Contactează-ne

Actualitate

Parlament unicameral – expresie a demagogiei băsesciene

Știre publicată în urmă cu

în data de

Demagogia lui Băsescu a făcut carieră şi prozeliţi în 2004, când acesta cu sloganul de campanie „Să trăiţi bine!“ ne-a luat primul mandat de preşedinte al României, pentru 5 ani.

Demagogia băsesciană a evoluat pe parcurs, pentru ca în 2009, prin Referendumul pe tema „Parlament unicameral cu 300 de parlamentari“, Băsescu să ne ia şi al doilea mandat de preşedinte, pentru încă 5 ani.

Astfel, din demagogie în demagogie, Traian Băsescu ne-a luat 10 ani din viaţă, din care ne-am ales cu praful de pe tobă. Prozeliţii lui Băsescu, pentru că România nu duce lipsă de astfel de specimene, au reluat acum în 2021 tema aiuritoare a acestuia, cu Parlamentul unicameral, dovedind astfel că au călcat adânc în acest rahat populist, de al cărui iz nu se mai pot debarasa.

Nu poţi acum să nu recunoşti, dacă eşti obiectiv, că cei 10 ani de preşedinţie ai lui Băsescu au fost o catastrofă pentru România, dar şi faptul că la referendumul din 2009, prea mulţi români s-au dus după fenta lui. Mai multă demagogie, decât cea din tema referendumului, nu ştiu să fi consemnat istoria României din 1990 până în prezent.

Dedesubturile referendumului din 2009

Preşedintele Traian Băsescu, care candida în 2009 pentru un nou mandat, avându-l contracandidat pe Mircea Geoană, a organizat referendumul în aceeaşi zi cu primul tur de scrutin, mizând pe naivitatea românilor.

Scopul real al referendumului era să-i asigure un nou mandat lui Traian Băsescu. Tema referendumului a fost inspirată lui Băsescu de faptul că în percepţia electoratului, imaginea Parlamentului era în cădere liberă. Nu din cauza instituţiei, ci din cauza parlamentarilor, din ce în ce mai compromişi moral şi profesional. Cei care l-au votat atunci pe Băsescu, dar au votat şi referendumul, au fost cei care au căzut în capcana demagogiei acestuia, crezând că lucrurile se vor rezolva desfiinţând Senatul.

Referendumul este un act consultativ, nu are valoare juridică. Pentru a aplica rezultatul acelui referendum, mai întâi trebuie modificată Constituţia şi apoi legile aferente. Acest obiectiv băsescian nu s-a realizat încă, dar acum vine noul preşedinte al Senatului care declară că vrea să reaşeze în drepturi referendumul aiuritor al lui Băsescu.

Preşedintele Senatului suflă în borşul electoral al lui Traian Băsescu

Noul preşedinte al Senatului, doamna Anca Paliu Dragu, căreia i-ar fi stat mai bine ca Ministru al Finanţelor, înlocuitor al lui Cîţu, nici nu s-a acomodat bine cu poziţia biroului în clădirea Parlamentului şi dă semne că este muncită de grija referendumului lui Băsescu.

Proaspăt aterizată în scaunul de omul nr. 2 al României, fără a avea brumă de experienţă în legislativ, fiind la primul mandat de parlamentar, doamna Dragu de ea şi-a deschis agenda şi a notat prima problemă care crede că frământă pe români şi care vrea s-o rezolve imediat. Anume, vrea să reformeze Parlamentul. Şi nu oricum, ci prin transpunerea în viaţă a referendumului lui Băsescu din anul 2009.

În preajma sfintei zile de Crăciun, doamna Dragu, frământată de gânduri duhovniceşti, s-a mărturisit că va înfiinţa o comisie parlamentară, pentru modificarea Constituţiei, privind trecerea de la un Parlament bicameral, la unul unicameral cu 300 de parlamentari. Atunci, în 2009, tema aiuritoare a referendumului nu a beneficiat de vreo dezbatere publică, ca românii să aibă habar ce trebuie să voteze. La electorat nu au ajuns nici păreri pro, nici păreri contra. Afurisenia asupra parlamentarilor a fost abil mutată de Băsescu asupra Parlamentului.

Atât de bine a prins prostia cu Parlamentul unicameral, că zilele trecute am citit în presa locală o aserţiune asupra ilegitimităţii modelului bicameral introdus prin „lovitură de stat“ de domnitorul Al. I. Cuza la 2 mai 1864. Probabil că şi noul preşedinte al Senatului are o părere identică, de şi-a făcut stindard de luptă din trăsnaia referendumului lui Băsescu. Până şi un deputat PNL a declarat că iniţiativa preşedintelui Senatului este „o trăsnaie populistă“.

