Contactează-ne

Economie

Pensiile dregătorilor vs. pensiile prostimii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ conform noilor prevederi, la 1 septembrie 2019, valoarea punctului de pensie ar trebui să fie 1.265 de lei ■ la 1-IX- 2020 va fi de 1.775 lei, iar la aceeaşi dată din 2021 va fi de 1.875 lei ■ în 2022, valoarea punctului va fi indexată cu inflaţia ■ guvernanţii au stabilit pensii speciale pentru aleşii locali care au avut funcţii după 1992 ■ pleaşca de mii de lei lunar se va aduna la pensia de drept ■

După cum se ştie, Legea pensiilor a fost votată în plenul Camerei Deputaţilor pe 26 iunie 2019, după ce cu o săptămînă înainte fusese respinsă pentru că Puterea nu a reuşit să-şi mobilizeze aleşii. Proiectul prevede majorarea anuală a punctului de pensie, iniţiatorii legii susţinînd că pînă în anul 2022 se vor recalcula toate pensiile şi se vor dubla veniturile celor care s-au retras din activitate. Creşterea graduală a pensiilor marii majorităţi a celor care au ieşit din cîmpul muncii, dar practica a dovedit că orice majorare (şi a salariilor) a adus cu sine scumpiri în lanţ. Dacă Legea pensiilor a fost adoptată pe 26 iunie, cu o zi înainte guvernanţii votau Codul administrativ, prin ordonanţă de urgenţă, în această reglementare fiind şi un capitol controversat, care se referă tot la pensii. Dar nu pentru cei mulţi, ci pentru o serie de dregători din administraţiile locale. Este vorba despre pensii speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, care au activat în aceste funcţii după 1992. Adică ei vor cumula pensia de drept cu cea specială, ajungînd la drepturi financiare mult mai mari decît cele ale „prostimii“. Revenind la legea pensiilor „pentru toţi“, iniţiatoarea ei, fostul ministru al Muncii, Olguţa Vasilescu, declara: „Pe acestă lege votata astăzi (26 iunie – n.r.), care creşte pensiile, şi nu îi sărăceşte pe pensionari, se ajunge la 11,7% din PIB, tot nu este suficient, dar este oricum mult mai bine“. De partea cealaltă, Opoziţia acuza Puterea că nu face decît să-şi caute căi de a trage voturi, iar creşterile promise nu vor putea fi susţinute de bugetul statului. Legea prevede că primele creşteri de pensii vor avea loc chiar din toamnă, cu începere de la 1 septembrie. Atunci valoarea punctului de pensie ar trebui să ajungă la 1.265 de lei, de la 1.100 cît este acum. Apoi, pînă în 2021, punctul de pensie va creşte în fiecare zi de 1 septembrie. Aşa se face că la 1 septembrie 2020 va fi de 1.775 lei, în 2021 punctul de va ajunge la 1.875, şi, în sfîrşit, în anul 2022, tot în septembrie, valoarea punctului de referinţă va fi indexată cu inflaţia. Legea adoptată de deputaţi stabileşte o nouă formulă de calcul a pensiilor începînd cu 2022, iar textul prevede că pentru fiecare cetăţean se însumează un punctaj total rezultat din contribuţii şi nu se mai împarte la anii munciţi. Punctajul se va înmulţi cu un indice de referinţă stabilit acum la 75 de lei, indexat cu valoarea inflaţiei şi majorat în funcţie de salariul mediu brut pe ţară. Aşa se face că un român care a lucrat 25 de ani şi are acum 2 puncte de pensie, primeşte lunar 2.200 de lei. Guvernanţii spun că peste 3 ani, în 2022, acelaşi om va avea o pensie dublă, pentru că noul punctaj se va înmulţi cu indicele de referinţă de 75 de lei indexat cu o inflaţie poate de 5 procente, şi va fi influenţată şi de creşterea salariului mediu brut. Vor fi asimilate la vechimea pentru pensie studiile universitare, masterele, doctoratele, stagiul militar, concediul de creştere a copilului şi şomajul indemnizat, iar femeile care au născut şi crescut trei copii se pot pensiona cu 6 ani mai devreme. S-a spus că legea intenţionează să elimine inechităţile, pentru că acum sînt persoane care beneficiază de pensie minimă indiferent dacă au cotizat la sistem 15 sau 30 de ani. Deci un pensionar cu 13 ani vechime şi 640 de lei acum, va avea o pensie de 1.032 în 2021, unul cu pensie minimă acum, dar cu 19 ani vechime va avea 1.176 lei în 2021, iar unul cu 35 de ani vechime şi 640 de lei acum, va avea o pensie de 1.560 de lei peste doi ani. Toate acestea înseamnă un efort bugetar consistent, iar potrivit estimărilor fostului ministru al Muncii, 8,4 miliarde de lei ar trebui să scoată guvernanţii de la bugetul de stat pentru majorarile promise în acest an, iar pînă în 2022, suma s-ar majora la 81 miliarde de lei, în condiţiile în care cheltuiala statului român cu pensiile în acest an este de 61,5 miliarde de lei.

Pensiile speciale

Aşa cum precizam mai sus, conform noului Cod Administrativ, aleşii locali, începînd din 1992 încoace, ar urma să primească o pensie specială lunară, în plus faţă de cele normale, care se calculează ca procent din indemnizaţia brută, primită atunci cînd sînt în funcţii, ceea ce duce la sume importante. De mii de lei lunar. Pensia specială este calculată astfel: 0,4% din salariul lunar brut (aproape dublu decît netul) înmulţit cu numărul de luni petrecute în funcţie. Limita maximă pentru acest calcul este de trei mandate, adică 12 ani de mandat. Concret, „speciala“ pentru un primar care a stat trei mandate şi are acum un salariu brut de 10.000 de lei pe lună ar fi aproape 6.000 de lei pe lună şi se cumulează cu orice alt venit. Trebuie spus că parlamentarii PNL şi USR au solicitat Avocatului Poporului, Renate Weber, să atace la Curtea Constituţională ordonanţa de urgenţă prin care a fost adoptat Codul Administrativ, pe motiv că include prevederi declarate neconstituţionale anterior, cum sînt cele privind pensiile speciale şi că nu se justifică votarea actului normativ prin ordonanţă de urgenţă. Codul administrativ a avut un traseu sinuos pînă a ajuns să fie adoptat de guvern spre finalul lunii trecute. Proiectul de lege fusese votat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, pe 9 iulie 2018. În noiembrie 2018, Legea privind Codul administrativ era declarată neconstituţională în tot ansamblul ei. Magistraţii au constatat că actul a fost adoptat fără ca avizul Consiliului Economic şi Social să fi fost solicitat în procedura parlamentară de legiferare şi că unele texte au fost adoptate de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, nerespectîndu-se principiul bicameralismului. Sesizarea privind neconstituţionalitatea a fost trimisă CCR de preşedintele Klaus Iohannis pe 31 iulie 2018, fiind contestată la CCR şi de 28 de deputaţi USR, 13 deputaţi PMP, şase deputaţi neafiliaţi şi trei deputaţi PNL, care arătau că pensiile speciale pentru aleşii locali introduse încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. Apoi, Codul Administrativ, declarat neconstituţional anul trecut, a fost retrimis în Parlament şi respins în acest an de Senat, iar la început de aprilie şi de deputaţi, astfel că el nu mai putea produce efecte. Şi a venit ordonanţa de urgenţă, care a schimbat iarăşi datele problemei.

Erau mii şi mii de beneficiari

După ce în 2015 parlamentarii au considerat că merită să beneficieze de pensii speciale, în iunie şi iulie acest an ei şi-au îndreptat atenţia şi spre aleşii locali. Pe rînd, Senatul şi Camera Deputaţilor au adoptat Codul administrativ, una dintre prevederi vizînd introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de CJ care au activat în aceste funcţii după 1992. Conform celor stipulate în actul normativ înainte de a fi declarat neconstituţional, un primar de comună primea o indemnizaţie de 800 de lei, iar cel mai mult primarul general al Capitalei – 1.400 de lei. Cei care au avut trei mandate luau, la încetarea acestora, suma propusă pentru un mandat înmulţită cu trei. S-a vehiculat că la nivel de ţară ar fi vreo 200 de primari cu mai mult de trei mandate. În Codul administrativ, în articolul 248 se arăta: „Persoanele alese începînd cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vîrstei standard de pensionare, ale vîrstei standard de pensionare redusă aşa cum sînt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vîrstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vîrstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare“. Se mai prevedea că pensiile speciale vor fi suportate din bugetul de stat prin bugetul ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei şi că nu vor beneficia de indemnizaţii speciale primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea de infracţiuni. În condiţiile în care România are 320 de oraşe, 2.861 comune şi 41 de judeţe, numărul viitorilor beneficiari, primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi care sînt în funcţie acum se apropie de 6.400. Şi mai mulţi erau cei care vor avea pensii speciale, deoarece prevederea se referă la cei care au avut aceste funcţii începînd cu 1992.

