Contactează-ne

Actualitate

Patru accidente, nouă vieţi distruse

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ o fetiţă de numai 3 ani a avut noroc şi a scăpat nevătămată dintr- un impact pe şosea ■ un accident petrecut pe raza comunei Tarcău s-a soldat cu 4 răniţi ■

Ziua de miercuri, 22 august 2018 a fost nefastă pe drumurile publice din judeţ cînd au avut loc patru accidente de circulaţie care s-au soldat cu 9 victime. Cele mai multe victime (4) au fost la un accident care a avut loc pe raza localităţii Straja, comuna Tarcău. Apelul pentru ajutor a venit prin numărul unic de urgenţă 112, în jurul orei 15, iar la faţa locului au plecat atît anchetatorii cît şi pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ, cu o autospecială de intervenţie, o ambulanţă SMURD de terapie intensivă mobilă, dar şi o maşină a Serviciului de Ambulanţă Neamţ. Din primele informaţii se pare că şoferul unui autoturism a pierdut controlul volanului şi s-a oprit cu maşina într-un gard. Au fost patru victime, un bărbat de 67 de ani şi trei femei de 62, 60 şi respectiv 70 de ani, toate fiind preluate şi trasportate la Spitalul Judeţean de Urgenţă Neamţ. „ 22.08.2018, ora 15:09, Straja, accident rutier cu 4 victime: victimă sex feminin, 70 ani, diagnostic: contuzie şold stîng şi hemitorace stîng prin accident rutier, preluată de un echipaj cu asistent medical şi predată la UPU a Sp. Judeţean de Urgenţă P. Neamţ; victimă sex feminin, 60 ani, diagnostic: TCC, TCF, contuzie cervicală prin accident rutier, preluată de echipajul TIM şi predată la UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ; victimă sex masculin, 67 ani, diagnostic: traumatism toracic prin accident rutier, contuzie sternală, preluat de un echipaj cu asistent medical şi predat la UPU a Sp. Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ; victimă sex feminin, 62 ani, diagnostic: policontuzionată prin accident rutier, preluatăde un echipaj cu asistent medical şi predată la UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neam“, conform Ambulanţei Neamţ. Un alt accident cu trei victime de această dată a avut loc la Roman, la orele amiezii. Din fericire, o fetiţă de 3 ani a scăpat nevătămată, în schimb o femeie de 40 de ani şi o tînără de 25 de ani, cu diverse traumatisme au fost transportate la spital. Tot în Roman a mai fost un accident în jurul orei 11, cînd o femeie de 40 de ani a suferit leziuni care au impus transferul la clinica de neurochirurgie din Iaşi. Ea a fost diagnosticată de medicii de la ambulanţă cu policontuzii şi traumatism de coloană lombară. Un alt tînăr de 19 ani a ajuns la spital după ce a fost implicat într-un accident rutier la Săvineşti, în jurul orei 13.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Calendarul Examenului de Bacalaureat

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ elevii din clasa a XII-a vor termina cursurile pe 27 mai ■ examenul maturităţii se va susţine în două sesiuni ■

Elevii de clasa a XII-a vor termina cursurile pe 27 mai 2022, iar perioada de înscriere pentru sesiunea de vară a Bacalaureatului începe din 23 mai.

În perioada 20-23 iunie elevii susţin probele scrise, după un calendar stabilit prin ordin de ministru. În conformitate cu Ordinul ME între 6-8 iunie va avea loc Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A.

În cazul şcolilor cu predare în limba minorităţilor naţionale în intervalul 8-9 iunie se va desfăşura Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B. Între 9-10 iunie elevii înscrişi sînt programaţi la Evaluarea competenţelor digitale – proba D.

În zilele de 13-15 iunie 2022 este programată Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C, iar pe 20 iunie 2022 elevii vor susţine proba scrisă E-a la Limba şi literatura română. În 21 iunie candidaţii se vor prezenta la proba obligatorie a profilului( E-c), care se va susţine tot în scris. Pe 22 iunie va avea loc proba la alegere a profilului şi specializării (proba E-d) – scris. Pe 23 iunie elevii se vor prezenta la proba E-b (scrisă) la Limba şi literatura maternă, probă ce va fi susţinută doar de elevii care învaţă într-o limbă a minorităţilor naţionale.

În ziua de 27 iunie se vor afişa rezultatele la probele scrise, pînă la ora 12,00 şi se vor depune contestaţiile în intervalul 12-18. Între 28-30 iunie se vor rezolva contestaţiile, iar în data de 1 iulie se vor afişa rezultatele finale. Prin acelaşi ordin de ministru a fost stabilit şi calendarul sesiunii de toamnă a Bacalaureatului.

Sesiunea de toamnă

Între 18 – 25 iulie 2022 se va face înscrierea candidaţilor la a doua sesiune de examen, inclusiv a candidaţilor care au susţinut corigenţele. În 16 august se va susţine proba la Limba şi literatura română, scris, proba E -a. În 17 august candidaţii vor susţine proba scrisă, obligatorie a profilului (proba E-c). În 18 august candidaţii vor susţine proba la alegere a profilului şi specializării (proba E -d (scris).

În ziua de 19 august se va susţine proba scrisă la Limba şi literatura maternă (proba E-b). Între 22 – 23 august 2022 va avea loc Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română – proba A. În data de 24 august 2022 se va susţine Evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă – proba B. Conform calendarului în 25 august 2022 va avea loc Evaluarea competenţelor digitale – proba D, iar între 26 şi 29 august 2022- Evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională – proba C.

Ultima zi a lunii august (31 august) se vor afişa rezultatele la probele scrise, pînă la ora 12:00, urmînd ca eventualele contestaţii să fie depuse în aceaşi zi, între orele 12:00 – 18:00. În zilele de 1 – 2 septembrie 2022 se vor rezolva contestaţiile, iar în data de 3 septembrie 2022 se vor afişa rezultatele finale.

La solicitarea comisiilor de bacalaureat judeţene/Comisiei de bacalaureat a municipiului Bucureşti sau din proprie iniţiativă, Comisia Naţională de Bacalaureat poate aproba, în situaţii excepţionale, prelungirea perioadelor de susţinere a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice sau digitale, de evaluare/reevaluare a lucrărilor scrise ori de afişare a rezultatelor, precum şi reducerea perioadei de afişare a rezultatelor.

Citește știrea

Actualitate

Cum a ajuns Creangă la „Fabrica de popi“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ povestitorul din Humuleşti, deşi nu avea drept, a urmat totuşi cursurile Şcolii de catiheţi de la Fălticeni ■ totul s-a datorat unui „artificiu“ ■

De la moartea lui Ion Creangă, pe 31 decembrie 2021, s-au împlinit 132 de ani, prilej cu care Complexul Muzeal Naţional Neamţ l-a readus în actualitate pe vestitul povestitor, publicând pe pagina de Facebook mai multe materiale ce descriu aspecte inedite despre cel născut în satul de pe malul „Ozanei cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul.

Într-un studiu intitulat „De la Ion Ştefănescu la Ion Creangă. Din istoria unui nume“, semnat de muzeograful Elena Bâia, se arată că humuleşteanul a urmat cursurile şcolii de dascăli bisericeşi de la Fălticeni, deşi nu prea avea cum să ajungă acolo, pentru că aşa erau reglementările vremii. Nefiind fiu de preot, diacon sau dascăl, Ion a lui Ştefan a Pietrei sau Ion Ştefănescu, aşa cum apare înscris la Şcoala Domnească din Târgu Neamţ, în mod normal, acesta nu ar fi trebuit să fie înscris la Şcoala de catiheţi din Fălticeni. Acestea le aflăm precizate într-un document din 1845.

„În şcolile catiheţilor de prin ţinuturi nu au a să primi decât numai fii de ai celor bisericeşti (de preoţi, diaconi, şi dascăli) căsătoriţi (ce să numesc candidaţi) şi necasătoriţi. Rezolvarea a venit de la preotul Gheorghe Creangă, fiul lui David Creangă, fratele Smarandei. Cu numele de Creangă Ion, recomandarea preotului Gheorghe Creangă fiind suficientă, s-a putut înscrie şi a putut urma şcoala catihetică din Fălticeni“, se menţionează în studiul semnat de muzeograful Elena Bâia.

Astfel, în „Catalogul clasificatoriu de sârguinţa cliricilor aflători în şcoala bisericească din Fălticeni pe semestrul de iarnă al anului 1854/1855 luna noiembrie“ apare pentru prima dată numele de Creangă Ioan. El va urma cursurile şcolii din Fălticeni, „Fabrica de popi“, după cum avea să o denumească scriitorul, un an şcolar, până în vara anului 1855.

Se poate spune că, deşi nu a dorit să intre în rândul clerului, Creangă a fost un elev foarte bun. A învăţat noţiuni de muzică vocală religioasă (psaltichie), catehismul cel mare, Istoria Vechiului Testament a lui Filaret Scriban şi gramatica lui Nicolae Măcărescu.

