Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Pelerinaj la Boroaia, la pãrintele Ilarion Argatu

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Boroaia, localitate în judetul Suceava, foarte aproape de granita cu Neamtul, a devenit loc de pelerinaj pentru mii de credinciosi • la biserica din comunã, la dezhumarea pãrintelui s-a constatat cã trupul s-a mumificat • de atunci, puhoi de lume ia calea Boroaiei •

Va fi trecut pãrintele Ilarion Argatu în rîndul sfintilor? Ideea canonizãrii arhimandritului Argatu, trecut în lumea dreptilor în urmã cu sapte ani, a apãrut acum cîteva sãptãmîni, dupã deshumarea trupului neînsufletit al acestuia, înmormîntat la biserica din Boroaia, localitate din judetul Suceava. Cei peste 1.000 de credinciosi prezenti au rãmas uimiti cînd corpul pãrintelui Argatu a fost scos afarã si era aproape intact. În comunã, pãrerile sînt împãrtite. Cei mai multi sînt convinsi cã ceea ce s-a întîmplat cu pãrintele, considerat unul dintre cei mai mari exorcisti dintre duhovnicii români, e o adevãratã minune, dar existã si voci care nu cred într-un semn divin.

„Se ruga pînã adormea si se trezea rugîndu-se“

La 86 de ani, arhimandritul Ilarion Argatu a plecat la Domnul. „Viata sa a fost o flacãrã. Se ruga pînã adormea si se trezea rugîndu-se“, îl caracteriza IPS Teodosie Snagoveanul. A cerut sã fie înmormîntat în comuna Boroaia, acolo unde a ridicat, cu eforturi inimaginabile, o frumoasã bisericã si unde a slujit cel mai mult ca preot. Dorinta i s-a îndeplinit. Din momentul în care corpul pãrintelui a fost depus în bisericã, lãcasul de cult a devenit loc de pelerinaj pentru credinciosii din zona Moldovei. La înmormîntarea sa au venit oameni din toatã tara. Zeci de autoturisme si autocare au ocupat ulitele satului, iar primarul de atunci al comunei a decretat douã zile de doliu în localitate. Chiar din prima zi au început sã ajungã în sat coroanele de flori trimise de cei care l-au cunoscut si l-au iubit pe arhimandritul Ilarion Argatu. S-au adunat circa 400 de coroane, majoritatea de la cei cãrora arhimandritul le-a fost duhovnic. De la oameni simpli, pînã la personalitãti, cum ar fi Anghel Iordãnescu sau Ion Iliescu. Peste 4.000 de oameni au participat la slujba de înmormîntare. Slujba a fost oficiatã, atunci, de IPS Pimen Suceveanul, arhiepiscopul Sucevei si Rãdãutiului, PS Gherasim Putneanul, episcop vicar la Arhiepiscopia Sucevei si Rãdãutiului, iar din partea Patriarhiei a fost prezent PS Teodosie Snagoveanul, la acea vreme, episcop vicar patriarhal. Dar iatã ce se spunea în cotidianul „Actualitatea Suceveanã“, nr. 339, 17 mai 1999: „Timp de peste douã ore, miile de credinciosi au trecut prin fata bisericii, pe lîngã sicriul în care se afla arhimandritul Ilarion Argatu. Îsi fãceau cruce, îi sãrutau mîinile si se întorceau, plîngînd, în multime“. La cîteva ore dupã înmormîntare, se mai spunea în ziarul amintit, asupra Sucevei s-a abãtut o ploaie cum rar se poate vedea: „Vãzduhul s-a înnegrit, iar din cerul care parcã s-a crãpat cãdeau bucãti mari de gheatã, însotite de stropi desi si mari. Se spune cã dacã la o înmormîntare plouã, celui care a murit îi pare rãu cã pãrãseste aceastã lume. Pãrintele Argatu a ajuns în ceruri. În Dreapta Tatãlui. Dar a plecat prea devreme, pentru cã mai avea de alinat multã suferintã pe acest pãmînt. Acesta poate fi regretul pãrintelui. Dar cerul n-a plîns sîmbãtã (n.r -ziua cînd a avut loc înmormîntarea), la Suceava, numai pentru pãrintele Argatu. A plîns si pentru toti credinciosii care nu au putut sã vinã sã-si ia rãmas bun de la marele duhovnic“.

