Contactează-ne

Actualitate

„Piatra Neamţ este unul din centrele de turism cele mai frecventate, având poziţiunile cele mai pitoreşti“

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ despre preotul Constantin Matasă, fost paroh la biserica din cartierul pietrean Precista, se poate spune că este întemeietorul turismului modern din Neamţ

În memoriile sale, întemeietorul Muzeului de Arheologie din Piatra Neamţ, în 1934, afirma că: „Un alt câmp de lucru, pe cât de neofenisv, pe atât de nou şi nebătătorit încă pe aici, a fost activitatea mea de turism. Pentru acest ram de activitate aveam sădită în inima mea o mare dragoste, încă de la etatea de 14-15 ani, când vizitatorii Ceahlăului găzduiau în trecere pe la noi în Răpciune şi mă cereau de la tata să-i conduc pe munte.

Era o mare sărbătoare pentru mine când puteam să particip la o astfel de excursie, pentru că mi se da prilejul de a mă afla şi eu într-o societate aleasă,întreoameni care trăiau prin Bucureşti şi alte târguri de la capătul pământului. Aceste excursii cu familii de oameni învăţaţi, cu profesori vestiţi, cu doctori, ofiţeri etc au fost pentru mine o adevărată şcoală, m-au scos din sălbăticie. Mi-am dat seama de abia mai târziu că spre a fi într-adevăr om, nu e de ajuns să ştii numai carte, ori cât de multă, dar să ştii să te aperi în lume în chip civilizat.

Cele mai frumoase clipe de recreaţie, pe care le-am putut gusta în viaţă, au fost acelea din hoinărelile mele, totdeauna cu alţi prieteni, prin munţii regiunii noastre, Ceahlăul, Grinţieşul, Barnarul, Dealul Vânăt, Munţii Tarcăului şi Cheile Bicazului“.

Îndrăgostit de frumuseţile naturii şi bogăţiei monumentelor istorice ale unui ţinut de istorie, credinţă, vitejie, învăţătură, artă şi legendă, preotul-arheolog a scris articole în presa şi publicistica vremii, cărţi de popularizare a acestora („Călăuza judeţului Neamţ“, apărută în editura Cărţii Româneşti, 1929, cu o prefaţă de Simion Mehedinţi, participând în acelaşi timp la înfiinţarea şi apoi la conducerea Cercului de Turism din Piatra Neamţ. Organizarea unor cercuri de turism în localităţile cu potenţial turistic a devenit o preocupare a Ministerului Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, începând cu a doua parte a celui de-al treilea deceniu din veacul XX.

La 30 ianuarie 1928, prefectul de Neamţ răspundea ministerului amintit că pe raza judeţului de la poalele Ceahlăului nu existau „societăţi sau secţii de turism“, doar „o societate Rapid“, pentru serviciul poştal şi transport călători Piatra Neamţ – Tulgheş şi Broşteni“. Cel numit de Dan Zamfirescu, în 1968, „Hogaş al turismului din Moldova de sub Munte“, a fost în atenţia diriguitorilor vremii din această zonă, în vederea valorificării turismului, a monumentelor istorice şi naturii, atunci când s-a dispus înfiinţarea Cercului de turism din urbea Piatra. Evenimentul a avut loc pe 23 martie 1936, sub denumirea de Oficiul Local de Cură şi Turism Piatra Neamţ, având ca preşedinte pe inginerul Nicolae Iosub, preotul Matasă fiind ales în comitetul de conducere ca delegat din partea Casei Naţionale Regina Maria din Piatra Neamţ.

Fotografii din Neamţ, trimise regelui Carol a II-lea

Piatra Neamţ a devenit staţiune balneo-climaterică din 1923, iar din octombrie 1935 şi staţiune climaterică de iarnă. Până la înfiinţarea oficiului de turism amintit, Constantin Matasă îl ajută pe institutorul Nicolae Teodorescu din localitate să-şi publice „Album de fotografii din 1929 al judeţului Neamţ“, la care a lucrat peste 12 ani şi care cuprindea „pe lângă minunatele frumuseţi ale naturii, tot ce poate caracteriza acest judeţ din punct de vedere naţional, artistic, cultural, economic – monumente şi localităţi istorice, mânăstiri şi biserici, şcoli, spitale, fabrici, localităţi balneare şi climaterice, lucrări edilitare şi vederi ale munţilor şi Văii Bistriţei“.

Conţinea peste 1.000 de fotografii şi se aminteşte în documente de arhivă că instantanee din acest volum – cele mai sugestive – au fost trimise regelui Carol II, care cunoştea judeţul din timpul Primului Război Mondial. Acelaşi neobosit călător montan şi căutător de comori ale trecutului, a contribuit la întocmirea traseelor şi montarea de tăbliţe indicatoare, iniţiate de Automobil Clubul Român, pe drumurile turistice din Neamţ, conform hotărârii Convenţiei Internaţionale de la Geneva, din 30 martie 1931, privind unificarea semnalizării rutiere, hotărâre la care România a aderat, în iunie 1935. În susţinerea acesteia Matasă aducea argumentul:

„Pentru ca românii să-şi cunoască mai bine ţara, iar pe de altă parte să atragem cât mai mulţi străini, care venind să ne admire frumuseţile naturale ale ţării, să ne aducă şi acea înflorire economică inerentă unui trafic intens de vizitatori străini“. În calitatea pe care a obţinut-o, de membru, preşedinte, mai apoi vicepreşedinte în Oficiul Local de Turism, preotul se implică în dezvoltarea activităţii specifice pe aceste meleaguri.

La 2 octombrie 1938, înaintează Ţinutului Prut un memoriu privind reorganizarea turismului în judeţul Neamţ „aşa de mult cercetat de iubitorii de pitoresc, nu numai din ţară, dar chiar şi de străini“, ne spune preotul de la biserica Precista. Arată că „Ceahlăul este cel mai măreţ monument al naturii din partea răsăriteană a ţării şi nu s-a făcut până acum nici o îmbunătăţire turistică mai importantă pentru numeroşi vizitatori, decât doar vechea cabană de pe vârf, neîncăpătoare şi lipsită de cel mai elementar confort“.

Cerea Ministerului Comunicaţiilor de a „se completa lucrarea drumului spre Izvorul Muntelui, drum spre Ceahlău, de cea mai pitorească parte a muntelui“. Într-o petiţie înaintată Ministerului Lucrărilor Publice din 5 martie 1939 se cerea „terminarea drumului carosabil început acum doi ani pe valea Izvorul Muntelui. S-au făcut, spunea Matasă, până acum 7 kilometri, mai rămâne de lucrat restul de doi şi jumătate până la locul de urcare pe munte, loc unde se va construi o casă de adăpost“.

Pentru această locaţie de la baza urcuşului pe Ceahlău, va reveni în 18 februarie 1940 cu o prezentare a activităţii Casei Naţionale Regina Maria din Piatra Neamţ către Rezidentul Regal al Ţinutului Prut, arătând că „în ce priveşte drumeţia, secţiunea de turism a Casei Naţionale a izbutit, fie prin stăruinţi pe lângă autorităţile de stat, fie prin mijloace proprii să deschidă un nou drum -neterminat încă – pentru urcarea Ceahlăului pe cea mai pitorească regiune de pe Valea Izvorul Muntelui“.

„Piatra Neamţ este unul din centrele de turism cele mai frecventate, având poziţiunile cele mai pitoreşti“

Având un sprijin deosebit şi din partea preşedintelui Oficiului Judeţean de Turism din acea vreme, prefectul Leon Mrejeriu, depune eforturi prin solicitarea forurilor judeţene şi naţionale de a trece grabnic la îmbunătăţirea drumului impracticabil, uneori, cel mai utilizat: şoseaua judeţeană Piatra – Bicaz – Bicazul Ardelean – Cheile Bicazului, iar „lăsarea lui în paragină constituie o pierdere pentru turismul românesc şi o palmă pentru ţară“, aşa cum se putea citi într-un articol al lui Matasă în ziarul ieşean Lumea, din 14 iulie 1936.

În toate ocaziile nu uita să spună că „Piatra Neamţ este unul din centrele de turism cele mai frecventate, având poziţiunile cele mai pitoreşti, care au fost favorabil apreciate de toţi străinii care au vizitat acest oraş“. Tot el, a consemna că „anual, Ceahlăul este vizitat de mii de turişti; există o singură cabană neîncăpătoare cu 2 camere unde se îngrămădesc pe vreme rea vreo 70-80 persoane, în paturi comune şi pe jos, cerându-se în final construirea unei cabane încăpătoare pe Ceahlău, aşa cum sunt multe în Carpaţii noştri de Sus“.

În documentele de arhivă, preotul este menţionat ca cel care „dădea relaţii vizitatorilor, făcea propagandă staţiunilor balneare şi climaterice din judeţ şi împrejurimile pitoreşti a acestui judeţ prin numeroasele şi frumoasele conferinţe ţinute în Piatra Neamţ şi judeţ în cadrul Serviciului Social“. Se menţionează că aceste conferinţe au fost difuzate şi la Radio Bucureşti, iar broşura „Călăuza judeţului Neamţ“, a fost făcută publică şi pusă la îndemâna vizitatorilor.

În toate datele succint prezentate putem conchide că preotul Constantin Matasă, în activitatea desfăşurată în domeniul turismului local şi judeţean, poate fi numit, fără nici o greşeală, întemeietorul turismului modern din această parte de ţară.

Actualitate

Coronavirus: Neamţ – 43 de cazuri noi. Naţional – 2.989 cazuri noi

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la Neamţ, rata de incidenţă este de 1,64 la mia de locuitori ■ la nivel naţional în ultimele 24 de ore au fost raportate 150 de decese ■

Până pe 22 aprilie, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.039.998 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 

959.126 de pacienți au fost declarați vindecați. În urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, au fost înregistrate 2.989 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 536 de persoane au fost reconfirmate pozitiv. Până astăzi, 26.943 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 21.04.2021 (10:00) – 22.04.2021 (10:00) au fost raportate 150 de decese (91 bărbați și 59 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare,  Sibiu,  Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 5 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 15 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 44 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 42 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 44 decese la categoria de peste 80 de ani.

140 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 4 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 6 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.  

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 11.168. Dintre acestea, 1.405 sunt internate la ATI.  

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 7.203.810  teste RT-PCR și 818.639 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 24.867 de teste RT-PCR (14.391 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 10.476 la cerere) și 12.075 de teste rapide antigenice. 

Pe teritoriul României, 43.884 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 11.112 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 41.194 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 108 persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.623 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 666 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 21 aprilie, 4.605 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 889.467 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 23.510 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu SARS – CoV – 2 (coronavirus): 2.542 în Italia, 16.773 în Spania, 195 în Marea Britanie, 127 în Franța, 3.124 în Germania,  93 în Grecia, 49 în Danemarca, 37 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 5 în SUA, 8 în Suedia,  137 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 47 în Elveția, 4 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 7 în Bulgaria, 13 în Cipru, 2 în India, 5 în Ucraina, 8 în Emiratele Arabe Unite, 14 în Republica Moldova, 3 în Muntenegru, 218 în Irlanda, 4 în Singapore, 3 în Tunisia, 8 în Republica Coreea, 2 în Bosnia și Herțegovina, 2 în Serbia și câte unul în Argentina, Luxemburg, Malta, Brazilia, Kazakhstan, Republica Congo, Qatar, Vatican, Portugalia, Egipt, Pakistan, Iran, Slovenia, Federația Rusă, Croația și Finlanda. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 189 de cetățeni români aflați în străinătate, 34 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 60 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, 3 în Suedia, 5 în Irlanda, 2 în Elveția, 2 în Austria, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo, unul în Grecia și unul în Iran, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu infecție cu noul coronavirus, 798 au fost declarați vindecați: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg, unul în Tunisia și unul în Argentina.

Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Citește știrea

Actualitate

Bursuc de la bloc, eliberat pe Cozla

Știre publicată în urmă cu

în data de

Bursucul care a fost capturat la subsolul unui bloc din Piatra Neamţ, pe 19 aprilie 2021, şi-a recăpătat libertatea după două zile. „Pe 20 aprilie, bursucul a fost eliberat în siguranţă în habitatul său natural de pe muntele Cozla, în prezenţa specialiştilor şi a poliţiştilor din cadrul Biroului pentru Protecţia Animalelor“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ.

Sălbăticiunea a primit îngrijiri la cabinetul veterinar Inovet Care, partener de specialitate al poliţiştilor în operaţiuni de relocare a animalelor sălbatice. Pe 19 aprilie, animalul a ajuns, nu se ştie cum, în subsolul unui bloc, locatarii cerînd sprijinul cadrelor de la Biroul pentru Protecţia Animalelor de la Poliţia Neamţ. La scurt timp, echipa operativă formată din poliţişti şi jandarmi s-a deplasat la faţa locului, prinzînd bursucul.

