Contactează-ne

Actualitate

Pelerinaj la Mănăstirea Eroilor, de Sfînta Cruce

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ numeroşi credincioşi sînt aşteptaţi la slujba se va fi oficiată pe 14 septembrie la Mănăstirea Sfînta Cruce, din Brusturi ■ lăcaşul monahal a fost ridicat pe locul unei cumplite bătălii din cel de-al Doilea Război Mondial, în care au murit peste 14.000 de soldaţi ■

Mănăstirea Sfînta Cruce din satul Poiana, comuna Brusturi va fi zilele acestea loc de pelerinaj pentru mulţi localnici şi credincioşi din aşezările învecinate, avînd în vedere că în fiecare an, în ziua marii sărbători ortodoxe din 14 septembrie, este prăznuit hramul acestui lăcaş.

Deşi mănăstirea este una ceva mai izolată, situată la 7 km în inima codrilor din Brusturi, pelerinii nu lipsesc la nici o mare sărbătoare, iar la hram iau de regulă şi copiii cu ei fiindcă ştiu că, la începerea şcolii, slujitorii lăcaşului înalţă la Ceruri şi rugăciuni pentru elevi. Programul slujbelor anunţat de protosinghelul Siluan Antoci, stareţul lăcaşului monahal, cuprinde privegherea, pe 13 septembrie, la ora 17.00, iar în ziua de 14 septembrie, la ora 07.00, Agheazma mică şi la ora 09.00, Sf.Liturghie.

„Dragii mei, în fiecare an, ziua de 14 septembrie este cea mai importantă pentru vieţuitorii mănăstirii Sfînta Cruce. Sărbătorim hramul! Ne bucurăm că putem să ne revedem din nou sub braţele pline de iubire ale Mântuitorului nostru, care S-a jertfit pe Sfînta Cruce. Bucuria de a ne revedea, bucuria de a ne îmbrăţişa, bucuria de a ne ierta, bucuria de a ne bucura de bucuria celor de aproape. Vă aştept cu drag!“, a transmis protosinghelul Sliuan Antoci, prin intermediul tmsi.ro.

Pentru a ajunge la lăcaşul de cult, pelerinii au de străbătut un drum prin pădure, marcat din loc în loc de troiţe cu Mîntuitorul răstignit pe cruce. Aşezămîntul mai este denumit şi Mănăstirea Eroilor, fiindcă este ridicat pe locul unei cumplite bătălii din cel de-al doilea război mondial, în care au murit peste 14.000 de soldaţi, români, nemţi, ruşi. În memoria acestor eroi necunoscuţi, căzuţi fără o cruce la căpătîi, marele duhovnic Ilarion Agatu a ctitorit această frumoasă mănăstire, împreună cu fiul său, preotul Alexandru Argatu.

Curtea nu este prea mare şi atrage atenţia biserica din lemn, asemănătoare celor maramureşene. A fost ridicat şi un monument, străjuit de două tunuri, iar cuvintele încrustate în placa de marmură sînt emoţionante:

„Trecătorule, mergi şi spune lumii că noi am murit aici apărînd patria. Ne-am stins printre străini, departe de casă stînd cu arma în mînă. Ne-am prăbuşit loviţi de moarte, sub negru giulgiu de ţărînă, şi cum nici cruci n-avem la capul nostru, dragi urmaşi, în rugăciune măcar un gînd, păstraţi-ne din cînd în cînd“.

Iniţial, în această zonă a existat doar un mormînt, străjuit de o cruce de piatră, în care fuseseră îngropate simbolic osemintele unui ostaş necunoscut. Ulterior, s-a făcut o troiţă de lemn, care amintea despre jertfa celor 14.000 de eroi, iar în 1992 s-a pus piatra de temelie a schitului, aflat la acea vreme sub oblăduirea Mănăstirii Bistriţa. Cîţiva ani mai tîrziu, în 2007, schitul cu 12 vieţuitori a fost ridicat la rang de mănăstire de sine stătătoare. Părintele Ilarion s-a născut pe 2 august 1913 la Valea Glodului, comuna Vultureşti, judeţul Suceava.