„De cînd sîntem în preajma lui, nu simtim nici oboseala, nici foamea, nimic“

Vestea cã trupul pãrintelui Ilarion Argatu s-a mumificat s-a rãspîndit imediat. Sute de credinciosi si fete bisericesti au cãlcat pragul bisericii de la Boroaia, sã se închine si sã se roage la mormîntul arhimandritului. Cu totii vroiau sã vadã minunea. „Simtim mare putere la sfintia sa. De cînd sîntem în preajma lui, nu simtim nici oboseala, nici foamea, nimic“, mãrturiseste una dintre femeile îngenuncheate lîngã sicriul arhimandritului. A venit tocmai de la Constanta. „Noi credem si mãrturisim cã-i sfînt, si venim cu toatã credinta si evlavia, si toatã puterea si sfintirea la el ca sã luãm iertare, sã ne ierte de greseli, sã fim mîntuiti prin el“, completeazã un bãtrîn. Totusi, prin comunã sînt si persoane care nu cred în varianta mumificãrii, considerînd cã, mai degrabã, e vorba de meritele celor care au îmbãlsãmat trupul neînsufletit al pãrintelui. O altã explicatie a celor care nu cred în mumificarea corpului arhimandritului este legatã de conditiile de umiditate în care acesta a fost pãstrat, în cripta din bisericã. „Cum nu-s degetele la fel, tot asa nu-s si oamenii. Sînt care-s din altã sectã, alt calendar, altã rasã cum ar veni… Ãstora eu le spun sã facã diferenta între preot si popã. Ilarion Argatu a fost un adevãrat preot, multi oameni a lecuit“, spune Constantin Maxim. „Da, da“ – îl sustine o altã sãteancã, Olga Beraru – „eu am auzit de o fetitã care nu vorbea deloc si o venit la pãrintele Argatu si, dupã cîteva zile, cînd au venit pãrintii sã o vadã, a început sã strige: Tataaaa, Mamaaaa…“. Una dintre mãicutele adunate în jurul sicriului sopteste: „Miroase atît de frumos a mireasmã. Eu am citit foarte multe cãrti si toti sfintii miros a mireasmã“. O viatã închinatã bisericii

Arhimandritul Ilarion Argatu a vãzut lumina zilei în satul Valea Glodului, din comuna Vulturesti, într-o familie numeroasã. Tatãl sãu, Alexandru, a fost, timp de 16 ani, primar în Valea Glodului. Dupã ce a rãmas vãduv si dupã ce si-a rînduit cei 9 copii, Alexandru Argatu s-a cãlugãrit la Mãnãstirea Neamt, loc unde se odihneste astãzi. Arhimandritul Ilarion Argatu a fãcut 8 clase la Seminarul Teologic din Dorohoi, apoi Facultatea de Teologie de la Cernãuti si Scoala de Ofiteri de la Bacãu, activînd chiar în cadrul unitãtii de grãniceri de la Carei. A fost hirotonit preot în anul 1940, an în care s-a si cãsãtorit cu Georgeta Mihãilescu, fiica preotului Sebastian din Oniceni – Fãlticeni, împreunã cu care a avut cinci copii. De-a lungul vietii, arhimandritul Ilarion Argatu a slujit în trei parohii, la Oniceni (7 ani), Rusi-Oneasa (11 ani) si Boroaia (18 ani). În 1972, a rãmas vãduv si, în anul urmãtor, în luna ianuarie 1973, s-a cãlugãrit la Mãnãstirea Antim, din Bucuresti. A petrecut, apoi, cîtiva ani la Mãnãstirea Cãldãrusani, iar ultimii 19 ani din viatã i-a trãit la Mãnãstirea Cernica.

