Pe strãzile din Piatra Neamt, „Datini si Obiceiuri“ perene

Asa cum ne-am obisnuit de aproape patru decenii, am putut vedea din nou, ieri la prînz, pe principalele artere ale municipiului Piatra Neamt alaiul de colindãtori si urãtori veniti din toate colturile judetului pentru a marca o nouã trecere prin ancestrala traditie a Sãrbãtorilor de Iarnã. Organizatã de Consiliul Judetean Neamt, Centrul pentru Culturã si Arte „Carmen Saeculare“ si Consiliul National al Organizatorilor de Festivaluri Folclorice si finantatã de Consiliul Judetean, Primãria Piatra Neamt si consiliile locale ale comunelor participante, cea de a XXXVII-a editie a Festivalului de Datini si Obiceiuri a adus în municipiul resedintã de judet aproape patru sute de pãstrãtori ai traditiei nemtene din: Piatra Soimului, Dãmuc, Borlesti, Mãrgineni, Girov, Gîrcina, Trifesti, Tupilati, Urecheni, Bãltãtesti, Bahna, Pipirig, Rãucesti, Pãstrãveni, Grinties, Bicaz Ardeal, Brusturi, Costisa, Timisesti, Români, Dragomiresti si Tasca. Dincolo de longevitatea de invidiat a manifestãrii, într-o vreme în care perisabilitatea constituie apanajul trãirii moderne, este de remarcat faptul cã, în esentã, frumusetea, originalitatea si autenticitatea zestrei folclorice reuseste sã supravietuiascã si chiar sã perpetueze valorile perene ale spiritului românesc. Totodatã, trebuie sã remarcãm faptul cã anul acesta, probabil si prin grija organizatorilor, la Festival s-au putut vedea manifestãri curate, neîmpovãrate de sacrilegiul adaosurilor moderne, ce tindeau sã maculeze imaginea miticã a sãrbãtorilor. Participantii s-au strãduit sã aducã obiceiurile adevãrate, asa cum au fost ele mostenite, respirînd aerul spatiului care le-au zãmislit: costume populare specifice zonei reprezentate, texte si muzici nealterate, ceremonial autentic si coregrafie reprezentativã. Ursul, capra, unicatul caprei mute din Bãhnisoara, cerbul, cãiutii, arnãutii, mascatii, alaiurile de datini si obiceiuri, teatrul folcloric, colindãtorii au marcat pregnant si semnificativ importanta acestei forme de manifestare spiritualã în pragul unui nou an. Traditionala manifestare a sãrbãtorilor de iarnã, rezistînd impactului civilizatiei nu întotdeauna civilizatoare, este un bun cultural si spiritual care trebuie pãstrat cu sfintenie, pentru cã reprezintã atît obîrsiile, cît si sufletul si trãirea acestei natii. Si e bine sã ne aducem aminte de toate acestea si de noi însine, în fiecare iarnã.