După ce a absolvit Seminarul Dorohoi, a urmat cursurile Facultăţii Teologice din Cernăuţi şi şcoala Militară din Bacău, obţinînd gradul de sublocotenent. După căsătorie renunţă la cariera militară şi este hirotonit preot la Parohia Oniceni, iar în 1946 este trimis de mitropolitul Moldovei, Irineu Mihălcescu, la Parohia Boroaia, pentru a ridica biserica din acel sat, a cărei construcţie stagnase de 22 ani. Devine incomod pentru regim, pentru că dorea să ridice o biserică, iar autorităţile i-au interzis să mai primească lume acasă, i s-a impus să scurteze slujba, să se prezinte la şedinţele de partid şi să îndemne lumea să meargă la câmp.

Deoarece nu a ţinut cont de aceste „sfaturi“, comuniştii l-au declarat potrivnic regimului şi duşman al poporului. S-a încercat arestarea, dar preotul a reuşit să fugă şi să se ascundă la părinţi, în Valea Glodului, într-o magazie, căreia i-a construit un perete fals, trăind aici ani de zile. A urmat o condamnare pe viaţă în urma acuzaţiei că ar fi fost „organizator de complot contra statului“. În 1964 a fost graţiat.

A trecut la cele veşnice pe 11 mai 1999, la 86 ani, cerând să fie înmormântat la Boroaia. Lăcaşul călugăresc din pădurea comunei Brusturi este singurul din Neamţ care-şi sărbătoreşte hramul de sărbătoarea Înălţării Sfintei Cruci, din 14 septembrie. Această zi marchează două evenimente importante, potrivit scrierilor bisericeşti: aflarea Crucii pe care a fost răstignit Mîntuitorul şi înălţarea ei solemnă în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, în ziua de 14 septembrie 335 şi aducerea Sfintei Cruci de la perşii păgîni, în anul 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a depus-o cu mare cinste în biserica Sfîntului Mormînt din Ierusalim.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Spitalul de la Leţcani se tot… predă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ ISU Iaşi a demarat procedura de recepţie ■ abia apoi vedem dacă şi când va fi redeschis ■ locurile la ATI se împuţinează pe zi ce trece ■

Stare de fapt: valul IV al epidemiei de coronavirus pare a fi mai grav decât ne-am fi dorit. Deja, în majoritatea judeţelor, paturile ATI disponibile pentru bolnavii de Covid sunt din ce în ce mai puţine. Iar dacă lucrurile evoluează pe acelaşi trend, în scurt timp nu vor mai fi paturi disponibile.

În Neamţ, situaţia este şi mai gravă. În urmă cu zece luni, Secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a fost distrusă de un incendiu soldat cu 15 victime. De atunci stă închisă sub sigiliul procurorilor care fac anchetă. Din bani privaţi, donaţii şi sponsorizări, Asociaţia Dăruieşte Viaţă a construit o secţie ATI externă cu 17 paturi. În mod evident insuficiente pentru un spital judeţean. Mai ales în vreme de pandemie.

În tot acest timp, Spitalul Mobil de la Leţcani, pentru care nemţenii au cotizat cu peste 3 milioane de euro, stă închis. Conform oficialităţilor din Iaşi el este în plină procedură de predare-primire către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Prefectul de Iaşi, Marian Grigoraş: „Spitalul este în procedură de predare-primire de la Euronest la DS”. „Am început procedura de preluare de la Asociaţia Euronest, în colaborare cu echipe de specialişti în domeniu. Se va face o recepţie atât cantitativă, cât şi calitativă, iar la finalizarea ei vom vedea ce demersuri trebuie întreprinse pentru operaţionalizarea spitalului”, conform purtătorului de cuvânt al ISU Iaşi, Georgică Onofreiasa.

Ca o scurtă paranteză, e de apreciat că oficialii ieşeni mai comunică pe această temă. La Neamţ e… tăcere mormântală. În dialogul purtat cu reprezentanţii ISU Iaşi am încercat să aflăm şi cam când s-ar putea finaliza procedura de predare-primire. Nu ni s-a putut da un termen limită, pe motiv că nu depinde doar de ISU, ci şi de … Euronest. Deci ar putea fi vorba de zile, cum ar fi normal în plin val IV, sau de săptămâni ori chiar luni.

Drept e că în acest moment nu ştim ce va rezulta după recepţia cantitativă, dar mai ales calitativă. Iar aşteptările nu pot fi optimiste în condiţiile în care presa a tot scris de nenumărate nereguli şi probleme, iar controalele s-au ţinut lanţ pe la respectivul spital. Ba ar fi intrat pe fir chiar procurorii DNA.

