„Petrotub“, acuzat cã a mituit guvernul irakian

• pe lista societãtilor care ar fi fãcut afaceri ilegale cu regimul lui Saddam Hussein încãlcînd embargoul „Petrol contra hranã“ este trecut si Petrotub • în „Raportul Volcker“ se sustine cã reprezentanti din conducerea „Petrotub“ ar fi dat unor înalti functionari din guvernul irakian 254.000 dolari mitã • seful Serviciului Export, Doru Mãndãsescu, recunoaste cã s-a fãcut în perioada amintitã o livrare de teavã, dar sustine cã au existat aprobãrile ONU • ministrul de externe a declarat cã în textul raportului oficial al Comisiei Paul Volcker nu s-ar face referire la persoane, organizatii sau firme românesti •

Societatea romascanã „Petrotub“ se aflã pe lista celor 2.253 de companii din întreaga lume acuzate de ONU cã au încãlcat embargoul impus, dupã invadarea Kuwaitului de cãtre Irak, fãcînd afaceri ilegale cu regimul dictatorului Saddam Hussein, conform informatiilor prezentate de o publicatie centralã. Sursa citatã mai precizeazã cã, în conformitate cu raportul final al Comisiei independente de anchetã, coordonatã de Paul Volcker, fost sef al Bãncii Centrale a SUA, „Petrotub“ SA Roman ar fi oferit unor înalti functionari de la Bagdad mitã 254.000 dolari pentru a livra teavã pe piata amintitã. Raportul mai nominalizeazã, alãturi de societatea romascanã, firmele: Romtek Special Industries LTD, care ar fi oferit 225.000 dolari, UPET SA – 270.000 dolari, UPETROM 1 Mai – 409.000 dolari. În total firmele românesti ar fi oferit 1.225.000 dolari unor înalti functionari ai guvernului irakian. În cazul tuturor firmelor, raportul invocã drept sursã a acuzatiilor datele financiare ale Ministerului Petrolului din Irak. Dupã valorificarea titeiului, companiile ar fi returnat cîte un comision ilegal. Pe lista în discutie mai este trecutã o altã firmã româneascã, respectiv PCC „Sterom“ SA, dar fãrã a se specifica vreo sumã plãtitã. Între „beneficiari“ ar fi fost si Partidul Muncitoresc Român, care ar fi primit de la Bagdad cupoane pentru un milion de barili de petrol, ce ar fi fost tranzactionat printr-o firmã din Emiratele Arabe Unite. Din iunie 2005, acest partid a devenit Partidul Stîngii Unite (PSU), al cãrui presedinte, Ilie Neacsu, fost PRM-ist, declarã cã nu stie cine ar fi fost implicat în aceastã afacere. Ilie Neacsu a mai declarat cã în cazul în care actualii membri ai PSU s-ar face vinovati de astfel de afaceri, ei vor trebui sã plãteascã, în fata legii, interne si internationale, pentru încãlcarea acesteia. O parte dintre directorii firmelor nominalizate au recunoscut cã în perioada amintitã se fãceau afaceri cu Irakul. Directorul general al UPET Tîrgoviste, Mircea Constantin, a spus cã, în perioada 1997-2003, a semnat si onorat cãtre Irak un contract în valoare de 3,5 milioane de dolari, dar cã ar fi respectat conditiile impuse de ONU. Si directorul UPETROM, din perioada 2001-2003, Mircea Dumitrescu, a declarat cã societatea a derulat contracte cu Irakul, dar fãrã a furniza mijloacelor mass-media relatii suplimentare. De altfel, nu este încã clar care ar putea fi consecintele pentru România ale acestei anchete si ce mãsuri s-ar putea lua împotriva companiilor nominalizate în raport, în conditiile în care acestea au fost privatizate, ulterior. Analistii politici economici, interni si internationali, apreciazã cã ONU va face totul pentru a impune pedepsele maxime internationale cu scopul de a-si redresa credibilitatea, care a avut mult de suferit, mai ales în fata de Congresului American.

