Contactează-ne

Actualitate

Pe urmele plutaşilor. Vîslind din Ceahlău pînă la Pontul Euxin

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ o inedită expediţie, pusă la cale de un multiplu campion mondial şi european la caiac-canoe, va începe luna viitoare ■ poliţişti, un procuror, un medic, studenţi şi oameni de afaceri vor pleca din comuna Ceahlău, vîslind, pînă la Sulina ■ expediţia presupune străbaterea Bistriţei, Siretului şi Dunării în caiace ■ firma Comes Săvineşti este unul dintre sponsori ■

„Lumea i-a uitat, iar poveştile lor dispar odată cu ei. Râul pe care odinioară circulau şi care era sursa lor de venit le provoacă doar nostalgii. La fel şi pădurea în care intră acum doar pentru a se plimba şi care luni în şir le era loc de chin sau bucurii. Un mod de viaţă pe care-l vom regăsi doar în cărţi sau în legendele spuse la gura sobei în serile lungi de iarnă de pe valea Bistriţei până în anii ’50, când au început lucrările la barajul de la Bicaz, plutăritul era una din îndeletnicirile de bază ale localnicilor de pe valea Bistriţei, din Suceava şi Neamţ“.

Acestea sunt câteva rânduri postate pe un powerpoint de prezentare a unui proiect unic în ţară, Wild Canoeing Tour – din Ceahlău la Marea Neagră, unul dintre scopurile urmărite fiind readucerea în prezent a ceea ce era „Drumul plutaşilor“ de odinioară de pe Bistriţa, de sub Olimpul Moldovei la Piatra Neamţ, Bacău, Brăila, Galaţi şi până la Tulcea, transportând lemnul codrilor din Neamţ spre şes şi câmpie.

Pentru materializarea ideii şi-au dat mâna Asociaţia Plai Verde, Asociaţia Green Ties, Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23 şi Clubul Sportiv Ceahlăul Piatra Neamţ, iniţiativa aparţinând lui Loredan Popa, care lucrează la Serviciul de Investigaţii Criminale al Poliţiei Neamţ. Dacă numele nu vă spune nimic, asociaţi-l cu cel al lui Ivan Patzaichin şi dacă nici aşa nu sunt rezultate, o simplă căutare pe Google vă va „spune“ că este vorba despre un multiplu campion naţional, european şi mondial la caiac- canoe, fost elev (ca şi fratele său geamăn, Ciprian) al celebrului sportiv, cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice şi antrenor român. Concret, proiectul presupune parcurgerea pe apă a câtorva sute de kilometri în canoe, câte două persoane în fiecare, timp de opt zile, pe Bistriţa, Siret şi Dunăre, din Neamţ şi până la Sulina, acolo unde-i va aştepta Patzaichin. „Echipa este completă, nu mai sunt locuri disponibile.

Grupul care va pleca la drum, vâslind, este format din patru cadre din Poliţia Română, trei fiind de la IJP Braşov, un procuror, un doctor, studenţi şi oameni de faceri, toţi pasionaţi de sport. Sunt şi trei fete printre noi“, a declarat Loredan Popa, care are 40 de ani. Campionul la caiac-canoe a mai dezvăluit că în expediţie nu se pleacă oricum, pentru că sunt ceva riscuri, fiind instructaje privind tehnica de vâslit şi comportament, despre siguranta sănătăţii şi a integrităţii fizice. Unul dintre sponsori este Compania Mecanică de Echipamente Speciale – COMES Săvineşti. Aventura va începe pe 14 august, din comuna Ceahlău, de la coada lacului Izvorul Muntelui, exact în ziua când în localitatea de sub munte debutează o altă ediţie a Festivalului Waterfest care, promovează tot ieşirea în natură prin activităţi pe apă şi concerte în aer liber.

Planul este să se străbată cam 60 de kilometri zilniz, iar după parcurgerea lacului de acumulare, până la barajul de la Bicaz, „corpul expediţionar“ va ajunge în seara aceleeaşi zile la Piatra Neamţ, „La Caiace“. Mai exact pe malul lacului de acumulare Bâtca Doamnei, într-o locaţie amenajată pentru sporturi nautice de agrement, unde vor avea loc alte manifestări în aer liber de la care nu vor lipsi mâncarea tradiţională, muzica folk, concursuri de SUP (stand-up paddle), etc. În zona hidrocentralelor întâlnite pe Bistriţa vor fi folosite o maşină şi un microbuz pentru transportul participanţilor şi a echipamentelor până înapoi pe apă.