Trebuie precizat că doamna Anca Dragu este un important membru al USR – PLUS, formaţiune care are doar 80 de parlamentari cu totul, dar care a pretins pentru o aşa „consistentă“ componenţă şi funcţia nr. 2 în Statul Român. Doamna a fost ministrul Finanţelor Publice în Guvernul Cioloş, zis şi Guvernul Zero, timp de un an şi o lună. Pentru şefia Senatului a fost propusă tot de Dacian Cioloş.

Ca finanţist, care s-a remarcat pozitiv, doamna Dragu ar fi trebuit să studieze istoria bicameralismului în România, precum şi în lume, înainte de a deschide gura pentru a sufla în borşul lui Băsescu. Este adevărat că numărul de 466 de parlamentari ai actualului Parlament este cam mare, dar acest număr poate fi redus simplu, prin lege, fără constituire a vreunei comisii sau alte pierderi de vreme.

Scurtă istorie a Parlamentului în România

Bazele parlamentarismului în România se pun în anul 1831, prin adoptarea Regulamentului organic. În anul 1857, în Ţara Românească şi în Moldova se înfiinţează Adunările elective (Divanurile ad-hoc), ca expresie a spiritului unionist.

Divanurile ad- hoc au iniţiat unirea celor două ţări în 1859. În opera sa de modernizare a noului stat român, în baza „Statutului dezvoltator al Convenţiei de la Paris“ din 1864, domnitorul Al. I. Cuza a consacrat principiul bicameralismului, înfiinţând Senatul (Corpul Ponderator) alături de Adunarea Electivă. În timpul domniei lui Cuza, în ţară au avut loc răscoale ţărăneşti.

Domnitorul a vrut să introducă reforme agrare, să anuleze iobăgia, să secularizeze terenurile mănăstireşti şi să reducă terenurile marilor boieri. Proprietarii pământurilor erau în majoritatea lor şi parlamentari, aşa că s-au opus reformelor. La 2 mai 1864, Cuza a dizolvat Adunarea Electivă, pentru a putea aplica noile reforme, dizolvare pe care istoria a consemnat-o ca „lovitură de stat“. Marile Puteri nu au văzut cu ochi buni acest model de reformă al lui Cuza. Boierii nemulţumiţi au format „Monstruoasa coaliţie“, care l-a adus la putere pe Carol I, tot printr-o lovitură de stat.

La 1 iunie 1866, promulgându-se noua Constituţie a României, Parlamentul bicameral este menţinut şi devine independent de puterea executivă. Constituţia din 1923, votată de cele două Camere, statuează principiul separării puterilor în stat. La 10 februarie 1938, regele Carol II , subminând Parlamentul, îl transformă într-un organism decorativ, lipsindu-l de principalele atribuţii. În toamna anului 1940, sub regele Mihai, instalat tot prin lovitură de stat odată cu instaurarea dictaturii militare, activitatea Parlamentului a fost suspendată total.

În iulie 1946, puterea comunistă instalată, sub conducerea sovieticilor, girată de americani şi englezi, desfiinţează sistemul bicameral şi Marea Adunare Naţională înfiinţată în loc devine „organul suprem al puterii de stat“, trecându-se astfel la sistemul unicameral. Constituţia din 1965 statuează că MAN este „unicul organ legislativ“. Prin Constituţia din 1991 se revine la Parlamentul bicameral, cel din perioada 1864- 1940. În Europa, prin menţinerea bicameralismului în statele unitare, precum România, puterea este divizată între cele două Camere, fiind împiedicată astfel instalarea monopolului puterii la una din camere.

Se asigură astfel şi susţinerea principiului pluralismului. Bicameralismul asigură posibilitatea negocierii între cele două Camere asupra soluţiilor legislative şi politice. Este falsă aserţiunea unora, că sistemul bicameral este justificat numai în cazul statelor federale. În cazul statelor nordice, Finlanda, Norvegia Suedia, Danemarca, acestea au trecut la sistemul unicameral numai în cazul în care au instituit mecanisme care să suplinească rolul celei de a doua Cameră. De observat că în Europa, statele cu Parlament unicameral sunt state cu populaţii reduse numeric, sub 10 milioane de locuitori.

Bicameralismul reprezintă un instrument destinat moderării puterii şi a eficientizării procesului legislativ. În Europa centrală, din care face parte şi România, Parlamentul bicameral a avut o evoluţie asemănătoare. Aserţiunea unora, că „Senatul a apărut în România în urma unui act abuziv, cu rolul de a consolida un regim autoritar“, nu poate fi susţinută decât umblând cu bocancii lui Băsescu prin istorie.

