Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Pe urmele mostenirii fabuloase lãsate Primãriei Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu cu avocatul Nicusor Cristian Stanciu, cel care a descoperit testamentul printului Constantin Cantacuzino Pascanu

Reporter: Domnule avocat, ati declarat cã ati fãcut o asemenea descoperire urmare a faptului cã ati fost contactat de unul din clientii dumneavoastrã. Care sînt datele pe care le aveti despre printul Constantin Cantacuzino Pascanu? Nicusor Cristian Stanciu: Este adevãrat cã am fost contactat de un client al meu, cu privire la o posibilã revendicare a averii printului Constantin Cantacuzino Pascanu, legat de Roman. Din pãcate, este o perioadã putin studiatã de istorici si despre care se stie, din motivele lesne cunoscute de toatã lumea, cã avem informatii destul de sãrace. Cert este cã printul a trãit o vreme la Paris, ca întreaga nobilime româneascã, de la sfîrsitul secolului al XIX-lea, neavînd mostenitori. A mers acolo sã se opereze. Noi am intrat în posesia testamentului olograf, întocmit la Paris în 15 ianuarie1927, prin care printul si-a lãsat „nuda proprietate“ comunei Roman, iar uzufructul acesteia sotiei sale, Maria Cantacuzino, nãscutã Aldica Puscariu, cu mult mai tînãrã decît el, cu care, de altfel, a trãit si foarte putin. Rep.: Unde se aflã mormîntul printului Constantin Cantacuzino Pascanu? N.C.S.: Printul a fost adus în tarã ulterior mortii sale, fiind îngropat la Roman, în Cimitirul „Eternitatea“. Rep.: Care este dimensiunea averii printului? N.C.S.: Asa cum am mai spus, averea printului Cantacuzino a fost fabuloasã si sperãm ca, prin demersurile pe care le vom face, sã intrãm în posesia unei pãrti cît mai mari. Din documentele pe care le avem pînã acum, obtinute prin cercetarea arhivelor de la Iasi, Vaslui, Botosani, Bacãu, Ilfov, Constanta, Bucuresti si Brasov, am aflat cã aceasta este uriasã, urmînd ca mãrimea acesteia sã o stabileascã expertizele. Cert este cã, la nivel anilor 1920, printul era într-un „top“ al averilor, al patrulea ca nivel al bogãtiei. Se stie despre el cã era prieten intim cu Tache Ionescu si apropiat de Brãtieni. Acum ne aflãm în posesia documentelor care atestã proprietatea familiei Cantacuzino Pascanu, asupra conacului de la Costisa (Neamt), unde a detinut 480 hectare teren agricol, pãsuni, pãduri si luciu de apã, fînete, iazuri. Aici îi plãcea Mariei Cantacuzino sã-si petreacã destul de mult timp si sîntem în posesia unei fotografii care o înfãtiseazã împreunã cu invitatii de la conacul din Costisa. Avem, de asemenea, documente privind proprietatea asupra a 430 hectare la Dumesti (Iasi). Tot în acest judet stim cã a detinut 75 hectare de pãmînt si cã în Bucuresti a avut douã imobile confiscate în baza Decretului 92/aprilie 1950. Mai avem certitudinea cã a fost proprietarul unui imobil în Roman, care s-a aflat pe actualul teren unde s-a construit Casa de Culturã, respectiv în strada Lahovari, astãzi Libertãtii. Stim cã a fost proprietarul morii Colentina, fostã Olmazu (în foto). La Iasi a detinut clãdirea Muzeului Unirii si pe aceea a Spitalului Cantacuzino Pascanu, pe care le-a donat municipalitãtii. De altfel, de-a lungul vietii, a fost un spirit filantropic, asa încît Liceul „Sturza Cantacuzino“, de fete, din Roman, a fost donat de familia printului, respectiv de Maria Cantacuzino, tot comunei Roman. Mai stim cã printul a avut si mai multe vapoare, care, evident, nu mai existã, pentru cã s-au scufundat. Rep.: Ati vorbit si despre o serie de conturi în strãinãtate? Ce se stie despre acestea? N.C.S: Printul a avut conturi în Franta si Elvetia si bijuterii, confiscate de Banca Nationalã a României, dintre care, asa cum vã spuneam, o parte au fost dãruite de Nicolae Ceausescu presedintelui Yugoslaviei, Tito, si nu vor putea fi usor recuperate, asa cum greu va fi de intrat si în posesia banilor din celelalte conturi. Cert este cã noi vom încerca, pe cale juridicã, sã recuperãm cît mai mult din aceastã fabuloasã avere. Deocamdatã am depus documentatia pentru recuperarea terenurilor si a conacului de la Costisa, care a fost închiriat, în prezent, unei societãti belgiene. Se pare cã si palatul de la Ruginoasa ar fi apartinut tot familiei Cantacuzino, care l-a închiriat principelui Alexandru Ioan Cuza. Sub semnul întrebãrii rãmîne si o altã proprietate, aceea de la Miclãuseni, în care s-a turnat recentul film a lui Sergiu Nicolaescu, „Orient-Expres“. Mai stim, de asemenea, cã si Casa de Pensii din Piatra Neamt, în care a functionat un hotel, a apartinut unei rude a familiei Cantacuzino, Scarlat, familie pe care eu, de altfel, o reprezint, acum, în instante. La vremea în care a fost confiscatã aceastã clãdire, domnul Scarlat, care trãieste, era seful Camerei Agricole si comunistii nu ar fi avut dreptul sã-i confiste aceastã proprietate. Rep.: Ce se stie despre sotia printului Constantin Cantacuzino? N.C.S.: Maria Cantacuzino a trãit în Bucuresti, pînã în 1960 si se stie cã testamentul printului a fost atacat de o altã laturã a familiei, de Sturza Cantacuzino. FOTO: Conacul de la Costisa a apartinut familiei Constantin Cantacuzino Pascanu. În mijloc, tînãra sotie a printului, Maria Cantacuzino