Şi fratele geamăn participă la expediţie

Programul expediţiei prevede că în ziua a doua să se ajungă la Bacău şi Adjud, în a treia, de la Adjud se ajunge la Rezervaţia Naturală Pădurea Merişor şi apoi în satul Nămoloasa. În ziua a patra, din satul Nămoloasa se vâsleşte până la Şendreni, în a cincea până la Isaccea, iar într-a şasea punct final este Tulcea. „În ziua a şaptea, de la Tulcea se ajunge la Maliuc, iar dacă totul decurge bine, în ziua a 8-a, de la Maliuc se ajunge în Sulina sau Sfântu Gheorghe.

Aici va avea loc o seară pescărească, plină de surprize (ski pe apă, jocuri distractive, muzică, dans, plajă), împreună cu Ivan Patzaichin, canoistul cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 şi 1984 şi triplu laureat cu argint“, am mai aflat de la iniţatorul proiectului, care este membru al Asociaţiei Plai Verde, una care pledează pentru un mediu curat.

Loredan Popa a explicat şi ce urmăresc iniţiatorii prin punerea în practică a proiectului: „Vrem să mobilizăm cetăţenii din Neamţ şi nu numai, pe toţi pe care îi vom cunoaşte de-a lungul expediţiei să conştientizeze splendoarea naturii şi să o respecte. Vrem să încurajăm familiile să petreacă în armonie cu natura, să facă mişcare şi să înţeleagă importanţa apelor României. Ne inspirăm foarte mult din proiectul domnului profesor Ivan Patzaichin, care se numeşte Rowmania“.

Deşi campionul s-a retras de ani buni din activitatea competiţională, nu poate sta departe de apă. Anul trecut, împreună cu 10 colegi din Poliţa Neamţ, s-a remarcat la Tulcea, ocupând cea mai înaltă treaptă a podiumului la concursul de vâslit în canotci, care a avut loc între 30 august şi 1 septembrie, fiind vorba despre a IX-a ediţie a Rowmania FEST 2019. Acţiunea a fost dedicată apelor din România, într-un exerciţiu de descoperire, preţuire şi protejare a acestora, de valorizare a peisajului urban riveran, contribuind astfel la campania naţională Apele Unite ale României (AUR), campanie desfăşurată de Asociaţia Ivan Patzaichin – Mila 23.

Participarea la întrecerea de la Tulcea a survenit câştigării, în perioada 12-18 august 2019, a celei de-a II-a ediţii a Water Music Festival, pe lacul de acumulare de la Bicaz, premiul fiindu-le înmânat de Ivan Patzaichin. Revenind la Loredan Popa, el are ca atribuţii supravegherea persoanelor plasate în control judiciar sau arestate la domiciliu, adică verifică dacă obligaţiile impuse de judecători sunt respectate. Cât despre palmaresul competiţional, el este unul impresionant. La campionate mondiale are două medalii de aur, două de argint şi una de bronz, la campionate europene cinci medalii de aur, trei argint şi trei bronz, la cupele mondiale patru de aur, două de argint şi tot atâtea de bronz.

„Iar la Campionatele Nationale ale României, peste 20 de titluri de campion şi nu mai ştiu câte de argint şi bronz“, am mai aflat de la Loredan Popa. Mai trebuie spus că multe dintre medaliile enumerate au fost câştigate în caiul în care s-a aflat de fratele geamăn, Ciprian, care-i tot poliţist, dar în oraşul de sub Tâmpa. Şi el va participa la Wild Canoeing Tour – din Ceahlău la Marea Neagră.

Actualitate

Şefiile în şcoli, zeci de picaţi la examen

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ în judeţul Neamţ, au fost validaţi 221 de candidaţi ■ sînt scoase la concurs 135 de posturi de directori plini şi 57 de adjuncţi ■ la examen s-au prezentat 213 candidaţi ■ au absentat şase, doi fiind bolnavi de Covid-19 ■ 57 candidaţi nu au reuşit să obţină nota minimă - 7 ■

Concursul pentru ocuparea celor 135 de funcţii de directori plini şi 57 de adjuncţi, scoase la concurs pentru cele 139 de unităţi şcolare cu personalitate juridică din Neamţ s-a desfăşurat, fără incidente, la Colegiul Tehnic Gheorghe Cartianu din Piatra Neamţ, vineri, 15 octombrie, cînd candidaţii au completat un test grilă, cu 50 de itemi, lucrările fiind anonimizate.

Ca element de noutate a fost faptul că, anul acesta, testul a fost corectat în faţa candidaţilor care au primit, pe loc, rezultatul.

„La concursul pentru ocuparea posturilor de directori şi directori adjuncţi din Neamţ au fost validate 221 dosare. Au prezenţi 213 candidaţi. Au absentat şase colegi, iar doi au prezentat acte de carantinare fiind bolnavi de Covid. Aceştia se vor prezenta la sesiunea specială din 28 octombrie.

Din cele 213 lucrări, evaluate de comisie în prezenţa candidaţilor, 57 au primit note sub 7 ( aproximativ 30%), iar 156 au primit note peste media minimă ,care le dă dreptul candidaţilor să se prezinte şi la proba orală. Candidaţii au avut de completat un test grilă cu 50 de itemi. În opinia mea, colegii care nu au reuşit să obţină media minimă 7 s-au aflat sub imperiul emoţiilor, dar rezultatele finale vor fi cunoscute după depunerea contestaţiilor, în intevalul 15-17 octombrie, on-line.

Am înţeles că deja au fost depuse foarte multe contestaţii. Acestea, conform calendarului vor fi soluţionate în perioada 18-20 octombrie, zi în care vor fi afişate pe site-ul inspectoratului rezultatele la proba scrisă. Testele grilă au fost evaluate, pe loc, de către comisa judeţeană de evaluare ( coordonată de inspectorul şcolar general adjunct, Dana Păiuş – n.r.).“, a declarat profesor Gabriela Banu, preşedinta Comisiei de organizare a concursului.

Reamintim faptul că în structura probei scrise, circa 60% dintre itemi au vizat capacităţile cognitive şi de leadership, circa 20% competenţele de management, iar restul au vizat reglementările legale din bibliografia de concurs. Conform calendarului de desfăşurare a examenului, între 21-27 octombrie se vor exprima opţiunile candidaţilor pentru unitatea la care candidează.

Între 28-29 octombrie se vor transmite solicitări de desemnare a membrilor comisiilor de interviu, din partea consiliilor profesorale şi autorităţilor locale. Între 1-10 noiembrie se vor constitui comisiile pentru proba de interviu, iar în 12 noiembrie se va publica graficul de desfăşurare a interviurilor, care se vor ţine în intervalul 15 noiembrie – 8 decembrie. Între 16 noiembrie – 10 decembrie se vor depune şi soluţiona contestaţiile la interviu.

În 13 decembrie candidaţii declaraţi admişi îşi vor exprima opţiunile pentru o anumită unitate de învăţămînt. La nivel naţional s-au înscris la concurs peste 9.200 de candidaţi pentru cele peste 8.600 de locuri de directori plini şi adjuncţi din unităţile şcolare. S-au prezentat şi au finalizat proba 8.627 de candidaţi (94,7%). Dintre aceştia, 5.676 de candidaţi au promovat proba scrisă în această sesiune (65,8%), înainte de contestaţii, obţinînd cel puţin nota 7.

Citește știrea

Actualitate

Un medic, despre hibele din sănătate

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ de ce guvernanţii nu reuşesc să convingă populaţia să se vaccineze contra noului coronavirus? ■ medicul Filip Panait susţine că la noi există un gol ştiinţific imens ■ acesta riscă să distrugă naţiunea ■

Cunoscutul medic de familie de la Bîra, Filip Panait, doctor în medicină, face un rechizitoriu sever al situaţiei în care a ajuns România, intrată în al patrulea val de Covid-19, cînd nu se mai găsesc locuri la ATI şi lumea moare pe capete, cînd în Bucureşti rata de infectare depăşeşte 14 la mia de locuitori, iar prin Neamţ se apropie de 10 la mie.