Hãituit de Securitate, a stat ascuns vreme de 16 ani

Perioada cea mai grea a fost, pentru arhimandritul Ilarion Argatu, între anii 1948 -1964. Datoritã convingerilor sale, a fost hãituit de fosta Securitate, iar timp de 16 ani s-a ascuns de organele de represiune. În tot acest timp, a stat într-o cãmãrutã ziditã cu dibãcie în propria casã, loc în care se ruga si medita. Unul dintre motivele pentru care intrase în conflict cu Securitatea era dorinta lui de a construi biserica în care, astãzi, arhimandritul Ilarion Argatu si-a gãsit odihna. Temelia acestei biserici a fost pusã în 1924, iar timp de 22 de ani, din diverse motive, nu s-a mai fãcut nimic. În 1946, arhiepiscopul si mitropolitul Moldovei si Sucevei, Irimeu Mihãilescu, l-a transferat în interes de serviciu pe preotul Ilarion Argatu, de la Parohia Oniceni, la Boroaia, pentru a ridica biserica. Preotul Ilarion Argatu a strîns piatrã cu piatrã, dar a putut sã se apuce efectiv de construirea sfîntului lãcas de abia pe 22 iunie 1969, terminînd zidirea bisericii, care a fost fãcutã în cinstea Sfintilor Pãrinti Ioachim si Ana, pe 2 mai 1970. Construirea bisericii nu a fost privitã cu ochi buni de puterea de atunci, iar faptul cã ridicarea sfîntului lãcas a durat atît de mult timp este explicabil prin aceea cã nu exista o aprobare din partea Securitãtii, pentru înãltarea asezãmîntului de cult. În biserica pe care a construit-o prin eforturile sale, materiale si spirituale, arhimandritul Ilarion Argatu a îngropat-o, în martie 1972, pe sotia sa, Georgeta. Dupã 27 de ani, pãrintele Argatu s-a asezat, pentru vesnicie, lîngã sotia sa.

Slujbe de exorcizare la mormîntul arhimandritului Argatu

În neamul Argatu mai existã, astãzi, zeci de preoti, toti respectati si apreciati de enoriasi. Dintre toti, însã, se detaseazã Alexandru Argatu, preotul paroh al bisericii în care se odihneste, de exact sapte ani, tatãl sãu. Pãrintele Alexandru Argatu este printre putinii preoti care, de ani buni, în fiecare vineri, tine slujba de la miezul noptii, numitã si „rugãciunea de aur“. „Totdeauna, vineri seara, la ora 10, sînt în Bisericã, cu agheasmã, Sf. Maslu si cu Moliftele Sf. Vasile si alte rugãciuni. Ca sã faci slujbã la miezul noptii, este o ostenealã în plus. Nu este chiar simplu sã faci, pe nemîncate, sã participi la slujbã de la 10 seara si pînã la unu sau douã noaptea, iar apoi sã faci iar slujbã dimineata, de la 6 la 7. Am mai invitat pe unii preoti, din alte localitãti, au venit, dar pe urmã au renuntat. Mi-au spus cã este prea obositor. Într-adevãr, este obositor, la început, pînã te formezi, mai ales cã ai multe ispite de la diavol, dureri de stomac, fel de fel, numai ca sã renunti“, mãrturisea pãrintele Alexandru Argatu.

Puterea credintei

Despre Ilarion Argatu se poate vorbi la nesfîrsit. Nu existã loc în tarã unde sã nu se fi auzit de el, sã nu fie oameni asupra cãrora s-a revãrsat harul pãrintelui. „A rãspîndit luminã prin tarã, prin fiii si ucenicii lui“, spunea IPS Teodosie Snagoveanul, la înmormîntarea marelui duhovnic. Alexandru Argatu îsi aminteste cã, odatã, tatãl sãu a vrut sã-i demonstreze unui ateu puterea credintei. „I-a spus: «Uite, vezi copacul acela din grãdinã, mã rog la Dumnezeu si se usucã». Si cînd s-a uscat, ateul a spus cã o intrat viermii în el si l-o mîncat. Ei, ca sã-i dovedeascã cã prin credintã se poate face orice, l-a chemat si i-a arãtat niste salcîmi. Erau în sir, unul dupã altul. «Eu, spunea el, am sã mã rog la Dumnezeu, unul sã se usuce, unul, sã rãmînã, unul sã se usuce…. Si asa a fost!»“

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Trending