Citește știrea
Un comentariu

Un comentariu

  1. Mihai

    5 ianuarie 2021 at 9:52 AM

    Asa cum remarcați dvs. in treacăt, parlamentarii actuali sunt „cam multi”. Gura pacatosului …. Observând si calitatea intelectuală și morală a unora dintre ei, este clar ca sunt mult prea multi. Dacă s-ar face un recensămînt „adevarat”, s-ar vedea ca populatia tarii este undeva la 17 milioane si, iarăși, sunt prea multi. Asa ca eu, antibasist convins, care am votat pentru la acel referendum dar nu l-am votat pe tartor, subscriu la parerea dnei Dragu.

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Spitalul de la Leţcani se tot… predă

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ ISU Iaşi a demarat procedura de recepţie ■ abia apoi vedem dacă şi când va fi redeschis ■ locurile la ATI se împuţinează pe zi ce trece ■

Stare de fapt: valul IV al epidemiei de coronavirus pare a fi mai grav decât ne-am fi dorit. Deja, în majoritatea judeţelor, paturile ATI disponibile pentru bolnavii de Covid sunt din ce în ce mai puţine. Iar dacă lucrurile evoluează pe acelaşi trend, în scurt timp nu vor mai fi paturi disponibile.

În Neamţ, situaţia este şi mai gravă. În urmă cu zece luni, Secţia ATI a Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ a fost distrusă de un incendiu soldat cu 15 victime. De atunci stă închisă sub sigiliul procurorilor care fac anchetă. Din bani privaţi, donaţii şi sponsorizări, Asociaţia Dăruieşte Viaţă a construit o secţie ATI externă cu 17 paturi. În mod evident insuficiente pentru un spital judeţean. Mai ales în vreme de pandemie.

În tot acest timp, Spitalul Mobil de la Leţcani, pentru care nemţenii au cotizat cu peste 3 milioane de euro, stă închis. Conform oficialităţilor din Iaşi el este în plină procedură de predare-primire către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Prefectul de Iaşi, Marian Grigoraş: „Spitalul este în procedură de predare-primire de la Euronest la DS”. „Am început procedura de preluare de la Asociaţia Euronest, în colaborare cu echipe de specialişti în domeniu. Se va face o recepţie atât cantitativă, cât şi calitativă, iar la finalizarea ei vom vedea ce demersuri trebuie întreprinse pentru operaţionalizarea spitalului”, conform purtătorului de cuvânt al ISU Iaşi, Georgică Onofreiasa.

Ca o scurtă paranteză, e de apreciat că oficialii ieşeni mai comunică pe această temă. La Neamţ e… tăcere mormântală. În dialogul purtat cu reprezentanţii ISU Iaşi am încercat să aflăm şi cam când s-ar putea finaliza procedura de predare-primire. Nu ni s-a putut da un termen limită, pe motiv că nu depinde doar de ISU, ci şi de … Euronest. Deci ar putea fi vorba de zile, cum ar fi normal în plin val IV, sau de săptămâni ori chiar luni.

Drept e că în acest moment nu ştim ce va rezulta după recepţia cantitativă, dar mai ales calitativă. Iar aşteptările nu pot fi optimiste în condiţiile în care presa a tot scris de nenumărate nereguli şi probleme, iar controalele s-au ţinut lanţ pe la respectivul spital. Ba ar fi intrat pe fir chiar procurorii DNA.

Apoi, dacă totuşi va rezulta că avem un spital, nu doar o sumă de containere cu aparatură medicală dubioasă în ele, va mai dura ceva până când va fi găsit/angajat personalul medical necesar pentru ca spitalul să fie operaţional/funcţional. Probabil alte săptămâni sau luni.

Iar surse neoficiale spun că, şi redeschis, spitalul de la Leţcani va putea trata doar cazuri uşoare sau medii pentru că la ATI nu s-ar putea asigura condiţii ca în… spitalele „clasice”. Deşi acolo au fost cheltuiţi 13 milioane de euro din banii nemţenilor şi ieşenilor.

Scurtă rememorare

Povestea spitalului de la Leţcani este una tristă, cu un final previzibil. Tot trist. Investiţia a ridicat mari semne de întrebare şi a suscitat critici chiar de la început. Însă Ionel Arsene, preşedintele CJ Neamţ, şi Maricel Popa, preşedintele CJ Iaşi la vremea respectivă, au mers mai departe. Au dat banii, au trecut peste faptul că s-a întârziat mult până au venit containerele şi aparatura medicală şi au inaugurat aşa-zisul spital în preajma alegerilor.

Spitalul a stat deschis doar câteva luni, timp în care s-a tot vorbit despre numeroase nereguli, ce au culminat cu închiderea lui. Pentru un motiv ciudat: „este termosensibil”. Adică la temperaturi scăzute „îngheaţă” instalaţiile. Începând cu cea de… încălzire.

