Pelerinaje de Buna Vestire

■ pe 25 martie îşi sărbătoresc hramul mănăstirile Durău şi Bisericani, precum şi cîteva schituri din judeţ

Pelerinii sunt aşteptaţi la lăcaşurile monahale din Neamţ care îşi sărbătoresc hramul de Buna Vestire, sărbătoare creştină din 25 martie. E cazul mănăstirilor Durău şi Bisericani, al schitului Vasile cel Mare, subordonat Mănăstirii Bistriţa, schitului Nifon, aparţinînd de Mănăstirea Secu şi paraclisului Buna Vestire, de la Mănăstirea Neamţ, amenajat în turnul clopotniţă.

Dintre aceste lăcaşuri, printre cele mai vizitate în această perioadă este Mănăstirea Durău. Aşezămîntul s-a ridicat în locul unui vechi schit de călugări, existent aici încă de la începutul veacului al XVII-lea. Construcţia bisericii actuale a început în 1830, cu ajutorul unor negustori din Piatra Neamţ şi s-a încheiat în 1835. În 1959, mănăstirea a fost desfiinţată, devenind biserică de mir.

După 1989 s-a reînfiinţat ca schit pentru călugări, iar din martie 1991 a devenit mănăstire de maici, fiind adusă o obşte de 20 de călugăriţe de la Văratec. În toate lăcaşurile menţionate ceremonialul religios va începe în ajun, cu slujba Privegherii, pentru ca de Buna Vestire soborurile de preoţi să săvîrşească Sfînta Liturghie.

Bucatele pregătite la trapezele monahale vor include şi peşte, fiind una dintre puţinele zile din Postul Mare cînd este dezlegare pentru consumul acestui aliment. Buna Vestire, denumită popular şi Blagoveştenia, aminteşte de ziua în care Sfîntul Arhanghel Gavriil a vestit Sfintei Fecioare Maria că va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Este prima sărbătoare confirmată în documente, dintre sărbătorile Maicii Domnului, fiind stabilită cu exact nouă luni înainte de Crăciun, cînd este Naşterea Mîntuitorului.

În unele zone, Buna Vestire avea şi o altă semnificaţie pe lîngă cea religioasă. Se spune că acum cîntă pentru prima dată cucul, vestitorul unor lucruri importante din viaţa omului şi că cel care-l aude pentru prima dată trebuie să fie îmbrăcat în haine curate, să aibă stomacul plin şi bani în buzunare. Exista superstiţia că dacă nu erau îndeplinite aceste condiţii, oamenii respectivi nu ar mai fi beneficiat de toate acele lucruri în anul ce urma.

Tradiţia mai spune că în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiindcă riscă să aibă necazuri tot anul. În plus, se crede că acela care va gusta peşte de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă.