„Perle” rare ale candidaților la examenul de Bacalaureat

■ în cele două sesiuni ale BAC-ului, profesorilor corectori le-a fost dat să „evalueze” tot felul de tâmpenii, numite eufemistic „perle”, pe care candidații le-au scris în lucrări la diverse obiecte ■ din păcate, școala românească produce din ce în ce mai mulți analfabeți funcțional ■

Pe rețelele de socializare au început deja să apară inepțiile scrise de elevi în lucrările de la cea de a doua sesiune a examenului național de Bacalaureat, care s-a desfășurat în luna august, așa-numitele „perle”. Toate acestea demonstrează, încă odată, gradul de analfabetism funcțional al unora care, chiar dacă citesc nu înțeleg nimic.

Astfel, la Limba și literatura română candidații au primit un text din volumul „Cu scriitorii prin veac” în care I. Valerian realiza un interviu cu scriitorul Ion Alexandru Brătescu Voinești. Li se cerea candidaților să indice sensul sintagmei „din când în când”, pe care un candidat l-a explicat ca însemnând „numereu”. Altul a scris despre numele scriitorului Ioan Alexandru Brătescu-Voinești că ar fi vorba de două persoane distincte.

„Scriitorilor Brătescu și Voinești le place tâmplăria”. Un alt candidat a confundat cuvântul omonim  „mobile” cu „mobil” (telefon). „Textul este unul fantastic, pentru că atunci nu exista telefonul, deci nici mobile de lux”. Despre pasiunea scriitorului Al.I. Brătescu Voinești pentru tâmplărie un candidat a scris într-o lucrare: „Tâmplăria e pasiunea lui, pentru că îl lasă fără gânduri în cap”.

O altă cerință dată era de a redacta un text de minim 150 cuvinte, în care candidatul trebuia să argumenteze dacă activitățile în natură influențează sau nu stările sufletești ale omului, raportându-se atât la informațiile din fragmentul extras din volumul „Cu scriitorii prin veac”, de I. Valerian, cât și din  experiența personală sau culturală a fiecăruia. Iată alte câteva ”perle” culese de profesorii evaluatori din tezele elevilor:

„La pescuit se bucură de sânul naturii și își dă seama că e inutil”, în timp ce altul a afirmat că: „Statul în aer liber e sănătos, pentru că respiri aer din pomi, miroși flori și prinzi urși și mistreți pentru gătit”. Un alt absolvent a scris: „Iubitul ei l-a înșelat, așa că se gândește ce i-ar face dacă l-ar prinde și se uită urât la oameni”. La unul din itemni în care elevii sunt chemați să-și evalueze și ei profesorii, un  candidat a scris: „Doamna e plină de nervi și se consolează cu niște colegi”.

Un elev scrie pe foaia de examen, în lipsă de cunoștințe despre subiectele primite, că dacă nu va lua examenul nu e nici o tragedie pentru că „îi mai dă tata bani și că tata i-o cumpărat mașină”. Și la Istorie profesorii evaualuatori au  remarcat câteva gafe monumentale atât în prima sesiune, cât și în cea de a doua din luna august.

Iată câteva dintre acestea. Despre România în prima jumătate a secoluli XX un candidat a scris: „Ceaușescu și-a asumat soarta, dar soția lui nu a vrut. „Ceaușescu unește PNL și PSD în Partidul Comunist”. Un altul scrie că „Nicolae Ceaușescu încearcă să adere la NATO și încearcă să acceseze fonduri pentru construcția podului Giurgiu-Ruse”. Un absolvent a notat că „Cel de Al Doilea Război Mondial s-a desfășurat  pe o perioadă de 7 ani, a început în 1939 și s-a încheiat în 1945”, iar un „coleg” afirmă senin că: „O acțiune diplomatică în perioada 1947-1960 a fost regimul lui Petru Mușat”.

Altul e de părere că: „În timpul lui Ion Iliescu România semnează un tratat de alianță cu Matei Corvin și acesta îi trimite 25.000 soldați”. Într-o lucrare scrisă la Istorie se arată că „Primul conducător care a unit România cu satele vecine: Basarabia, Bucovina și Transilvania a fost Alexandru Macedon”. Despre moartea dictatorului Nicolae Ceaușescu un alt absolvent de liceu a fost de părere că: „Ceaușescu a fost alergat de legionari, prins și executat”.

Mare-i grădina lui Dumnezeu și mulți analfabeți funcțional în ea! Analfabetismul funcțional se „traduce” prin aceea că o persoană, cu un anumit nivel de pregătire, știe să citească dar nu înțelege nimic din ceea ce a lecturat. Din păcate, de pe băncile școlii românești (și nu numai) se dovedește, de la o etapă la alta, că numărul analfabeților funcțional este din ce în ce mai mare.