Contactează-ne

Actualitate

Patru de 10 la titularizare

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ la nivelul judeţului Neamţ există 61 de posturi titularizabile pentru care s-au înscris 626 de cadre didactice

Pe site-ul Inspectoratului Şcolar Judeţean au fost publicate marţi, 17 iulie, rezultatele la examenul de titularizare în învăţămînt unde a fost o concurenţă acerbă. „Au fost admişi 600 de candidaţi pentru proba scrisă, iar numărul tezelor transmise la centrul de evaluare a fost de 489. A fost anulată o singură teză, iar patru teze au fost notate cu 10. De asemenea, 255 de note sînt mai mari de 7, un număr de 158 teze au fost notate între 5 şi 7, iar 75 de note sînt mai mici de 5. Aceste rezultate sînt afişate la sediul Inspectoratului Şcolar Judeţean şi la cele două centre de concurs: Colegiul Tehnologic Spiru Haret şi Colegiul Tehnic Forestier, din municipiul Piatra Neamţ. Precizăm că situaţia statistică pe care o avem este înainte de contestaţii, iar eventualele cereri de recorectare se pot depune la sediul Inspectoratului Şcolar Neamţ în zilele de 17 iulie pînă la ora 21, dar şi în ziua de miercuri, 18 iulie, pînă la ora 15. Rezultatele concursului naţional pentru ocuparea posturilor didactice şi a catedrelor vacante sau rezervate în învăţămîntul preuniversitar sesiunea 2018 s-a desfăşurat în data de 11 iulie 2018“, a precizat profesor Elena Preda, purtătorul e cuvînt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ. Conform declaraţiilor inspectorului general adjunct Ioan Milea, în judeţul Neamţ există 61 de posturi titularizabile pentru care s-au înscris 626 cadre didactice. „Există 1315 posturi şi fragmente de posturi la unităţile de învăţămînt din Neamţ, iar dintre acestea 61 sînt pentru perioadă nederminată, titularizabile“, a precizat profesorul Ioan Milea.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Cum a ajuns Creangă la „Fabrica de popi“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

De la moartea lui Ion Creangă, pe 31 decembrie 2021, s-au împlinit 132 de ani, prilej cu care Complexul Muzeal Naţional Neamţ l-a readus în actualitate pe vestitul povestitor, publicând pe pagina de Facebook mai multe materiale ce descriu aspecte inedite despre cel născut în satul de pe malul „Ozanei cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul.

Într-un studiu intitulat „De la Ion Ştefănescu la Ion Creangă. Din istoria unui nume“, semnat de muzeograful Elena Bâia, se arată că humuleşteanul a urmat cursurile şcolii de dascăli bisericeşi de la Fălticeni, deşi nu prea avea cum să ajungă acolo, pentru că aşa erau reglementările vremii. Nefiind fiu de preot, diacon sau dascăl, Ion a lui Ştefan a Pietrei sau Ion Ştefănescu, aşa cum apare înscris la Şcoala Domnească din Târgu Neamţ, în mod normal, acesta nu ar fi trebuit să fie înscris la Şcoala de catiheţi din Fălticeni. Acestea le aflăm precizate într-un document din 1845.

„În şcolile catiheţilor de prin ţinuturi nu au a să primi decât numai fii de ai celor bisericeşti (de preoţi, diaconi, şi dascăli) căsătoriţi (ce să numesc candidaţi) şi necasătoriţi. Rezolvarea a venit de la preotul Gheorghe Creangă, fiul lui David Creangă, fratele Smarandei. Cu numele de Creangă Ion, recomandarea preotului Gheorghe Creangă fiind suficientă, s-a putut înscrie şi a putut urma şcoala catihetică din Fălticeni“, se menţionează în studiul semnat de muzeograful Elena Bâia.

Astfel, în „Catalogul clasificatoriu de sârguinţa cliricilor aflători în şcoala bisericească din Fălticeni pe semestrul de iarnă al anului 1854/1855 luna noiembrie“ apare pentru prima dată numele de Creangă Ioan. El va urma cursurile şcolii din Fălticeni, „Fabrica de popi“, după cum avea să o denumească scriitorul, un an şcolar, până în vara anului 1855.

Se poate spune că, deşi nu a dorit să intre în rândul clerului, Creangă a fost un elev foarte bun. A învăţat noţiuni de muzică vocală religioasă (psaltichie), catehismul cel mare, Istoria Vechiului Testament a lui Filaret Scriban şi gramatica lui Nicolae Măcărescu.

La toate materiile este notat cu „Bine“, iar la Cântările bisericeşti cu „Foarte Bine“. Prin urmare, părintele Vasile Conta îl trecuse pe tabloul clericilor, în număr de zece, care erau destinaţi să urmeze cursurile Seminarului Socola.

Acuzat de frecventarea teatrului, tunderea părului şi împuşcarea ciorilor

Peste ani, viaţa lui Creangă (căruia i se mai spunea şi „Ionică Torcălău“, pentru că în copilărie era obligat de părinţi să toarcă lâna necesară fabricării postavului), în straie bisericeşti a fost chinuită. Căsnicia a fost una total ratată, iar ca preot a avut parte de necazuri (multe dintre ele pricinuite de socru, care avea aceeaşi meserie), altele şi le-a creat chiar el, fiind o fire rebelă.

Rău i-a mers şi după ce a fost răspopit, a avut satisfacţii profesionale ca învăţător, dar ultimii ani din viaţă au însemnat o luptă continuă cu boala. Nu a vrut să popă, dar a respectat dorinţa mamei, urmând cursurile şcoli din Fălticeni, iar după desfiinţarea acesteia, ajunge la Seminarul Socola, dar termină doar cursul inferior, pentru că nu avea resurse materiale.