„În ultimii doi ani, am aflat că doar unii au voie să gîndească în pandemie, iar soluţiile propuse de ei îi transformă într-un fel de zeităţi ale ştiinţei medicale, fără de care nu poţi fi salvat. Am impresia că zeităţile astea sînt cam oligoide ( sărace în gîndire – n.r.), din moment ce nu oferă decît o singură soluţie, acolo unde există nenumărate alte căi de rezolvare a problemelor. Lipsa de creativitate şi înregimentarea cazonă, a tuturor savanţilor lumii, mă face să cred că lucrurile nu sînt în regulă.

Recurgerea la autoritate, la forţa brută, pentru impunerea unei anumite soluţii, la problema pandemiei, te face să devii refractar la tot şi la toate, chiar dacă unele soluţii sînt bune. O parte din populaţia României refuză să se vaccineze, din motive strict religioase, asociind moaca hidoasă a guvernanţilor cu slugile unui antihrist global, care stă ascuns, prin cine ştie ce grotă malefică. Altă categorie de cetăţeni refuză să se vaccineze pentru că nu sînt convinşi de siguranţa şi eficienţa vaccinului.

O a treia categorie de cetăţeni este trecută prin boală şi nu a avut probleme mari de sănătate, fapt care le dă o anumită siguranţă. În fine, o categorie aparte, este reprezentată de cei care au stat lîngă un bolnav Covid şi nu au avut nicio problemă de sănătate. Avînd deja 4 categorii de cetăţeni, care se raportează diferit faţă de boală şi vaccinare, cum pot autorităţile să intre cu bocancii colonelului Gheorghiţă în vieţile lor, mai ales că nu e o somitate medicală?“, se întreabă retoric medicul Filip Panait, într-o postare de pe pagina de socializare intitulată „Covidul şi lipsa savanţilor“.

„Gol ştiinţific imens“

Medicul nemţean face apoi o trecere în revistă a categoriilor de populaţie care, din diverse motive, nu acceptă anumite acte medicale.

„Să ne întoarcem un pic în istorie şi să analizăm refuzul Martorilor lui Yehova de a accepta transfuziile cu sînge! Ani de zile a fost o propagandă agresivă împotriva acestor oameni, care au refuzat să cedeze argumentelor celor mai mari savanţi ai lumii. Au fost ameninţaţi că le vor fi luaţi copiii, pentru că educaţia lor este distructivă, că nu vor mai fi primiţi în spitale. etc.

Martorii au ţinut-o pe a lor şi lumea medicală a trebuit să se adapteze. Nişte minţi, cu adevărat deschise, au inventat soluţii înlocuitoare, care au fost acceptate de credincioşi, pentru că nu erau considerate incompatibile. Anii au trecut, iar soluţiile, găsite atunci, au fost aplicate pe scară largă, mai ales acolo unde există un deficit de sînge pentru transfuzii.

Nu doar că înlocuitorii de sînge au schimbat faţa medicinei, dar studiile ulterioare au dovedit că există mai puţine boli autoimune, la pacienţii care au primit înlocuitori, comparativ cu cei care au primit sînge. Hepatitele virale şi SIDA au fost excluse din riscurile asociate unei transfuzii, pentru că soluţiile înlocuitoare nu produc astfel de boli. După zgomotul făcut de unii mari doctori, cu titluri pompoase şi ranguri universitare, ne putem da seama că în spatele lor este un gol ştiinţific imens, chiar o gaură neagră, care riscă să distrugă o naţiune întreagă.

Lipsa de creativitate a acestor «somităţi» este atît de mare, pe cît de multe le sînt titlurile. Dacă ar fi doar titlurile, obţinute cum numai ei ştiu, ar mai fi ceva, dar cred că şi corupţia cronică, din sistem, face ca niciunul să nu aibă nicio idee novatoare. În loc să propună soluţii alternative, acceptabile de către majoritatea populaţiei, ei vin doar cu placa învăţată de la bigfarma! Cel puţin două premii Nobel se puteau obţine de către români, pe fondul acestui refuz masiv de a se vaccina“, este de părere medicul.

Acesta crede că una din soluţii ar fi cea legată de introducerea unor scheme de tratament multiple care să fie disponibile, prin medicii de familie din ţară, în cadrul unor studii de cercetare autorizate:

„Concluziile obţinute trebuiau centralizate şi publicate în reviste de specialitate. O altă parte de pacienţi ar fi putut fi educată să folosească tratamente naturiste, tot în cadrul acestor studii.

