Pelerinaje la mănăstiri

■ de ziua Naşterii Maicii Domnului, pe 8 septembrie, se sărbătoreşte hramul principal al Mănăstirii Sihăstria ■ la aşezămintele de la Pîngăraţi şi Tazlău vor fi omagiaţi, pe 7 şi 9 septembrie, sfinţii cuvioşi Simeon, Amfilohie şi Chiriac ■

Cîteva lăcaşuri monahale din judeţul Neamţ îşi sărbătoresc hramul la începutul acestei săptămîni, unele în ziua Sfintei Maria, iar altele pe 7 şi 9 septembrie, cînd sînt omagiaţi sfinţii nemţeni Simeon, Amfilohie şi Chiriac.

Marţi, Mănăstirea Sihăstria îşi va sărbători hramul principal, închinat Naşterii Maicii Domnului. La ceremonialul religios vor lua parte şi stareţi ai lăcaşurilor monahale din jur şi reprezentanţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Slujbele încep luni seara, cu o slujbă de priveghere, continuînd, duminică, cu Sfînta Liturghie. Sihăstria, o adevărată oază de linişte ascunsă în inima pădurii, la cîţiva kilometri de zonele locuite, este vizitată şi în restul timpului de mulţi pelerini şi turişti din toate părţile ţării, atraşi de bucuria de a fi alături de Sfînta Teodora de la Sihla, dar şi dorinţa de a se ruga la mormintele marilor duhovnici Ilie Cleopa, Ioanichie Bălan şi Paisie Olaru. Mulţi monahi care doreau să continue tradiţia Cuviosului Daniil Sihastrul şi a altor pustnici renumiţi au vieţuit în aceste locuri încărcate de spiritualitate.

Prima biserică a schitului Sihăstria a fost înfiinţată în 1655 de episcopul Ghedeon de Huşi, iar primii vieţuitori au fost şapte sihaştri de la Mănăstirea Neamţ, retraşi mult mai înainte prin părţile locului. Vremurile vitrege şi desele incursiuni ale tătarilor au făcut ca schitul să ajungă aproape o ruină.

În 1734, episcopul Ghedeon de Roman a construit o biserică mai trainică şi mai încăpătoare, subordonînd-o Mănăstirii Secu. Aproape un secol mai tîrziu, schitul a căzut pradă năvălirii turcilor, fiind incendiat şi prădat. Lucrările de refacere au început în 1834, cu sprijinul mitropolitului Veniamin Costachi, care a readus aşezămîntul la forma de dinainte.

În 1988, biserica centrală a fost resfinţită de Patriarhul Teoctist, iar cîţiva ani mai tîrziu, în curtea mănăstirii, a început construirea unei catedrale închinată Sfintei Cuvioase Teodora, a cărei piatră de temelie s-a pus în 1994. Altarul noului lăcaş de închinăciune a fost sfinţit în 1997 de către un sobor de ierarhi în frunte cu PF Bartolomeu, patriarhul Constantinopolului, iar zece ani mai tîrziu s-a sfinţit pictura bisericii.

Asupra laturii edilitar-administrative, dar şi a obştei monahale, şi-a pus amprenta stareţul Victorin Oanele, care a condus mănăstirea mai bine de 40 de ani. Acesta s-a stins din viaţă în octombrie 2014, la vîrsta de 83 de ani. În locul său a fost desemnat un nou stareţ, în persoana protosinghelului Arsenie Popa, în vîrstă de 49 de ani, absolvent al Facultăţii de Fizică a Universităţii Bucureşti, promoţia 1996 şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Iaşi, promoţia 2004.

El împlinise în obştea mănăstirii mai multe ascultări, în ultimul timp fiind eclesiarh. Pe lîngă Mănăstirea Sihăstria sînt şi alte lăcaşuri monahale care-şi sărbătoresc ocrotitorii. Mănăstirea Pîngăraţi îşi sărbătoreşte marţi, de Naşterea Sfintei Maria, hramul principal, dar în ajun vor fi oficiate şi slujbe pentru al doilea hram, dedicat Cuvioşilor Simeon şi Amfilohie, trecuţi în calendarul creştin ortodox pe 7 septembrie. Pelerinaje vor fi şi la Mănăstirea Tazlău, pe 9 septembrie, cînd este pomenit Cuviosul Chiriac. Aceştia sînt trei dintre cei nouă sfinţi nemţeni ce au fost canonizaţi în 2008, printr-un ceremonial impresionant desfăşurat la Mănăstirea Neamţ.

Mai sînt omagiaţi în cursul anului sfinţii Rafail şi Partenie de la Agapia (cu zi de pomenire pe 21 iulie), Cuviosul Iosif de la Văratec (16 august), Cuv. Ioan de la Râşca şi Secu (30 august), Cuv. Iosif şi Chiriac de la Bisericani (1 octombrie).