Apoi, dacă totuşi va rezulta că avem un spital, nu doar o sumă de containere cu aparatură medicală dubioasă în ele, va mai dura ceva până când va fi găsit/angajat personalul medical necesar pentru ca spitalul să fie operaţional/funcţional. Probabil alte săptămâni sau luni.

Iar surse neoficiale spun că, şi redeschis, spitalul de la Leţcani va putea trata doar cazuri uşoare sau medii pentru că la ATI nu s-ar putea asigura condiţii ca în… spitalele „clasice”. Deşi acolo au fost cheltuiţi 13 milioane de euro din banii nemţenilor şi ieşenilor.

Scurtă rememorare

Povestea spitalului de la Leţcani este una tristă, cu un final previzibil. Tot trist. Investiţia a ridicat mari semne de întrebare şi a suscitat critici chiar de la început. Însă Ionel Arsene, preşedintele CJ Neamţ, şi Maricel Popa, preşedintele CJ Iaşi la vremea respectivă, au mers mai departe. Au dat banii, au trecut peste faptul că s-a întârziat mult până au venit containerele şi aparatura medicală şi au inaugurat aşa-zisul spital în preajma alegerilor.

Spitalul a stat deschis doar câteva luni, timp în care s-a tot vorbit despre numeroase nereguli, ce au culminat cu închiderea lui. Pentru un motiv ciudat: „este termosensibil”. Adică la temperaturi scăzute „îngheaţă” instalaţiile. Începând cu cea de… încălzire.

Lunile au trecut şi deşi a venit şi vara cu temperaturi caniculare „spitalul termosensibil” nu a mai fost deschis. Chiar dacă diverşi de la diverse instituţii şi de la cel mai înalt nivel dădeau asigurări că „în scurt timp” unitatea sanitară va fi redeschisă. În ciuda acestor asigurări, în urmă cu câteva luni s-a aflat, apoi s-a şi votat trecerea la ISU.

Iar acum aşteptăm finalizarea recepţiei. Şi ne rugăm ca să mai găsit vreun loc pe un pat ATI în vreun spital, dacă vom avea nevoie, deşi am cotizat cu toţii cu 13 milioane de euro.

Citește știrea

Actualitate

Vreme rece

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în cea mai rece zi din această săptămînă vor fi numai 11 grade ■ şi nopţile vor fi deosebit de reci ■ vestea bună este că în week-end ne putem aştepta la temperaturi de pînă la 22 de grade ■

La începutul ultimei decade a lunii septembrie valorile termice au scăzut dramatic şi după ce duminică, 19 septembrie, în zona noastră ne-am bucurat de 21 de grade, pentru ieri am avut promisiunea unor valori de numai 14 grade. Aşa va fi vremea vreo cîteva zile, iar nopţile vor fi deosebit de reci, cu minime care coboară pînă la valori de numai 4 grade.

Vestea bună este că în week-end soarele îşi face datoria şi se vor înregistra valori termice diurne care vor depăşi pragul de 20 de grade Celsius. Pînă atunci trebuie spus că în noaptea de 19/20 septembrie, în judeţ s-au înregistrat minime la limita îngheţului, 0 grade. Este vorba de temperatura înregistrată la staţia meteo de pe Ceahlău – Toaca, în timp ce în restul teritoriului au fost valori mai blînde.

Astfel, la Roman a fost ceva mai frig, cu o minimă de 6,3 grade, în timp ce la Tîrgu Neamţ au fost 8,2 grade. Cel mai confortabil a fost la Piatra Neamţ unde s-au înregistrat 8,9 grade. Ieri, 20 septembrie, la ora 11:00 erau temperaturi modeste faţă de intervalul precedent, respectiv 11 grade la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ şi 13 grade în zona Roman. Cel mai frig era pe crestele montane unde la acelaşi moment se înregistra doar 1 grad, cu plus. Nu sînt schimbări notabile nici pe parcursul zilei de azi, 21 septembrie.

Va fi tot o zi cu soare, dar nu mai mult de 15 grade în termometre. Noaptea va fi deosebit de rece, cu o minimă de 6 grade. Şi mai rece va fi pe parcursul zilei de miercuri, 22 septembrie. Nu mai vedem soarele, cerul va fi acoperit şi ar putea ploua slab la o maximă de doar 12 grade. Regimul termic nocturn nu va fi influenţat prea mult şi minima se opreşte la 5 grade. Cea mai rece zi din această săptămînă pare a fi cea de joi, 23 septembrie, cînd pe fondul unui cer variabil cu soare nu vor fi mai mult de 11 grade la amiază.

