Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Pastorale de Crãciun

Știre publicată în urmă cu

în data de

Pastoralã la sãrbãtoarea Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos

Iubitului nostru cler, cinului monahal si tuturor dreptmãritorilor crestini din aceastã de Dumnezeu pãzitã si binecuvîntatã eparhie, har, nemãrginitã milã si pace de la Înduratul Dumnezeu, iar de la noi arhiereascã binecuvîntare!

Iubitii mei fii duhovnicesti, Sãrbãtoarea Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos, sãrbãtoare mare a întregii crestinãtãti, ne oferã din nou prilejul negrãitei bucurii de a ne afla duhovniceste lîngã staulul din Betleem, împreunã cu pãstorii, cu îngerii si cu magii si de a ne închina dumnezeiescului Prunc. În aceastã zi minunatã, plinã de har si mîngîiere, nu sînt graiuri nici cuvinte îndeajuns de potrivite sã poatã cuprindã si lãuda dupã cuviintã milostivirea lui Dumnezeu. Cerul sã se bucure si pãmîntul sã sãlteze cã iatã a venit „mîntuirea a toatã lumea“. Cel necuprins de marginile lumii este tinut în bratele Fecioarei Maria, Cel ce este mai înainte de întemeierea lumii, intrã în curgerea ei sã o sfinteascã. De aceea în jurul ieslei din Betleem vedem pe Fecioara Maicã, pe dreptul Iosif, cetele îngerilor, pãstorii si magii, prea-mãrind marea tainã a întrupãrii lui Dumnezeu, pentru mîntuirea noastrã. Cãci pentru noi si pentru a noastrã mîntuire Fiul lui Dumnezeu „s-a pogorît din ceruri si s-a întrupat de la Duhul Sfînt si din Fecioara Maria si s-a fãcut om“. El este Dumnezeu – Om, Fiul lui Dumnezeu si Fiul Omului, unind într-o singurã Persoanã, firea dumnezeiascã cu firea omeneascã. El s-a fãcut „om asemenea nouã, afarã de pãcat“ (Evrei 4, 15).

Iubiti fii duhovnicesti,

Prin Domnul nostru Iisus Hristos, noi ne-am fãcut „neam al lui Dumnezeu“ (Fap. Ap. 17, 28) si „pãrtasi ai firii sale dumnezeiesti“ (II Petru 1, 4). Pãstrînd pururi în inimile noastre pe Hristos, sau mai bine zis, pãstrîndu-ne pe noi Hristos în El, sã ducem viatã ca buni crestini ziditi „dupã chipul lui Dumnezeu, în dreptatea si sfintenia adevãrului“ (Efes IV, 24). Sã nu mai sãvîrsim pãcate si fapte rele care ne abat de la legile morale de nu mai putem fi fii credinciosi ai lui Dumnezeu si ai Sfintei Sale Biserici. Cu toatã scumpãtatea sã pãzim adevãrul dumnezeiesc descoperit nouã de Mîntuitorul. În comuniune „unul fatã cu altul acelasi cuget sã avem în Hristos, pentru ca toti laolaltã si cu singurã gurã sã preamãrim pe Dumnezeu“ (Rom. 15, 6).Împreunã cu acest cuvînt de crestineascã învãtãturã, povãtuire dreaptã si de cald îndemn, în slãvitã prãznuire de astãzi a Nasterii Domnului, vã îmbrãtisez cu pãrinteascã dragoste, rugînd pe milostivul Dumnezeu sã vã împãrtãseascã darurile Sale cele mai bogate. ANUL NOU 2006 sã vã aducã multã sãnãtate, bucurii duhovnicesti si spor în binele mîntuitor! Al vostru de tot binele voitor si pururi fierbinte cãtre Domnul rugãtor. Eftimie, din mila lui Dumnezeu, Episcop al Romanului

Si Cuvîntul s-a fãcut trup si a locuit între noi!“ „veniti sã-l SEPARAT SUPRA adorãm!“ (cf. In 1,14)

Chemare de Crãciun

Petru Gherghel, episcop de Iasi

Sfintiile voastre, Preacucernici pãrinti, dragi frati si surori, iubiti credinciosi, retrãim în aceste binecuvîntate zile, cu o reînnoitã bucurie, vestea cea bunã, evanghelia nasterii Domnului nostru Isus Cristos, sãrbãtoarea Crãciunului, încercînd sã uitãm toate celelalte greutãti si necazuri pe care viata si tranzitia ni le scot în fatã si care ne coplesesc în fiecare zi. În iubirea sa infinitã, Tatãl ceresc îl trimite pe Fiul sãu pe pãmînt, ca sã ne ajute sã devenim si sã fim si noi fii prin Duhul Sfînt, Duhul dãtãtor de viatã vesnicã. La împlinirea timpului, Cuvîntul vesnic al Tatãlui coboarã pe pãmînt, prin lucrarea Duhului Sfînt, prin preasfînta Fecioarã Maria si rãmîne cu noi, asa cum ne spune evanghelistul Ioan în prologul Evangheliei: „Si Cuvîntul s-a fãcut trup si a locuit între noi, iar noi am vãzut mãrirea lui, ca pe slava unuia nãscut din Tatãl, plin de har si de adevãr“ (In 1,14). Dumnezeu se face om; vesnicia intrã în timp si în istorie, ca sã transforme totul, iar pe oameni sã-i facã sã fie fii cu drept de mostenire si fericire vesnicã. Mereu sîntem invitati sã ne apropiem si sã pãtrundem în acest mister, sã-l contemplãm si sã-l trãim. În pruncul divin se ascunde însusi Dumnezeu, cerul întreg si toatã speranta omului de pe acest pãmînt. Îngerii cerului vestesc bucurie mare si aclamã neîncetat: „Mãrire în cer lui Dumnezeu si pe pãmînt pace“ (Lc 2,14). Iar acest Dumnezeu, luînd asupra sa firea omeneascã, se adreseazã oamenilor timpului sãu, ucenicilor si apostolilor, sub chip de om, vorbindu-le în limbajul lor si explicîndu-le profetiile, Scripturile… Acest lucru continuã sã-l facã si astãzi, prezentîndu-ne neîncetat cuvintele vietii vesnice si calea pe care trebuie sã mergem spre Tatãl. Însusi Tatãl ceresc, atunci cînd Isus era pe munte si se ruga, a fãcut sã se audã un glas din ceruri: „Acesta este Fiul meu cel iubit, pe el sã-l ascultati“ (Lc 9,36). Cine ascultã cuvintele sale si le împlineste acela se mîntuieste. Sfintiile voastre, dragi frati si surori, anul acesta am stabilit ca sã ne îndreptãm spre acest izvor nesecat pe care l-am primit în dar, cuvîntul Domnului: Sfintele Scripturi. Avem, asadar, bucuria de a ne apropia mai mult de acest cuvînt divin, transmis prin profeti, prin apostoli si evanghelisti, atît în istoria veche a primului testament, cît mai ales în istoria nouã, începutã cu nasterea lui Isus, noul si vesnicul legãmînt. Cuvîntul lui Dumnezeu a intrat în istoria omenirii, în atîtea feluri si moduri, iar în cele din urmã, prin însusi Fiul sãu, pe care Tatãl ceresc l-a trimis în lume si l-a pus domn peste toate. Despre aceastã admirabila dovadã de iubire si de viatã ne vorbeste autorul Scrisorii cãtre Evrei cînd spune: „Dupã ce în repetate rînduri si în multe feluri Dumnezeu le-a vorbit odinioarã pãrintilor nostri prin profeti, în aceste vremuri de pe urmã ne-a vorbit prin Fiul sãu, pe care l-a pus mostenitor peste toate si prin care a creat si lumea. El este strãlucirea slavei sale si chipul fiintei sale si pe toate le sustine prin cuvîntul sãu puternic“ (Evr 1,13). Dumnezeu le-a vorbit si le vorbeste oamenilor. La Crãciun Dumnezeu ne vorbeste prin Fiul sãu plãpînd si culcat în iesle; mãretia lui Dumnezeu se foloseste de îmbrãcãmintea umilã a omului, se ascunde sub chipul unui prunc drãgãlas ca sã poatã vorbi tuturor oamenilor, mici si mari, ca sã poatã vorbi lumii. Sfintiile voastre, dragi frati si surori, apropiati-vã de iesle si priviti: Cuvîntul lui Dumnezeu s-a fãcut trup si locuieste printre noi. Dumnezeu cel mare si vesnic gãseste modalitatea sã se adreseze oamenilor printr-o formã asa de simplã, printr-un prunc pe care l-au recunoscut îngerii si i-au cîntat; l-au întîlnit pãstorii si i-au adus daruri; l-au descoperit si i s-au închinat, iar Maria, mama lui, împreunã cu dreptul Iosif, l-a tinut în bratele l-a admirat si ni l-a prezentat si nouã. Evanghelistul Luca, relatîndu-ne aceste momente, noteazã, în putine cuvinte, surprinderea tuturor: „Pãstorii, dupã ce l-au vãzut, au vestit cuvîntul ce li se spusese despre copilul acesta; si toti cei ce îi auzeau se mirau de cele ce le spuneau pãstorii. Iar Maria pãstra toate cuvintele acestea, cumpãnindu-le în inima ei (Lc 2,17-19). Mã bucur ca prin aceastã chemare sã vã invit pe toti lîngã Isus, lîngã ieslea din bisericile noastre, sã ascultati cîntarea îngerilor, lauda pãstorilor si a magilor si, mai ales, sã admirati tãcerea si bucuria Mariei si a lui Iosif, care îl adorau si-l lãudau pe prunc în inima lor. Închei cu un cuvînt al aceluiasi evanghelist ce as dori sã fie o provocare si o chemare pentru toti: „Si s-au întors pãstorii slãvind si lãudînd pe Dumnezeu pentru toate cîte le-au auzit si le-au vãzut, asa cum li se spuseserã“ (Lc 2,20). Bucurati-vã ascultînd cuvintele sfintelor lecturi, tresãltati în cîntare de laudã împreunã cu pãstorii si îngerii si cu toti cei ce cred în Cristos, spunînd: „Mãrire în cer lui Dumnezeu si pe pãmînt pace oamenilor de bunãvointã“, cãci cuvîntul s-a fãcut trup si a locuit între noi. Tuturor preotilor, tuturor persoanelor consacrate, tuturor credinciosilor nostri din tarã si din strãinãtate, gînduri de pretuire, de sãnãtate, din partea mea, a Preasfintitului Aurel si a colaboratorilor de la episcopie, parohie si seminar. Crãciun fericit!

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending