Petrotub, sub presiunea „somajului voluntar“

• indienii încearcã, din nou, sã-i momeascã pe tevari, cu salarii compensatorii • pînã la sfîrsitul anului acestia intentioneazã disponibilizarea a cel putin 350 de salariati • fiecare tevar care acceptã sã pãrãseascã fabrica primeste 80 – 100 de milioane de lei si salariul timp de un an • se zvoneste, tot mai insistent, despre faptul cã indienii ar dori sã cumpere si „Umaro“ •

Conducerea de la Mittal Steel a redeschis, la sfîrsitul sãptãmînii trecute, oferta pentru un nou val de disponibilizãri colective voluntare, prin care salaritii care acceptã sã pãrãseascã unitatea primesc 80 sau 100 milioane de lei, în functie de vechime. De asemeni, ar urma, ca, timp de un an, sã primeascã, lunar, în card, salariul avut la plecare si contravaloarea eventualului ajutor de somaj, pentru cã plecarea prin demisie nu le mai conferã dreptul de a primi ajutor de somaj de la ALOFM. „Metoda folositã de indieni pentru reducerea numãrului de salariati este, din punctul nostru de vedere, cu douã tãisuri. Pe de o parte este bine cã într-un oras în care bîntuie o sãrãcie lucie si în care societãtile particulare, ce-si închid din ce în ce mai des portile, nu oferã la plecare nimic salariatilor, la Petrotub salariatii încã mai primesc o sumã consistentã. Pe de altã parte este bizarã si uluitoare, din punctul nostru de vedere, optica pe care acestia o au fatã de o fortã de muncã din ce în ce mai îmbãtrînitã si mai epuizatã fizic, pe care o exploateazã la maxim, fãrã a exista vreo perspectivã în ceea ce priveste viitorul acesteia“, au declarat surse sindicale. Acestea au spus cã unul din punctele aflate pe ordinea de zi, din timpul recentelor negocieri ale Contractului Colectiv de Muncã pe Unitate, s-au referit si la revizuirea cuantumurilor acestor sume compensatorii, în caz de somaj colectiv voluntar, dar cã mare lucru nu s-a obtinut, din aceleasi motive pentru care, atunci cînd este vorba de cereri salariale, indienii sînt de neînduplecat. „Ne îngrijoreazã optica pe care o are patronatul privind forta de muncã. În conditiile în care productia fizicã a crescut si se face din ce în ce mai greu cu cei 2800 de oameni care au mai rãmas în Petrotub si care muncesc în conditii de iad, este de neînteles de ce se insistã ca pînã la sfîrsitul anului sã mai plece din societate încã 350 de oameni. Pe de altã parte, noi am tot insistat ca patronatul sã ne facã publicã strategia de externalizare a diverselor servicii, pentru ca oamenii care s-ar gîndi sã plece sã stie cã ar avea sansa reîncadrãrii la aceste societãti mici si mijlocii cu care ar urma ca Mitatl Steel sã intre în relatii comerciale în vederea cumpãrãrii de servicii sau piese auxiliare“, au mai spus sindicalistii. Acestia mai sustin cã politica sindicalã de convingere a oamenilor cã mai important este pãstrarea unui loc de muncã, stabil si relativ bine plãtit, la nivelul salariilor din societãtile romascane, a prins la salariati, de vreme ce indienii n-au reusit, în prima parte a anului sã disponibilizeze, prin metoda amintitã decît 159 de tevari, care, însã, au primit plãti compensatorii mai mici decît cele de la Galati, în conditiile în care indienii vorbesc despre o politicã salarialã uniformã, la nivel de holding. Pe de altã parte sindicalistii sustin cã, în Roman, circulã tot mai des zvonul cã „Mittal Steel“ ar intentiona sã achizitioneze pachetul majoritar de actiuni de la SC „Umaro“, aflatã în procedurã de lichidare judiciarã, în vederea reluãrii productiei de strunguri „Carusel“, din aceeasi ratiune a faptului cã societatea romascanã amintitã avea o piatã de desfacere foarte bunã pentru aceste produse si o fortã de muncã bine calificatã, dar mai ales ieftinã. „Zvonul ar pãrea plauzibil de vreme ce în Umaro se vorbeste tot mai insistent de acest lucru, iar oamenii de acolo ar fi chiar bucurosi sã se întîmple asa, pentru cã societatea ar fi salvatã, iar ei ar avea sansa sã fie mai bine plãtiti pentru munca prestatã, pentru cã orice s-ar spune, asa cum sînt, salariile din Petrotub rãmîn cele mai mari din Roman“, au mai spus aceleasi surse sindicale.