, asistentă în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ, cea care şi-a traficat influenţa pentru angajări în unitatea menţionată, a primit sentinţa definitivă.

E a contestat la Curtea de Apel Bacău sancţiunea dispusă de magistraţii Tribunalului Neamţ, de 2 ani şi 8 luni de detenţie, cu suspendare. A obţinut o victorie palidă şi pedeapsa a fost dimunată cu 2 luni, astfel că acum este de 2 ani şi jumătate, tot fără executare.

A mai fost obligată să presteze 80 de zile de muncă în folosul comunităţii şi trebuie să îndeplinească mai multe condiţii. I s-a interzis exercitarea drepturilor de a fi aleasă în autorităţile sau funciile publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat.

Sumele primite din traficarea influenţei, 1.400 de euro şi 3.800 de lei, au fost confiscate, iar pentru recuperarea banilor judecătorii au dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor inculpatei. În plus, mai este datoare statului cu 1.000 de lei, cheltuieli judiciare.

În septembrie 2018, Nedelcu a fost inculpată pentru două fapte de trafic de influenţă. Ea cerea bani de la doritorii interesaţi să promoveze concursuri de angajare, sau să procedeze similar la trecerea pe trepte profesionale superioare. Faptele au avut loc în perioada cuprinsă între mai şi septembrie 2017. Prima dintre infracţiuni ar fi avut loc în primăvara anului trecut.

„Inculpata, de profesie asistent medical, a fost trimisă în judecată pentru săvîrşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi trafic de influenţă în formă continuată, dupa ce, din cercetări, a rezultat că a pretins şi primit bani pentru intervenţii în favoarea unor persoane privind promovarea unor examene de angajare. Astfel, în calitate de asistentă în cadrul Secţiei Boli Infecţioase, în perioada mai- septembrie 2017, a pretins şi primit de la o persoană, suma de 400 euro şi alte foloase materiale, lăsînd să se creadă că ar putea să determine funcţionarii din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ şi Consiliului Judeţean Neamţ angajarea sa pe un funcţie de asistent medical la secţia Psihiatrie. În baza aceleaşi rezoluţii infracţionale, de la aceeaşi persoană, inculpata a pretins 1.500 de euro, din care a primit 1.000 de euro, sub pretextul că îşi poate exercita influenţa pe lîngă medicul şef al secţiei Psihiatrie, tot în scopul promovării examenului“, se arăta într-un comunicat al Direcţiei Generale Anticorupţie.

Cea de-a doua faptă ar fi avut loc în perioada iunie – iulie anul trecut. A pretins de la o persoană suma de 1.000 euro, din care a primit efectiv 3.500 de lei, sub pretextul că poate să determine personalul de decizie din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ să o promoveze la examenul pentru ocuparea postului de asistent medical la Secţia Neurologie.

Ulterior, DGA anunţa că pentru cei care au dorit angajări pe bani, cercetările s-au disjuns pentru acuze de cumpărare a influenţei şi cumpărare de influenţă în formă continuată. „Faţă de cele două persoane care au oferit bani pentru influenţă, procurorul a dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor cu privire la săvîrşirea infracţiunii de cumpărare de influenţă în formă continuată, respectiv cumpărare de influenţă“, mai comunica DGA. La scurt timp de la pronunţarea dispusă de Tribunalul Neamţ, în decembrie, Nedelcu a fost inculpată într-un alt dosar pentru fapte similare. Procurorii au stabilit ca infracţiunile ar fi avut loc în perioada august – septembrie 2017, cînd a pretins şi primit de la două persoane suma de 300 de euro.

Rămâne de văzut ce vor decide magistraţii, în cazul în care va fi trimisă în judecată, acuzata putînd fi condamnată la o sentinţă cu executare.

Citește știrea

Actualitate

Neamţ: Furt de 10.000 de lei şi împăcarea cu hoţul

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ infractorul a sustras cartele telefonice, dar după ce a fost prins, păgubitul l-a iertat

Un furt ce a provocat victimei o pagubă estimată la 10.000 de lei, a fost soluţionat rapid de oamenii legii din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ.

Anchetatorii au dat rapid de urma hoţului, însă la final munca lor s-a soluţionat cu o strîngere de mînă între păgubit şi hoţ. Pentru că partea vătămată şi-a recuperat în totalitate paguba, l-a iertat pe hoţ, iar conform normelor legale în vioare, împăcarea părţilor nu mai atrage răspunderea penală, astfel că hoţul nu mai are de ce se teme în privinţa problemelor cu legea penală.

Totul s-a întîmplat la începutul acestei săptămîni, la data de 3 august 2020, cînd oamenii legii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Săbaoani au fost sesizaţi de către un bărbat de 45 de ani, din Roman, cu privire la faptul că, în cursul aceleiaşi zile, persoane necunoscute i-au sustras din portbagajul autoturismului, o cutie în care se aflau cartele de reîncarcare pentru diferiţi operatori de telefonie mobilă.

Paguba produsă a fost etimată la 10.000 de lei, iar suspectul a fost identificat rapid, un bărbat de 36 de ani, din Tămăşeni. Prejudiciul creat a fost recuperat integral. „În cursul aceleiaşi zile, în cadrul dosarului întocmit a intervenit împăcarea părţilor, astfel s-a dispus punerea în libertatea a presupusului autor, fiind exonerat de răspunderea penală“, conform Poliţiei Neamţ.

Recent, într-un alt caz în care doi hoţi au furat materiale de construcţii din curtea unui romaşcan şi au ieşit cu marfa la vînzare, păgubitul şi-a retras plîngerea. Hoţii, de 18 şi 20 de ani, au fost arestaţi, dar cum păgubitul i-a iertat, s-a decis eliberarea.

Citește știrea

Trending