Parlamentarii, boieri sînt

Reamintim că parlamentarii, în 2015, au fost de acord să-şi voteze pensii speciale şi pentru ei. La acea vreme, deşi nimeni nu se aştepta la surprize, în sensul respingerii proiectului, la numărătoare uluirea a fost şi mai mare – votaseră pentru mai mulţi decît era de aşteptat. Pentru pensii speciale au votat 303 parlamentari, iar împotrivă – 124. Reprezentanţii PSD, UDMR, ai minorităţilor şi PC au susţinut aprobarea proiectului de lege, în timp ce aleşii PNL au votat împotrivă. Astfel, senatorii şi deputaţii primesc pînă la 4.600 de lei lunar în plus, la pensie. Suma este în funcţie de numărul de mandate deţinute. Un parlamentar cu un mandat va primi o pensie specială de 1.550 de lei, iar cel cu două mandate 3.100 de lei. Cei mai privilegiaţi vor fi parlamentarii cu minimum trei mandate, aceştia urmînd să beneficieze de un plus la pensie de 4.600 de lei.

Actualitate

Pe piaţa muncii, nimic spectaculos

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ agenţii economici din judeţul Neamţ oferă doar 322 de job-uri, cele mai multe fiind în zona Roman

Anul pandemic 2020 a nimicit piaţa muncii, iar dacă în urmă cu un an erau peste 1.000 de job-uri vacante, acum sînt libere doar 322.

Cel mai probabil piaţa nu-şi va reveni pînă la final de an, cu atît mai mult cu cît vine sezonul rece, iar în mai multe sectoare activitatea se restrînge.

La jumătatea lunii septembrie 2020, nemţenii care nu au un loc de muncă, sau vor un altul, nou, trebuie să aleagă între puţine oferte, marea majoritate pentru cei cu studii medii. Defalcat, cel mai mult este de muncă la Roman, unde se recrutează 132 de persoane calificate în cele mai diverse specializări, la Piatra Neamţ s-ar putea angaja 105 persoane, iar patronii de la Tîrgu Neamţ au nevoie de 85 de noi salariaţi.

Angajatorii din reşedinţa de judeţ şi comunele limitrofe nu au nevoie de licenţiaţi şi pentru prima dată nu este nici o cerere. La polul opus, cele mai multe cereri, 16, sînt pentru manipulant mărfuri, dar ar fi nevoie şi de un număr de 10 lucrători comerciali.

Alte 15 locuri de muncă sînt pentru personal necalificat, din care 11 pentru silvicultură. În restul ocupaţiilor sînt mai puţine cereri, dar ar putea găsi de lucru cei care pot presta ca spălător vehicule, sudor, tîmplar, vînzător sau taţiţer. La Roman este nevoie de ceva licenţiaţi, dar destul de puţini.

Se caută doi economişti, un inginer electric ce ar trebui să aibă şi curs de sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi 5 ingineri proiectare instalaţii, posturi vacante de mai mult timp pentru care nu se găsesc doritori.

Un alt post fără peţitori este în ocupaţia de medic veterinar. Pentru cei cu studii medii cel mai mult este de lucru în industria uşoară unde se recrutează 29 de confecţioneri-asamblori articole textile, precum şi 12 operatori onfecţioneri industriali. La nivel de zonă mai pot găsi un job cei care pot presta ca şi economişti, fierari betonişti, lucrător comercial, manipulant marfă, mecanic maşini de cusut, sau tehnician veterinar. Din cele 85 de job-uri de la Tîrgu Neamţ, doar două sînt pentru personal de înaltă calificare şi de luni bune de zile nu se acoperă un loc de muncă în ocupaţia de inginer zootehnist şi un altul de medic veterinar.

În rest se caută ospătari, şoferi pentru camion transport buşteni, strungari, sudori, agenţi de curăţenie, gaterişti sau frezori.

Citește știrea

Actualitate

Angajarea şomerilor, se acordă subvenţii

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ măsurile sînt pentru cei afectaţi de criza sanitară, foşti salariaţi şi viitori angajatori ■ pentru atragerea în cîmpul muncii a unor categorii de personal, se acordă cîte 2.500 de lei ■ sînt vizaţi şi stranierii care se întorc acasă după ce şi-au pierdut job-ul ■

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă acordă angajatorilor subvenţii lunare în cuantum de cel mult 2.500 de lei pentru încadrarea persoanelor care au împlinit 50 de ani, sau a persoanelor cu vîrsta cuprinsă între 16 şi 29 de ani.

Prin această măsură ANOFM susţine inserţia/reinserţia pe piaţa muncii a persoanelor ale căror contracte au fost afectate direct de epidemia de coronavirus şi, totodată, asigură ajutor financiar angajatorilor pentru susţinerea plăţii salariilor.