La toate materiile este notat cu „Bine“, iar la Cântările bisericeşti cu „Foarte Bine“. Prin urmare, părintele Vasile Conta îl trecuse pe tabloul clericilor, în număr de zece, care erau destinaţi să urmeze cursurile Seminarului Socola.

Acuzat de frecventarea teatrului, tunderea părului şi împuşcarea ciorilor

Peste ani, viaţa lui Creangă (căruia i se mai spunea şi „Ionică Torcălău“, pentru că în copilărie era obligat de părinţi să toarcă lâna necesară fabricării postavului), în straie bisericeşti a fost chinuită. Căsnicia a fost una total ratată, iar ca preot a avut parte de necazuri (multe dintre ele pricinuite de socru, care avea aceeaşi meserie), altele şi le-a creat chiar el, fiind o fire rebelă.

Rău i-a mers şi după ce a fost răspopit, a avut satisfacţii profesionale ca învăţător, dar ultimii ani din viaţă au însemnat o luptă continuă cu boala. Nu a vrut să popă, dar a respectat dorinţa mamei, urmând cursurile şcoli din Fălticeni, iar după desfiinţarea acesteia, ajunge la Seminarul Socola, dar termină doar cursul inferior, pentru că nu avea resurse materiale.

A dorit să se întoarcă la Humuleşti, dar n-a putut din cauza familiei numeroase în care s-au născut opt copii (Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile, Petre şi Ion). La sfatul altui preot decide să devină diacon, dar pentru a fi hirotonit trebuia musai să fie căsătorit. Este prezentat preotului Grigoriu de la Biserica Patruzeci de Sfinţi din Iaşi, care avea o fată de 15 ani, Ileana, iar acesta este de acord cu căsătoria, astfel că relaţia, una din interes, este oficializată, nunta având loc pe 23 august 1859.

În 1960 se naşte unicul fiu al lui Creangă, Constantin, dar traiul în familie nu era armonios, nu se înţelegea cu soţia, poate şi datorită diferenţei de vârstă, iar din cauza certurilor cu socrul, povestitorul se mută de la Biserica Sfinţii 40 de Mucenici la alte aşezăminte de cult din Iaşi, printre care Bărboi şi Golia, aceasta fiind ultimul unde a slujit, începând cu 1866.

Cum căsnicia era un eşec şi bănuind că soţia l-a înşelat cu un călugăr, Ion Creangă, care nici el nu era „uşă de biserică“, decide să ceară divorţul. Numai că, „judecătorii“ bisericeşti îl acuză pe el de frecventarea teatrului, tunderea părului şi împuşcarea ciorilor de la Mănăstirea Golia, fiind considerat „destrăbălat“ şi „necunviicios“, iar la 10 octombrie 1872 este exclus din rândul clericilor.

Au urmat anii cât a fost învăţător, dar ducea tot un trai sărac, cariera didactică fiindu-i afectată de boală. Cu exactitate nu se ştie ce a cauzat moartea scriitorului, dar se spune că el suferea de epilepsie, moştenită se pare de la mamă, şi acuza afecţiuni cardiace, fiind supraponderal.

Citește știrea

Actualitate

Tudorică a plecat şi el să scrie în Ceruri

Știre publicată în urmă cu

în data de

Tudor Ciubotaru, al nostru coleg de la Monitorul, a plecat la ceruri azi, tristă zi de 27 ianuarie 2022, la doar 41 de ani.

Drum lin spre stele frate întru’ ale slovelor. Cuvinte să descrie durerea la această despărţire sunt insuficiente.

Doar atât te rugăm: când ajungi în Ceruri şi te întâlneşti cu Lăcrămioara, cu Tatiana, cu Moşu’, cu Costică, cu Nea Nicu Fotograful să depănaţi amintiri şi despre noi cei rămaşi aici.

Iar noi te vom pune în inimile noastre alături de ceilalţi colegi care s-au grăbit să plece spre stele, icoane, pentru noi, ale unor camarazi cu care am împărţit bune şi rele.

Ne-om şterge apoi lacrimile şi om strânge şi mai tare pixul şi, când vom semna, cât vom mai semna, articole să ştii că semnăturile voastre vor fi mereu alături de ale noastre.

Într-o istorie vremelnică, dar plină de inimă a unui ziar şi a unei echipe în care ne-ai făcut onoarea să ne fii alături.

Drum lin spre stele zic din nou Tudorică, ai luptat până la capăt cu boala nemiloasă şi ai plecat în picioare în ciuda tuturor greutăţilor pe care viaţa ţi le-a scos în faţă. RESPECT şi DUMNEZEU SĂ TE IERTE

Citește știrea

Trending