La Roman, factorii de decizie sustin cã totul s-a fãcut legal Surse care au lucrat în Petrotub, la Serviciul Export, si-au amintit despre livrãrile fãcute în acea perioadã, dar sustin cã nu ar fi singurul caz de penetrare a unei piete externe prin darea acestor comisioane. „Este arhicunoscut mai ales procedeul unor firme mici, care, pentru a putea lupta de la egal la egal cu marile corporatii, apeleazã si la alte subtilitãti. Pe piata internationalã nu se fac licitatiile extrem de corect si atunci se apeleazã la tot felul de mijloace, de genul comisioanelor, influentelor politice sau influentelor geostrategice“, au declarat sursele amintite. Aceleasi surse au sustinut faptul cã urmeazã a se stabili modul în care au fost acoperite în acte aceste comisioane, pentru cã simplii angajati nu aveau cunostintã despre modul în care sefii operau în acte. „S-ar putea ca aceste comisioane sã fi fost acoperite în acte prin inginerii financiare destul de subtile, pentru cã, în definitiv, la cifra de afaceri a societãtii suma de care se vorbeste nu era prea mare, pentru cã în anii 2000-2005 Petrotub avea o cifrã de afaceri de 150 milioane de dolari. Dacã o firmã ca «Volvo» a dat asemenea comisioane, este clar cã si «Petrotub», ca sã supravietuiascã, într-o perioadã destul de grea, a recurs si el la astfel de mijloace“, au declarat sursele amintite. Factorii guvernamentali, la presiunea ONU, vor declansa, probabil, anchete pentru a stabili conditiile în care s-au fãcut livrãrile amintite în raport. „Studiind raportul, este clar cã anumite firme, pentru a scoate profituri suplimentare, au recurs la încãlcarea embargoului, pentru a deschide noi piete, subterane. Este evident cã si «Petrotub» spera cã prin aceastã livrare, dar mai ales prin practica comisionului dat unor functionari din Guvernul de la Bagdad, sã-si redeschidã piata de teavã din Irak. Si n-ar fi fost chiar de condamnat, pentru simplul motiv cã toti concurenti societãtii romascane au procedat la fel“, au declarat aceleasi surse, care au dorit sã-si pãstreze anonimatul. Cert este cã factorii de decizie din societate n-au fost prea vorbãreti. Aflat în delegatie, actualul director al „Mittal Steel“, Ghitã Stãnoiu, a aflat de la ziaristi despre izbucnirea scandalului. „Nu stiu despre ce scandal este vorba. Eu mã aflu în delegatie, nu am citit ziarele. Nu am cunostintã despre aceste livrãri. Nu stiu nimic. Pe mine nu are de ce sãri presa. Dacã vã întreb acum în ce scutece s-a nãscut Cuza, stiti? Eu nu cunosc sã se fi primit vreo notificare de la ONU, pentru cã directorul general al societãtii este Regie Paul si nu eu“, a declarat Ghitã Stãnoiu. Nici directorul economic al societãtii, Costache Bordei, care la data amintitã îndeplinea aceeasi functie, nu a fost prea generos în declaratii. „Noi am avut relatii si în vremea lui Ceausescu cu Irakul. Nu vã putem declara nimic acum. Va trebui sã vedem documentele si sã vedem cum s-a procedat. Nu mã pot pronunta cu nimic. V-am rãspuns, pentru cã ne cunoastem. Se vor face investigatii. Nu stiu sã se fi primit vreo notificare de undeva privitor la acest aspect“, a precizat Costache Bordei. Singurul care si-a amintit de tranzactie a fost seful Serviciului Export, inginer Doru Mãndãsescu, cel care, la rîndul sãu, a sustinut cã nu are cunostintã ca „Petrotub“ sã fi încãlcat embargoul. „În ceea ce mã priveste, eu nu pot decît sã declar cã nu cunosc sã se fi încãlcat embargoul. Noi am avut o singurã livrare de teavã în acea perioadã, a cãrei valoare nu mi-o amintesc, acum. Mã aflu acasã si nu pot sã dau mai multe detalii. Se va face o verificare a datelor si probabil lucrurile vor fi clarificate. Eu atît pot sã afirm: cã am fost autorizati de ONU pentru a face export de teavã în Irak. Noi nu am încãlcat embargoul. Se vor verifica documentele“, a declarat Doru Mãndãsescu. Cît despre eventuala translare de imagine negativã asupra noului proprietar, Sorana Savu, de la Agentia „Premium“ Bucuresti, responsabilã cu imaginea companiei „Mittal Steel“ în România, a spus cã nu crede cã afacerile dinainte de privatizare ar putea influenta negativ actuala evolutie a firmei. „Nu se poate pune problema unui prejudiciu de imagine, care ar putea sã fie translat dinspre «Petrotub» spre «Mittal Steel», pentru cã firma are acum o altã conducere, care nu este responsabilã de greselile conducerii de atunci a societãtii“, a precizat Sorana Savu. Dorel Romano Bîrsan, fostul director al Petrotub, nu a putut fi contactat din cauza faptului cã a avut tot timpul telefonul închis, la acest sfîrsit de sãptãmînã.

„Dezmintire“ ministerialã În textul raportului oficial al Comisiei Paul Volcker, care a anchetat modul de derulare a Programului „Petrol contra hranã“, nu s-ar face referire la persoane, organizatii sau firme românesti, a declarat, duminicã, într-o conferintã de presã, ministrul afacerilor externe, Mihai-Rãzvan Ungureanu. El a adãugat cã numele unor firme românesti apar mentionate într-o anexã a raportului Volcker, care poate fi accesatã pe site-ul oficial al comisiei de investigatie cu mandat ONU. „Anexa E, care nu face parte din raportul oficial, este un catalog complet al tuturor celor 4.500 de firme care au participat la acest program, în acest context fiind mentionate si companiile românesti“, a subliniat ministrul de externe. Ministrul a arãtat cã, potrivit raportului Paul Volcker, mai mult de 2.200 de companii au fost implicate în operatiuni comerciale ilicite, mitã sau oferirea unor comisioane ilegale oficialilor regimului lui Saddam Hussein, valoarea acestora fiind de 1,8 miliarde de dolari. „ONU se face vinovatã pentru lipsa de transparentã a programului care a condus la manipulatii de acest gen, concluzia implicitã fiind nevoia de reformare a secretariatului general care s-a ocupat începînd cu 1990 de derularea programului Petrol contra Hranã“, a mai spus seful diplomatiei române.