„Astfel, potrivit art. III din OUG nr. 92/2020, angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, pînă cel tîrziu la 31 decembrie 2020, persoane de peste 50 de ani, ale căror raporturi de muncă au încetat din motive neimputabile lor în perioada stării de urgenţă sau de alertă, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 50% din salariul angajatului, dar nu mai mult de 2.500 lei“, anunţă ANOFM.

De aceeaşi facilitate pot beneficia şi angajatorii care încadrează, pînă la sfîrşitul anului, pe perioadă nedeterminată, cu norma întreagă, tineri între 16 şi 29 de ani. Pentru acordarea sprijinului, persoanele care fac parte din cele două categorii trebuie să fie înregistrate ca şomeri. Sprijinul se aplică, în aceleaşi condiţii şi în cazul încadrării în muncă a cetăţenilor români cărora le-au încetat raporturile de muncă cu angajatorii străini, aflate în derulare pe teritoriul altor state, din motive neimputabile lor, prin concediere.

Pentru acordarea acestor sume, angajatorii încheie o convenţie cu agenţia pentru ocuparea forţei de muncă, dar nu mai tîrziu de 31 decembrie 2020. Toate documentele necesare accesării acestei măsuri se pot descărca de pe platforma aici.gov.ro. „Această măsură de sprijin e una dintre cele active de sprijin imediat adoptate de Guvern, astfel încît impactul negativ asupra evoluţiei înregistrată pe piaţa muncii să fie unul cît mai redus, în contextul răspîndirii coronavirusului, prin stimularea angajatorilor de a încadra persoane care au împlinit 50 de ani, ale căror contracte au încetat în perioada stării de urgenţă sau de alertă, precum şi tineri cu vîrsta între 16 ani şi 29 de ani, categorii pentru care inserţia/reinserţia pe piaţa muncii este mai dificil de realizat“, conform ANOFM.

Instituţia aminteşte că numărul unic de telefon – 021.444-0000, la care cetăţenii pot suna pentru a obţine informaţii este în continuare disponibil. Call-centerul funcţionează în acelaşi interval orar ca şi pînă acum, respectiv între orele 09:00 – 16:00 de luni pînă joi şi vineri între 09:00 – 13:00.

Citește știrea

Actualitate

Concediu medical şi pentru izolare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ acesta va fi plătit cu un procent de 100% ■ pînă la jumătatea lunii septembrie este în vigoare starea de alertă ■

De la izbucnirea crizei medicale au avut loc schimbări pe care nici nu ni le-am fi imaginat la început de an. A fost stare de urgenţă, care ne-a scos din rutina zilnică, ne-a aruncat în şomaj tehnic şi ne- a obligat la completarea declaraţiilor pe proprie răspundere atunci cînd am ieşit din casă pentru nevoi cotidiene.

Sîntem încă în strare de alertă şi abia acum s-a reglementat cum se plăteşte perioada izolării la domiciliu a celor care sînt nevoiţi să facă acest lucru, izolare care trebuie să aibă loc pe o perioadă de 14 zile. Aşa stînd lucrurile, modelul de certificat prin care se acordă concediu medical a fost modificat, astfel încît să conţină şi precizări cu privire la măsura izolării în cazul bolilor infectocontagioase, printr-un ordin care a fost publicat pe 8 septembrie în Monitorul Oficial.

Ordinul 646/938/2020, prevede că certificatele de concediu medical cuprind şi date cu privire la măsura izolării. În a doua rubrică a certificatelor destinate urgenţelor medico-chirurgicale, a fost introdusă precizarea referitoare la instituirea măsurii izolării – „Boli infectocontagioase din grupa A/pentru care se instituie măsura izolării“, conform avocatnet.ro.

Pe acest document a fost introdus şi un nou cod de diagnostic aferent bolilor infectocontagioase pentru care se instituie măsura izolării, respectiv codul 51. Şi mai important e faptul că s-a modificat şi procentul pentru indemnizaţia în cazul carantinei şi izolării, iar de acum înainte se plăteşte cu 100% nu cu 75% cît era pînă acum. Conform Legii 136/2020, măsura izolării se instituie pentru a separa persoanele bolnave sau purtatoare ale unei boli infectocontagioase, cum ar fi de exemplu coronavirusul, de alte persoane, chiar dacă nu prezintă simptome specifice.

Izolarea se poate face în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau la o locaţie declarată de către persoana în cauză. Măsura izolării se instituie pe toată perioada de incubaţie specifică respectivei boli contagioase, respectiv 14 zile în caz de coronavirus.

Citește știrea

Trending