Pesta porcină africană, Neamţul interzis în UE

■ urmare a apariţiei focarului de pestă porcină la Agapia, firmele de creştere a suinelor din Neamţ au primit interdicţia de a exporta carne în Uniunea Europeană ■ „Cred că se impune, cît mai curînd, măsura impopulară a interzicerii creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei, dacă vrem să mai mîncăm în România carne de porc. Aceasta este pe viitor singura metodă de salvare a porcului“, crede directorul Sorin Ulea ■

Decizia Uniunii Europene de a include încă patru judeţe, Caraş- Severin, Alba, Sibiu şi Neamţ, pe harta roşie în care se interzice exportul de carne şi preparate de porc în Uniunea Europeană a adunat la Focşani, în reuniune de urgenţă, directorii Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Acolo s-a discutat despre măsurile urgente ce trebuie luate în încercarea de a stopa răspîndirea virusului pestei porcine africane, care deşi nu este o boală dăunătoare pentru om, face ravagii în rîndul animalelor, producînd pagube economice uriaşe crescătorilor de suine. „În urma apariţiei focarului de pestă porcină africană de la Agapia, Comisia Europeană a modificat decizia 709 şi a trecut judeţul Neamţ în zona roşie, cu imposibilitatea de a mai face export, schimbîndu-ne ştampila din una rotundă, în ştapilă hexagonală, cu posibilitatea de a livra carne dor pe piaţa internă. Sperăm că este o măsură tranzitorie şi nu permanentă, asta în condiţiile în care avem la Neamţ un singur focar, pe care, în cîteva zile, dorim să-l stingem, în conformitate cu manualul procedural. Să dea Dumnezeu să nu mai apară şi alte focare în zonă. Nenorocirea este că pe teritoriul judeţului Neamţ există şi peste 100.000 de capete de porci în exploataţiile comerciale unde se iau măsuri draconice de igienă. În opinia mea, aceşti agenţi economici vor avea, în perioada care urmează, mari probleme financiare. Este vorba despre acele probleme de care eu am pomenit încă de anul trecut în numeroasele comunicări de presă în care am subliniat că principalul pericol în evoluţia pestei porcine africane îl constituie pagubele economice. La Focşani ne aflăm într-o reuniune în care ANVSA ne- a reunit pentru a discuta măsurile ce trebuie luate pe această linie. Din păcate, Uninea Europeană acreditează ideea că întreg teritoriul României să intre în zona roşie. Foarte puţini oameni îşi dau sama de efectele economice catastrofale pentru zootehnie“, a precizat medicul Sorin Ulea, directorul DSVSA Neamţ.

Viitor incert al creşterii porcilor în România

Acesta este sceptic în ceea ce priveţte viitorul acestei ramuri a economiei, în condiţiile în care state puternice şi dezvoltate din lume nu pot stîrpi maladia. Această boală animală are o evoluţie atipică, ce nu poate fi prevenită, ţinînd cont de faptul că ea a apărut, aşa cum s-a întîmplat la Agapia, în gospodăria unui sătean, care nu este vînător, n-a intrat în contact cu porcii mistreţi, nu au apărut alte animale suspicionate a fi bolnave de pestă porcină, ceea ce presupune o evoluţie ascunsă. Doctorul Sorin Ulea consideră că apariţia acestei boli devastatoare din punct de vedere economic este legată de mai mulţi factori: imposibilitatea de a controla circulaţia animalelor sau imposibilitatea interzicerii creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei, unde nu pot fi luate măsuri corespunzătoare de biosecuritate. „După cum se ştie şi explotaţiile comerciale folosesc forţă de muncă provenind din rîndul populaţiei şi oricîte măsuri de igienă ar fi luate este greu de oprit circulaţia virusului dintr-o parte în alta, mai ales în condiţiile în care foarte mulţi au cunoştinţe limitate despre modul de răspîndire a bolii, tratînd recomadările noastre la capitolul «şi altele», cauză pentru care s-a ajuns la această situaţie. După descoperirea focarelor de la Butea (localitate din judeţul Iaşi situată foarte aproape de graniţa cu Neamţul – n.r.) sau Agapia oamenii au intrat în panică, au tăiat animalele, le-au conservat în grăsime sau în lăzi frigorifice şi le vor scoate la consum după ceva vreme. Virusul nu se distruge prin congelare şi el a infestat mai departe, prin lături, mediul înconjurător. Cred că se impune, cît mai curînd, măsura impopulară a interzicerii creşterii porcilor în gospodăriile populaţiei, dacă vrem să mai mîncăm în România carne de porc. Aceasta este pe viitor singura metodă de salvare a porcului“, crede medicul Ulea. Acesta mai spoune că, din păcate, agenţii economici, care au suferit pagube materiale imense sînt extrem de reticenţi în repopularea fermelor, iar „factura“ răspîndirii bolii o plătim noi, toţi, şi constă în explozia preţului cărnii de porc. De reamintit că primul făcar de pestă porcină africană a apărut în România 2017 şi la ora aceasta doar patru judeţe au scăpat de interdicţiile de export: Suceava, Harghita, Mureş şi Cluj, în timp ce pentru Bistriţa-Năsăud şi Sălaj se aplică restricţii parţiale.

