Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Pe urmele mostenirii fabuloase lãsate Primãriei Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu cu avocatul Nicusor Cristian Stanciu, cel care a descoperit testamentul printului Constantin Cantacuzino Pascanu

Reporter: Domnule avocat, ati declarat cã ati fãcut o asemenea descoperire urmare a faptului cã ati fost contactat de unul din clientii dumneavoastrã. Care sînt datele pe care le aveti despre printul Constantin Cantacuzino Pascanu? Nicusor Cristian Stanciu: Este adevãrat cã am fost contactat de un client al meu, cu privire la o posibilã revendicare a averii printului Constantin Cantacuzino Pascanu, legat de Roman. Din pãcate, este o perioadã putin studiatã de istorici si despre care se stie, din motivele lesne cunoscute de toatã lumea, cã avem informatii destul de sãrace. Cert este cã printul a trãit o vreme la Paris, ca întreaga nobilime româneascã, de la sfîrsitul secolului al XIX-lea, neavînd mostenitori. A mers acolo sã se opereze. Noi am intrat în posesia testamentului olograf, întocmit la Paris în 15 ianuarie1927, prin care printul si-a lãsat „nuda proprietate“ comunei Roman, iar uzufructul acesteia sotiei sale, Maria Cantacuzino, nãscutã Aldica Puscariu, cu mult mai tînãrã decît el, cu care, de altfel, a trãit si foarte putin. Rep.: Unde se aflã mormîntul printului Constantin Cantacuzino Pascanu? N.C.S.: Printul a fost adus în tarã ulterior mortii sale, fiind îngropat la Roman, în Cimitirul „Eternitatea“. Rep.: Care este dimensiunea averii printului? N.C.S.: Asa cum am mai spus, averea printului Cantacuzino a fost fabuloasã si sperãm ca, prin demersurile pe care le vom face, sã intrãm în posesia unei pãrti cît mai mari. Din documentele pe care le avem pînã acum, obtinute prin cercetarea arhivelor de la Iasi, Vaslui, Botosani, Bacãu, Ilfov, Constanta, Bucuresti si Brasov, am aflat cã aceasta este uriasã, urmînd ca mãrimea acesteia sã o stabileascã expertizele. Cert este cã, la nivel anilor 1920, printul era într-un „top“ al averilor, al patrulea ca nivel al bogãtiei. Se stie despre el cã era prieten intim cu Tache Ionescu si apropiat de Brãtieni. Acum ne aflãm în posesia documentelor care atestã proprietatea familiei Cantacuzino Pascanu, asupra conacului de la Costisa (Neamt), unde a detinut 480 hectare teren agricol, pãsuni, pãduri si luciu de apã, fînete, iazuri. Aici îi plãcea Mariei Cantacuzino sã-si petreacã destul de mult timp si sîntem în posesia unei fotografii care o înfãtiseazã împreunã cu invitatii de la conacul din Costisa. Avem, de asemenea, documente privind proprietatea asupra a 430 hectare la Dumesti (Iasi). Tot în acest judet stim cã a detinut 75 hectare de pãmînt si cã în Bucuresti a avut douã imobile confiscate în baza Decretului 92/aprilie 1950. Mai avem certitudinea cã a fost proprietarul unui imobil în Roman, care s-a aflat pe actualul teren unde s-a construit Casa de Culturã, respectiv în strada Lahovari, astãzi Libertãtii. Stim cã a fost proprietarul morii Colentina, fostã Olmazu (în foto). La Iasi a detinut clãdirea Muzeului Unirii si pe aceea a Spitalului Cantacuzino Pascanu, pe care le-a donat municipalitãtii. De altfel, de-a lungul vietii, a fost un spirit filantropic, asa încît Liceul „Sturza Cantacuzino“, de fete, din Roman, a fost donat de familia printului, respectiv de Maria Cantacuzino, tot comunei Roman. Mai stim cã printul a avut si mai multe vapoare, care, evident, nu mai existã, pentru cã s-au scufundat. Rep.: Ati vorbit si despre o serie de conturi în strãinãtate? Ce se stie despre acestea? N.C.S: Printul a avut conturi în Franta si Elvetia si bijuterii, confiscate de Banca Nationalã a României, dintre care, asa cum vã spuneam, o parte au fost dãruite de Nicolae Ceausescu presedintelui Yugoslaviei, Tito, si nu vor putea fi usor recuperate, asa cum greu va fi de intrat si în posesia banilor din celelalte conturi. Cert este cã noi vom încerca, pe cale juridicã, sã recuperãm cît mai mult din aceastã fabuloasã avere. Deocamdatã am depus documentatia pentru recuperarea terenurilor si a conacului de la Costisa, care a fost închiriat, în prezent, unei societãti belgiene. Se pare cã si palatul de la Ruginoasa ar fi apartinut tot familiei Cantacuzino, care l-a închiriat principelui Alexandru Ioan Cuza. Sub semnul întrebãrii rãmîne si o altã proprietate, aceea de la Miclãuseni, în care s-a turnat recentul film a lui Sergiu Nicolaescu, „Orient-Expres“. Mai stim, de asemenea, cã si Casa de Pensii din Piatra Neamt, în care a functionat un hotel, a apartinut unei rude a familiei Cantacuzino, Scarlat, familie pe care eu, de altfel, o reprezint, acum, în instante. La vremea în care a fost confiscatã aceastã clãdire, domnul Scarlat, care trãieste, era seful Camerei Agricole si comunistii nu ar fi avut dreptul sã-i confiste aceastã proprietate. Rep.: Ce se stie despre sotia printului Constantin Cantacuzino? N.C.S.: Maria Cantacuzino a trãit în Bucuresti, pînã în 1960 si se stie cã testamentul printului a fost atacat de o altã laturã a familiei, de Sturza Cantacuzino. FOTO: Conacul de la Costisa a apartinut familiei Constantin Cantacuzino Pascanu. În mijloc, tînãra sotie a printului, Maria Cantacuzino

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Trending