Citește știrea

Actualitate

Cronica pisălogului: Eminescu era de aceeaşi părere

Știre publicată în urmă cu

în data de

După revoluţia din decembrie ’89, Constantin Bîrjoveanu (1934- 2000), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist şi vorbitor de esperanto, dădea viaţă unor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, „Gazeta de Roman“. Ele au fost adunate apoi în volumul „Cronica pisălogului“, după moartea acestuia. Iată o altă „cronicuţă“ intitulată „Eminescu era de aceeaşi părere“, o bijuterie alcătuită din tot soiul de pilde, unde în final este invocat marele poet cu al său rechizitoriu din „Scrisoarea a III-a“, făcut unei societăţi corupte ca şi cea de astăzi. Poemul culminează în final cu o sentinţă necruţătoare. Întebarea retorică şi acuzatoare: „Cum nu vii tu, Ţepeş, Doamne/ Ca punînd mîna pe ei/ Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei?…“ are o singură soluţie, radical dată de poet: „Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, / Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!“. Cît adevăr, cîtă actualitate în „rechizitoriul“ lui Mihai Eminescu, „Luceafărul… florilor de tei“.

Înlătură cauza şi va dispărea efectul! Dar înainte de a o înlătura trebuie să o descoperi, să o cunoşti. Herodot, părintele istoriei, spunea despre strămoşii noştri că erau cei mai viteji şi mai cinstiţi dintre traci. Şi atunci, din care cauză avem atîtea secături? Păi, s-o cutăm! Să ne fi corcit? Om fi luat deprinderi rele de la nemţii care au stat, în cantonament, în timpul războiului şi ne-au dictat pînă în 1944, sau de la cei care ne-au dictat după aceea?

Să fi fost colonizată Dacia şi cu cîţiva derbedei care, venind la noi din cine ştie ce colţ al Imperiului au schimbat numai clima nu şi năravul? Că- zic eu – cei care ne-au lăsat limba care o vorbeşte un continent şi jumătate nu cred să fi lăsat şi vorbe de batjocură care nu se întîlnesc în nici o altă ţară latină. Deci aceştia ies din „competiţie“. Grecia a fost cea mai civilizată ţară a antichităţii şi nu cred că răul să-l fi adus boierii din Fanar, mai ales dacă au venit cu slugi educate. Să poarte oare vina vorbitorii vechii sanscriţi care au umplut Europa odată cu venirea hoardelor mongole? Ce să zic? Cunosc dintre ei ingineri, preoţi, parlamentari, angrosişti, ba chiar şi muzicanţi.

Să fi fost evrei? Nu, ei nu furau ci făceau comerţ, ceea ce nu-i chiar acelaşi lucru. Să ne fi lăsat năravuri rele turcii cînd veneau să ne ia aurul birului? Tătarii, ungurii, leşii, cumanii gepizii, goţii, ostrogoţii? O fi de vină literatura străină şi autohtonă cu romanele ei decandente şi cu filmele din care rău- făcătorii au învăţat întotdeauna o mulţime de „tehnici“? „Printre noi sunt multe secături dar cine e de vină că unii dintre cei care ar trebui să pună lucrurile la punct mai mult încurcă iţele, dovedind o dată în plus, că „peştele de la cap se împute?“ Străinii? Nu! Noi? Nu! Atunci cine?

Legile domnule, legile care nu ţin cont de faptul că ciobanul căruia îi e milă de lup, face o mare nedreptate oilor. Cineva spunea că am putea trăi mult mai bine dacă n-am săvîrşi noi, înşine, ceea ce reproşăm altora. Dacă am face aşa ceva am dovedi că sîntem urmaşi ai celor de care vorbea Herodot. Răul are rădăcini adînci dar poate fi smuls. Soluţia e cunoscută: „La boli rele, leacuri tari“. Am spus şi m-am răcorit. Întrebarea e cine mă aude? Sunt de acord cu leacuri tari, dar în ceea ce priveşte legea mă abţin, pentru că „Zalecus, legiuitorul Locrilor“ spunea că legile sunt la fel ca pînza de păianjen: dacă nimereşte în ea o muscă sau un ţînţar se prinde, iar dacă e viespe sau o albină o rupe şi zboară.

Tot astfel, dacă nimereşte în legi, un sărac e prins, iar dacă-i unul bogat şi iscusit la vorbă, le desface şi scapă. Bine, domnule, atunci de ce nu se dă o lege care… Nu de legi avem nevoie! „Cu cît un stat“ e mai corupt, cu atîta are mai multe legi!… Ne trebuie un Vlad Ţepeş. Eminescu era de aceeaşi părere. Apropo, ai citit „Scrisorile?“. Nu… că mi-au furat lacătul de la cutie.

N.R.: Rubrică susţinută de Cabinetul parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu

Citește știrea

Trending