Ar fi fost relevante nişte studii care să urmărească grupuri mari de pacienţi care au luat tratamente pentru creşterea imunităţii. În fine, cele cîteva soluţii, oferite aici, nu epuizează subiectul, dar îndîrjirea autorităţilor şi spiritul de turmă al medicilor, nu face casă bună cu progresul ştiinţific şi tehnologic! Înapoiat popor, înapoiată clasă politică şi mulţi medici ţîfnoşi şi fără idei creative!“.

Reamintim faptul că doctorul Filip Panait este autorul a trei brevede de invenţii, înregistrate la OSIM, după participarea la mai multe saloane de inventică: Compresă chirurgicală pediculată cu sisteme de pompe pasive pentru transferul unidirecţional modulat al fluidelor din plăgi, Compresă chirurgicală tricotată şi Aparat de determinare rapidă a vitezei de sedimentare a hematiilor“.

Citește știrea

Actualitate

Un nou test al României la „ruleta rusească“, cu Cioloş ca glonţ pe ţeavă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Contrar voinţei de tip prusac a lui Klaus Iohannis, în Parlamentul României s-a constituit o nouă majoritate, numită „281“, care i-a trimis ramburs „Guvernul Meu“, făuritor al măreţului proiect de ţară „România eşuată“.

Trezindu-se cu Guvernul Cîţu abandonat în poarta Cotrocenului, ca şi gunoiul pe străzile Sectorului 1 al Bucureştiului, Preşedintele Iohannis s-a văzut forţat să-şi întrerupă partida de golf şi să caute o soluţie, prin care Guvernul interimar Cîţu să supravieţuiască cât mai mult timp posibil.  Aceasta este modesta contribuţie a preşedintelui nostru la prelungirea crizei  guvernamentale iniţiate de USR, în cel de-al  patrulea val pandemic. În consecinţă, Klaus Iohannis a amânat cu de la sine voinţă, momentul instalării vreunui nou guvern, stabilind data consultării partidelor după weekend-ul său.

La consultarea de la Cotroceni din 11 octombrie, realizată în pas gimnast, partidele nu i-au ocupat timpul preşedintelui cu prea multe probleme. Marile partide, PSD şi PNL, nu au prezentat candidaţi pentru funcţia de premier, fiind conştiente că nu pot constitui majorităţile parlamentare necesare. Şocul a venit de la partidele mici, USR, AUR şi UDMR care, cu tupeu, au prezentat candidaţi, deşi erau conştiente că nu pot constitui majorităţi. Klaus Iohannis a continuat să ignore Constituţia şi ştiind ce îi prevestesc serviciile, l-a nominalizat pentru a doua oară pe Dacian Cioloş să fie premierul României.

Dacian Cioloş, resuscitat în spirală

Românii l-au ales pe Klaus Iohannis ca preşedinte în 2014, după ce abia traversaseră zece ani de criză sub Băsescu. S-au prefigurat încă zece ani de criză sub Iohannis, din care abia au fost traversaţi şapte ani dezbinatori. În noiembrie 2015, Klaus Iohannis a instalat pentru prima oară Guvernul Cioloş, în locul Guvernului Ponta, demisionat în urma incendiului de la Colectiv, un eveniment privat, dintr-o locaţie privată. Instalarea Guvernului Cioloş, denumit „Guvernul zero“, a marcat debutul crizelor iohanniste în România.

În spirala crizelor s-au derulat guvernele Grindeanu, Tudose, Dăncilă, Orban şi Cîţu. Cu Guvernul Cîţu s-a încheiat primul ciclu al spiralei începute de Cioloş. Astăzi spirala se reia cu acelaşi Cioloş, dar la un alt nivel, cu ambiţii mai savante. Veriga legăturii între spiralele crizelor au fost cei din USR, colegi de coaliţie, cărora  liberalii debarcaţi la poarta Cotroceniului le-au pus eticheta de „trădători“.

Răsplătind „succesul“ guvernării ZERO din 2016, dar şi trădarea din 2021, Klaus Iohannis l-a nominalizat  pe noul preşedinte al USR, pe Dacian Cioloş, ca fiind cea mai indicată persoană să conducă guvernul unei Românii debusolate. Dacian Cioloş a fost un experiment eşuat al lui Klaus Iohannis în 2015, experiment pe care îl reia acum într-un montaj revăzut, pentru a ne demonstra că aceasta este piesa lipsă din ultimul său proiect „România eşuată“.