A dorit să se întoarcă la Humuleşti, dar n-a putut din cauza familiei numeroase în care s-au născut opt copii (Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile, Petre şi Ion). La sfatul altui preot decide să devină diacon, dar pentru a fi hirotonit trebuia musai să fie căsătorit. Este prezentat preotului Grigoriu de la Biserica Patruzeci de Sfinţi din Iaşi, care avea o fată de 15 ani, Ileana, iar acesta este de acord cu căsătoria, astfel că relaţia, una din interes, este oficializată, nunta având loc pe 23 august 1859.

În 1960 se naşte unicul fiu al lui Creangă, Constantin, dar traiul în familie nu era armonios, nu se înţelegea cu soţia, poate şi datorită diferenţei de vârstă, iar din cauza certurilor cu socrul, povestitorul se mută de la Biserica Sfinţii 40 de Mucenici la alte aşezăminte de cult din Iaşi, printre care Bărboi şi Golia, aceasta fiind ultimul unde a slujit, începând cu 1866.

Cum căsnicia era un eşec şi bănuind că soţia l-a înşelat cu un călugăr, Ion Creangă, care nici el nu era „uşă de biserică“, decide să ceară divorţul. Numai că, „judecătorii“ bisericeşti îl acuză pe el de frecventarea teatrului, tunderea părului şi împuşcarea ciorilor de la Mănăstirea Golia, fiind considerat „destrăbălat“ şi „necunviicios“, iar la 10 octombrie 1872 este exclus din rândul clericilor.

Au urmat anii cât a fost învăţător, dar ducea tot un trai sărac, cariera didactică fiindu-i afectată de boală. Cu exactitate nu se ştie ce a cauzat moartea scriitorului, dar se spune că el suferea de epilepsie, moştenită se pare de la mamă, şi acuza afecţiuni cardiace, fiind supraponderal.

Citește știrea

Actualitate

Tudorică a plecat şi el să scrie în Ceruri

Știre publicată în urmă cu

în data de

Tudor Ciubotaru, al nostru coleg de la Monitorul, a plecat la ceruri azi, tristă zi de 27 ianuarie 2022, la doar 41 de ani.

Drum lin spre stele frate întru’ ale slovelor. Cuvinte să descrie durerea la această despărţire sunt insuficiente.

Doar atât te rugăm: când ajungi în Ceruri şi te întâlneşti cu Lăcrămioara, cu Tatiana, cu Moşu’, cu Costică, cu Nea Nicu Fotograful să depănaţi amintiri şi despre noi cei rămaşi aici.

Iar noi te vom pune în inimile noastre alături de ceilalţi colegi care s-au grăbit să plece spre stele, icoane, pentru noi, ale unor camarazi cu care am împărţit bune şi rele.

Ne-om şterge apoi lacrimile şi om strânge şi mai tare pixul şi, când vom semna, cât vom mai semna, articole să ştii că semnăturile voastre vor fi mereu alături de ale noastre.

Într-o istorie vremelnică, dar plină de inimă a unui ziar şi a unei echipe în care ne-ai făcut onoarea să ne fii alături.

Drum lin spre stele zic din nou Tudorică, ai luptat până la capăt cu boala nemiloasă şi ai plecat în picioare în ciuda tuturor greutăţilor pe care viaţa ţi le-a scos în faţă. RESPECT şi DUMNEZEU SĂ TE IERTE

Citește știrea

Actualitate

Noi tarife pentru plata parcărilor publice, la Roman

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ începînd de vineri, 21 ianuarie, şoferii care apelează la parcarea maşinii la unul din cele 21 parcomate, achită noile tarife aprobate printr-o hotărîre a CL, de anul trecut ■ noile tarife sînt de 2 lei/oră şi 7,5 lei/zi ■

Romaşcanii sau şoferii din alte localităţi care ocupă un loc de parcare în Roman, începînd de vineri, 21 ianuarie, plătesc noile tarife aprobate printr-o hotărîre de anul trecut a consiliului local, respectiv 2 lei/oră şi 7,5 lei/zi.

Tarifele de parcare pot fi achitate fie la parcometre, fie prin SMS sau aplicaţia TPark, cu un tarif mai mare cu 0,5 lei pentru o oră. La cea mai recentă conferinţă de presă, de la sfîrşitul săptămînii trecute, primarul Leonard Achiriloaei a anunţat faptul că au intervenit majorări de tarife la automatele de plată a parcărilor publice.

“Începînd de astăzi (21 ianuarie 2022 n.r) vom avea funcţionale toate cele 21 de parcometre din municipiul Roman, care gestionează parcările publice. Acestea au fost într-o perioadă de mentenanţă, de actualizare a softului, iar din această zi sînt puse în funcţiune şi vor putea taxa conform noilor tarife, de 2 lei pe oră şi 7,5 lei pe zi, tarif aprobat în CL”, a declarat primarul Leonard Achiriloaei.

Reamintim faptul că parcometrele sînt amplasate în următoarele zone ale municipiului: cel cu nr. 1, 27 – strada Dobrogeanu Gherea; nr. 2, 5, 6, 29 – strada Oituz; nr. 3, 4, 7, 11, 12, 13, 14, 15 – bulevardul Roman Muşat; nr. 8 – Judecătorie; nr. 9, 28 – strada Libertăţii; nr. 10, 30 – strada Sucedava (Piaţă, Tic-Tac); nr. 26 – strada Tineretului (Policlinica); nr. 16 – strada Cuza Vodă (la Romtelecom).

Citește știrea

Trending