Minima nocturnă rămîne cantonată la 5 grade. De vineri, 24 septembrie, începe să se încălzească uşor şi pentru că soarele va fi la datorie, avem promisiunea unei maxime de 17 grade. Urmează cea mai rece noapte din acest sezon, iar mercurul din termometre coboară pînă la 4 grade. În week-end avem promisiune de vreme mai caldă. Astfel, sîmbătă, 25 septembrie, se anunţă cer variabil cu soare, iar dacă previziunile de acum ale meteorologilor se adeveresc, ne vom bucura de o zi superbă, cu pînă la 21 de grade. Noaptea va fi încă răcoroasă, cu 7 grade. Şi mai bine va fi duminică, 26 septembrie, cînd va fi soare şi cam 22 de grade la prînz. Şi noaptea devine mai blîndă, cu o minimă de 11 grade.

Citește știrea

Actualitate

Drama familiei Smicală fără sfârşit? “Coșmarul nostru nu s-a terminat”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Camelia Smicală anunţă că este din nou trimisă în judecată ■ motivul e halucinant: şi-ar fi “furat” copiii şi a făcut public cazul ■ Mihai şi Maria vor să fie alături de mama lor şi au spus public în mod repetat acest lucru ■

Drama familiei Cameliei Smicală pare a fi una fără sfârşit. Recent, doctoriţa născută în Piatra Neamţ a anunţat că este din nou trimisă în judecată de autorităţile finlandeze, pe “cauză penală”.

Deşi termenul cel mai potrivit ar fi că este, de mulţi ani, hăituită penal. Motivul este unul halucinant: şi-ar fi furat propri copii. Pe Mihai şi pe Maria, cei care, cu lacrimi în ochi, rugau autorităţile din Finlanda să îi lase alături de mama care astăzi este acuzată că i-ar fi… furat. Şi că ar mai fi făcut şi publică întreaga dramă.

După ani buni de procese şi după ani buni în care Camelia Smicală s-a luptat cu un întreg stat care mima că e preocupat de protecţia copiilor, dar de fapt chinuia nişte copii, încercând să se răzbune pe o mamă care nu renunţa la luptă, se părea că lucrurile au intrat în ordinea normală: Mihai şi Maria erau redaţi familiei, erau lăsaţi, aşa cum au cerut, să fie alături de mama lor, după ce fuseseră ţinuţi, împotriva voinţei lor, în instituţii finlandeze de aşa-zisă protecţie socială, de fapt nişte “lagăre” pentru minori.

“Minunea”, care a fost posibilă după ce mulţi români, dar nu numai, au ieşit în stradă pentru Maria, Mihai şi Camelia, a ţinut doar câteva luni. Prin sentinţă judecătorească, după numeroasele acţiuni de solidarizare cu familia Smicală, copiii au fost reîncredinţaţi mamei de lângă care au fost smulşi atât de brutal. Însă, din păcate, se pare că instituţiile nu renunţă: vor să reînvie coşmarul.

“Se pare că nu au terminat cu noi. Sunt trimisă din nou în judecată (pe cauză penală) pe motiv că aș fi furat copiii în 2019 și că am făcut public cazul . În procesul penal copiii sunt în postura de victime (ale mele), dar copiilor li se refuză dreptul la avocatul ales de ei (le-a fost numit un avocat din oficiu, același care nu le-a apărat drepturile în anul 2015 când au fost agresați de către executorii judecătorești) și li se refuză dreptul de a fi ascultați (în calitate de „victime”, sic) în instanță.

Menționez că am fost deja condamnată de câteva ori pentru faptul că am făcut public cazul, deși drepturile omului prevăd că o persoană nu poate fi condamnată de mai multe ori pentru aceeași faptă.

Dincolo de faptul că nu au absolut nici o probă împotriva mea (pe drept penal, mă refer), nu înțeleg ce urmăresc . Coșmarul nostru nu s-a terminat”, este postarea, recentă, de pe Facebook, a Cameliei Smicală.

Concluzia e una singură: Maria, Mihai şi Camelia au nevoie din nou de sprijinul sufletesc care a făcut posibil să fie din nou împreună. Şi sunt sigur că îl vor primi. În stradă şi oriunde va mai fi nevoie.

Citește știrea

Trending