Prin desemnarea lui Cioloş ca posibil prim ministru, preşedintele Iohannis dovedeşte că este de acord să acorde câştig de cauză unui USR aflat în urma anonimului AUR, exact în momentul în care, atât PNL, cât şi PSD, vor ca USR să nu le creeze probleme la alegerile din 2024. Una din raţiunile care l-au mobilizat pe Klaus Iohannis să-l desemneze pe Cioloş ca premier este spaima sa de a fi suspendat din funcţie, suspendare pentru care se pronunţase atât USR, cât şi Orban.

Orban a declarat că l-ar susţine pe Cioloş, doar pentru a-l contrazice pe Cîţu, care a decretat că în fibra USR, „Socialismul este puternic“. Din declaraţii recente, înţelegem că unii dintre liberalii lui Cîţu sunt dispuşi să preia de la USR banerul cu „Fără penali“, pe care să-l reconfigureze în „Fără Cîţu“, sub care să defileze înlocuitorii acestuia, iluştrii neica nimeni.

Menţinerea lui Cîţu pe funcţie, testul răbdării noastre

Opţiunile preşedintelui nostru iubit pendulează între Dacian Cioloş şi Florin Cîţu, pentru a asigura perfuziile „Guvernului Meu“, mizând pe votul unor parlamentari, ingrijoraţi de a-şi scurta mandatul din cauza posibilelor alegeri anticipate. Băşcălia politică a liberalilor sare în ochi, văzând că pe de o parte aceştia îşi doresc să guverneze în continuare, iar pe de altă parte mizează pe refacerea coaliţiei, prin revenirea în genunchi a trădătorilor userişti. Dacian Cioloş şi-a pregătit şi genunchierele utile pentru penitenţa necesară obţinerii firmanului în Parlament.

Într-un astfel de scenariu, liberalii au declarat lui Klaus Iohannis, la prima rundă a consultărilor, că nu au nici un candidat  pentru funcţia de premier, păstrându-l pe Cîţu sau înlocuitorii acestuia pentru următoarele  runde de consultări. Cu cât mai multe consultări, cu atât mai bine pentru Cîţu, care va conduce în continuare guvernul, în timp ce Iohannis va ignora Constituţia.

Deşi premierul Cîţu a fost trimis acasă, cu tot cu „Guvernul meu“, de votul istoric al celor „281“, preşedintele Iohannis, infestat de virusul PDL-ist al predecesorului Băsescu, vrea să încerce schema acestuia din 2009 când l-a nominalizat ca premier pe Emil Boc, ameninţând Parlamentul că îl dizolvă dacă nu-l votează. Atunci, pe 13 octombrie 2009, Guvernul Boc fusese trimis acasă tot prin moţiunea de cenzură a PSD-ului, cu votul a 254 de parlamentari, dar ameninţarea lui Băsescu şi-a făcut efectul, iar Guvernul Boc a fost reinstalat. Pe o astfel de schemă se pare că mizează acum Iohannis, care va căuta să lungească artificial perioada consultărilor cu partidele parlamentare, rânduind premierii desemnaţi până la plictisul general din preajma alegerilor, care or fi acestea.

Iohannis nu poate miza pe frica tuturor parlamentarilor de alegeri anticipate, deoarece PSD şi AUR care însumează 200 de mandate, s-au  pronunţat că doresc astfel de alegeri. Chiar useriştii agreează anticipatele, dacă liberalii o ţin gaia maţu cu Cîţu premier. Cât despre UDMR, aceştia fiind cei mai serioşi şi consecvenţi, nu au obiceiul să-şi rotească parlamentarii de la o legislaţie la alta, cum procedează în bună tradiţie clientelară liberalii şi social-democraţii. Nici UDMR nu are motive să se teamă de anticipate. Oferindu-i din nou mandatul lui Cioloş, Klaus Iohannis nu face decât să supună USR-ul unor teste dure, care vor fi definitorii pentru viitorul acestui partid. Primul test vizează anvergura aroganţei USR, care cu scorul de numai 15% pretind să guverneze, aroganţă pe care Cioloş o numeşte „responsabilitate“, când de la o poştă se vede că este vorba doar de interese electorale.

Iohannis testează nivelul acestor interese useriste, rezultatul testului dictând nivelul concesiilor pe care aceştia vor trebui să le facă liberalilor, pentru a accepta să-i reprimească în coaliţie. Că dacă nu există coaliţie, nici Cioloş nu poate deschide uşa Guvernului. Speculând aroganţa useristă, Klaus Iohannis vrea să readucă în subordinea PNL-ului ministerele cedate USR-ului de mâna spartă a lui Ludovic Orban. Al doilea test vizează parşiv competiţia electorală dintre USR şi PNL. În perspectiva faptului că această coaliţie trebuie să dăinuie şi după alegerile din 2024, când lui Iohannis îi va fi indiferent cine va fi mai bine plasat, desemnarea lui Cioloş pare a fi o mutare favorabilă dreptei.

Dacă Cioloş obţine votul Parlamentului se netezeşte şi calea acestuia spre fotoliul de preşedinte al României în 2024, iar USR are şansa să devină partidul numărul doi, devansând PNL-ul. Aşa, Iohannis scapă de spectrul suspendării din funcţie, care i-ar baricada drumul spre structurile euro-atlantice. Dacă Cioloş ratează, lui Iohannis nu-i rămâne decât să întindă, până la rupere, durata mandatului de premier interimar al lui Cîţu, dar nu scapă de  spectrul suspendării din funcţie, promisă şi de USR.

Desemnându-l pe Cioloş ca premier, Iohannis îşi oferă şi sieşi o şansă, pentru a nu rămâne şomer după 2024. Să nu creadă cineva ca preşedintele Iohannis are insomnii din pricina vreunei dileme. Având exerciţiul călăririi Constituţiei, deprins de la Băsescu, acesta a dat buzna în sala Romexpo pe 25 septembrie, unde avea loc  Congresul PNL, impunând liberalilor să-l aleagă preşedinte pe Florin Cîţu. Era pe vremea când Iohannis nici nu visa că USR va vota moţiunea de cenzură a PSD-ului.

Florin Cîţu, marele reformator ratat

Marea supărare a lui Florin Cîţu provine din îngrijorarea că el, după ce a devenit principalul reprezentant al Dreptei româneşti, nu-şi mai poate  respecta promisiunile făcute la Bruxelles în faţa Dreptei europene. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen i-a promis că-i va aproba PNRR-ul trimis, dacă el se angajează să realizeze o listă de reforme nepopulare, care vizează domeniul salariilor, pensiilor, taxelor şi impozitelor, preţurilor şi multe altele.

În discursul său de la tribuna Parlamentului din 5 octombrie, ziua moţiunii de cenzură, premierul Cîţu a prorocit că succesul moţiunii este succesul forţelor antireformatoare, antieuropene şi antinordatlantice. Că odată cu înlăturarea se va înceta orice reformă în România. Prin această prorocire, Cîţu s-a plasat singur în istorie ca cel mai mare reformator pe care l-a avut România. Aceasta în condiţiile în care, în cei doi ani de guvernare, coaliţia nu s-a remarcat cu nicio reformă. Singurele reforme liberale de care au beneficiat românii, sunt doar cele promise verbal de Orban şi Cîţu.

Nici pe departe premierul Cîţu nu a fost unicul reformator. În istoria postdecembristă nu a existat vreun premier al României care să nu  promită la înscăunare, ca şi Cîţu  de altfel, un pomelnic de reforme. Florin Cîţu nu se deosebeşte cu nimic faţă de cei 23 de predecesori ai săi. Este plin cimitirul de premieri reformatori. În reformele promise, Florin Cîţu nu a uzat de priceperea sa, ci de un subterfugiu, mizând masiv pe suma de 29,2 miliarde de euro promisă de către Uniunea Europeană prin intermediul PNRR.

Să mă ierte liberalii, dar orice premier, oricât de prost ar fi, îşi poate permite să promită reforme, ştiind că îi va fi livrată de afară suma mai sus pomenită. De altfel, în doi ani, guvernele PNL au îndatorat România cu sume mult mai mari, dar reforme ioc. Ne întrebăm în continuare, unde sunt banii cu care Cîţu a îndatorat Romănia?

Citește știrea

Trending