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Un telefon, mobilul unei crime la Bicaz

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un localnic si-a ucis prietenul de pahar la care credea cã îsi uitase mobilul • victima nu a recunoscut si l-a lovit cu un par • musafirul l-a dezarmat si l-a tocat în bãtaie • o crimã asemãnãtoare avusese loc cu o zi înainte •

Un nou eveniment de violentã extremã a avut loc în Neamt si s-a soldat cu moartea unei persoane, miza fiind un banal telefon mobil. S-a întîmplat în a doua zi de Crãciun, pe 26 decembrie, în Bicaz, unde un bãrbat în vîrstã de 48 de ani l-a ucis în bãtaie pe cel care-l gãzduise si cu care bãuse ceva, un localnic de 58 de ani. La locuinta victimei a fost invitat la un pahar de vin Vasile Alexandru. Cei doi au chefuit, iar la un moment dat s-a alãturat un alt amic. Primul care a plecat cãtre casã a fost Alexandru. Cînd a ajuns si-a dat seama cã nu mai are telefonul mobil si s-a gîndit cã l-a uitat la cel cu care bãuse. S-a întors la locul cu pricina, gazda fiind încã în compania celuilalt petrecãret, iar viitorul ucigas a cerut restituirea telefonului. Gazda i-a dat asigurãri cã aparatul nu este acolo si cã dacã l-ar fi vãzut i l-ar fi dat. Cu toate argumentele lui Alexandru cã nu avea unde sã-si uite în altã parte bunul, gazda a negat. Cînd a vãzut cã nu o scoate la capãt, Alexandru a pãrãsit casa victimei. A asteptat pînã cînd musafirul a plecat din locuintã si s-a întors la victimã pentru a o forta sã-i dea telefonul. Acesta a spus cã nu ar fi în posesia bunului, iar la un moment dat a luat un par si l-a lovit pe Alexandru peste picioare cu intentia de a-l alunga din casã. Acest gest i-a fost fatal, deoarece inculpatul l-a deposedat de „armã“ si i-a aplicat multiple lovituri pe tot corpul. Cînd a obosit a plecat, abandonînd victima. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de un amic care a trecut pe la bãrbatul de 58 de ani. La fata locului au fost chemati anchetatorii, prin apel la numãrul unic de urgentã 112. Politistii si un procuror criminalist au refãcut ultima zi de viatã a victimei, compania pe care a avut-o si nu a durat mult pînã au dat de urma criminalului. Acesta a fost prezentat magistratilor de la Tribunalul Neamt, care au dispus arestarea. „Admite propunerea de arestare preventivã formulatã de Parchetul de pe lîngã Tribunalul Neamt si în consecintã: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedura penalã, dispune arestarea preventivã a inculpatului Alexandru Vasile, cercetat pentru sãvîrsirea infractiunii de omor, prevãzutã de art. 188 Cod penal, pentru o perioadã de 30 zile, începînd cu 28.12.2017 si pînã la 26.01.2018, inclusiv“, conform instantei. Un eveniment similar a avut loc în prima zi de Crãciun, pe 25 decembrie 2017, la Ion Creangã, unde un bãrbat în vîrstã de 41 de ani a fost înjunghiat mortal de fratele concubinei, un tînãr de 30 de ani din aceeasi localitate, miza fiind tot un telefon mobil despre care agresorul a crezut cã ar fi fost sustras de victimã. Filmul crimei este identic ca cel al evenimentului de la Bicaz. Romicã Enea a venit în vizitã la sora sa, iar la un moment a constatat cã nu-si gãseste mobilul. L-a cãutat, apoi a presupus cã l-ar fi luat gazda. Aceasta din urmã a negat, dar nu a fost crezut, asa cã la un moment dat Enea l-a înjunghiat de mai multe ori. Si în acest caz agresorul a fost arestat preventiv.

Citește știrea

Trending