Pelerini aşteptaţi la hramul Mănăstirii Sihla, în ziua Naşterii Sfîntului Ioan Botezătorul

■ credincioşii care ajung la secularul lăcaş de cult se vor putea închina la o părticică din moaştele sfîntului, aflată în mănăstire de aproape trei secole

Numeroşi pelerini îşi vor îndrepta paşii în aceste zile spre Mănăstirea Sihla, pentru a lua parte la sărbătorirea hramului lăcaşului, prăznuit în fiecare an de marea sărbătoare a Naşterii Sfîntului Ioan Botezătorul. Programul religios va începe în ajun, cu o slujbă de priveghere și va continua vineri, pe 24 iunie, cu Sfînta Liturghie ce va fi oficiată de către un sobor de preoţi din cadrul mănăstirii şi alţi prelaţi, invitaţi la eveniment.

La final, credincioşii vor avea prilejul să se împărtăşească şi să se închine la racla cu o părticică din moaştele Sfîntului Ioan Botezătorul, prezente în mănăstire de aproape trei secole. După obicei, călugării pregătesc din vreme bucate pentru agapa creştinească de după ceremonialul religios, la care sunt invitaţi toţi pelerinii.

Mulţi dintre ei vor reveni şi la celelalte două hramuri ale mănăstirii Sihla, de pe 6 august, cînd se sărbătoreşte Schimbarea la faţă a Domnului şi de pe 7 august, cînd este omagiată Cuvioasa Teodora, marea sfîntă a Sihlei, care a sihăstrit în aceste locuri. Sfintele sale moaşte au rămas în peştera sa peste o sută de ani şi în jurul lor a luat fiinţă Schitul Sihla.

Vizitatorii care ajung în zonă sunt impresionaţi şi de cele două bisericuţe de lemn, realizate în stil moldovenesc, sub o coamă de stînci. Prima biserică, cu hramul Naşterea Sfîntului Ioan Botezătorul, a fost ctitorită în anul 1741 de familia Cantacuzino. Ea a dăinuit pînă în anul 1813, cînd a fost reînnoită, cu temelie de piatră şi bîrne din lemn.

A trecut şi prin alte lucrări de restaurare în ultimii peste 50 de ani, pe cheltuiala Mănăstirii Sihăstria. Înfăţişarea aşezămîntului s-a schimbat radical în ultimii ani după lucrările ample de renovare şi realizarea de noi construcţii. La circa o sută de metri de biserica mare se află bisericuţa dintr-un brad, cu hramul Schimbarea la Faţă, realizată pe o prispă îngustă de piatră, sub o stîncă impresionantă.

Mănăstirea Sihla a fost schit pînă în urmă cu cîţiva ani, ridicarea în rang fiind făcută ca urmare a unei hotărîri a Sinodului Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei adoptate într-o şedinţă de lucru de la sfîrşitul lunii septembrie 2011. Schitul se afla în subordinea Mănăstirii Sihăstria, dar după transformarea în mănăstire lăcaşul a devenit autonom, avînd dreptul să se gospodărească singur şi să deţină ştampilă proprie. Comunitatea de la Sihla este păstorită, din 1990, de stareţul Pahomie Catană, alături de care vieţuiesc peste 25 de călugări.