Zonă de protecţie şi zone de supraveghere

Avînd în vedere poziţionarea focarului de boală, confirmare care a venit pe data de 9 octombrie, s-au stabilit localităţile care fac parte din zona de protecţie: Agapia şi Filioara. În acelaşi timp, s-a stabilit zona de supraveghere în localităţile limitrofe: Văratec, Valea Seacă, Valea Arini, Bălţăteşti, Ghindăoani, Crăcăoani, Magazia, Grumăzeşti, Netezi, Topoliţa, Oglinzi, Humuleştii Noi, Tîrgu Neamţ, Vînători, Lunca, Nemţişor şi Leghin. DSV a dispus interzicerea circulaţiei porcilor, atît între exploataţiile din localităţile aflate în zona de protecţie şi supraveghere, cît şi spre aceste exploataţii a efectivelor provenite din alte zone. În acest sens s-au organizat filtre rutiere pentru control. Gestionarii fondurilor cinegetice din zona de protecţie şi supraveghere a focarului desfăşoară acţiuni pentru vînarea mistreţilor, astfel încît să se asigure o densitate de 0,5 mistreţi pe kmp sau mai mică. Şi alte localităţi din Neamţ sînt în zona de protecţie datorită focarului de pestă de la Butea, între ele fiind Doljeşti, Buruieneşti, Buhonca, Rotunda, Rediu, Bîra, Boghicea, Tămăşeni, Adjudeni, Săbăoani, Gherăeşti, Traian şi Teţcani. Şi aici se interzice circulaţia animalelor şi rămîn închise oboarele unde se comercializau animalele. Iată cîteva sfaturi utile pentru cetăţeni: creşteţi porcii doar în spaţii îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu exemplare străine de curtea dumneavoastră, cu porci mistreţi sau cu proprietari străini care deţin porci domestici. Nu hrăniţi animalele cu resturi alimentare, lături, spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vînători în familie care aduc carne de mistreţ, sub nici o formă nu daţi porcilor apă provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne. Nu cumpăraţi purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificaţi (cu crotalie) şi fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar. Nu folosiţi în hrana animalelor iarbă culeasă de pe cîmp. Nu vă sacrificaţi preventiv porcii. În cazul în care sînt purtători ai virusului, acesta se păstrează în carnea ţinută la congelator, în sare sau untură. În cazul în care totuşi aţi făcut-o, nu daţi carnea vecinilor, rudelor, cunoscuţilor. Pesta este o boală infecto-contagioasă, virusul netrasmiţîndu-se la om şi nu reprezintă un pericol pentru sănătatea umană, chiar dacă se consumă carne contaminată. Virusul este foarte rezistent şi poate supravieţui pînă la 10 zile în fecalele animalelor infectate. În produsele din carne de porc virusul rezistă trei pînă la şase luni, dacă nu sînt prelucrate termic corespunzător, iar în carnea congelată poate rezista ani de zile.