Lunile au trecut şi deşi a venit şi vara cu temperaturi caniculare „spitalul termosensibil” nu a mai fost deschis. Chiar dacă diverşi de la diverse instituţii şi de la cel mai înalt nivel dădeau asigurări că „în scurt timp” unitatea sanitară va fi redeschisă. În ciuda acestor asigurări, în urmă cu câteva luni s-a aflat, apoi s-a şi votat trecerea la ISU.

Iar acum aşteptăm finalizarea recepţiei. Şi ne rugăm ca să mai găsit vreun loc pe un pat ATI în vreun spital, dacă vom avea nevoie, deşi am cotizat cu toţii cu 13 milioane de euro.

Citește știrea

Actualitate

Vreme rece

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ în cea mai rece zi din această săptămînă vor fi numai 11 grade ■ şi nopţile vor fi deosebit de reci ■ vestea bună este că în week-end ne putem aştepta la temperaturi de pînă la 22 de grade ■

La începutul ultimei decade a lunii septembrie valorile termice au scăzut dramatic şi după ce duminică, 19 septembrie, în zona noastră ne-am bucurat de 21 de grade, pentru ieri am avut promisiunea unor valori de numai 14 grade. Aşa va fi vremea vreo cîteva zile, iar nopţile vor fi deosebit de reci, cu minime care coboară pînă la valori de numai 4 grade.

Vestea bună este că în week-end soarele îşi face datoria şi se vor înregistra valori termice diurne care vor depăşi pragul de 20 de grade Celsius. Pînă atunci trebuie spus că în noaptea de 19/20 septembrie, în judeţ s-au înregistrat minime la limita îngheţului, 0 grade. Este vorba de temperatura înregistrată la staţia meteo de pe Ceahlău – Toaca, în timp ce în restul teritoriului au fost valori mai blînde.

Astfel, la Roman a fost ceva mai frig, cu o minimă de 6,3 grade, în timp ce la Tîrgu Neamţ au fost 8,2 grade. Cel mai confortabil a fost la Piatra Neamţ unde s-au înregistrat 8,9 grade. Ieri, 20 septembrie, la ora 11:00 erau temperaturi modeste faţă de intervalul precedent, respectiv 11 grade la Piatra Neamţ şi Tîrgu Neamţ şi 13 grade în zona Roman. Cel mai frig era pe crestele montane unde la acelaşi moment se înregistra doar 1 grad, cu plus. Nu sînt schimbări notabile nici pe parcursul zilei de azi, 21 septembrie.

Va fi tot o zi cu soare, dar nu mai mult de 15 grade în termometre. Noaptea va fi deosebit de rece, cu o minimă de 6 grade. Şi mai rece va fi pe parcursul zilei de miercuri, 22 septembrie. Nu mai vedem soarele, cerul va fi acoperit şi ar putea ploua slab la o maximă de doar 12 grade. Regimul termic nocturn nu va fi influenţat prea mult şi minima se opreşte la 5 grade. Cea mai rece zi din această săptămînă pare a fi cea de joi, 23 septembrie, cînd pe fondul unui cer variabil cu soare nu vor fi mai mult de 11 grade la amiază.

Minima nocturnă rămîne cantonată la 5 grade. De vineri, 24 septembrie, începe să se încălzească uşor şi pentru că soarele va fi la datorie, avem promisiunea unei maxime de 17 grade. Urmează cea mai rece noapte din acest sezon, iar mercurul din termometre coboară pînă la 4 grade. În week-end avem promisiune de vreme mai caldă. Astfel, sîmbătă, 25 septembrie, se anunţă cer variabil cu soare, iar dacă previziunile de acum ale meteorologilor se adeveresc, ne vom bucura de o zi superbă, cu pînă la 21 de grade. Noaptea va fi încă răcoroasă, cu 7 grade. Şi mai bine va fi duminică, 26 septembrie, cînd va fi soare şi cam 22 de grade la prînz. Şi noaptea devine mai blîndă, cu o minimă de 11 grade.

Citește știrea

Actualitate

Drama familiei Smicală fără sfârşit? “Coșmarul nostru nu s-a terminat”

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ Camelia Smicală anunţă că este din nou trimisă în judecată ■ motivul e halucinant: şi-ar fi “furat” copiii şi a făcut public cazul ■ Mihai şi Maria vor să fie alături de mama lor şi au spus public în mod repetat acest lucru ■

Drama familiei Cameliei Smicală pare a fi una fără sfârşit. Recent, doctoriţa născută în Piatra Neamţ a anunţat că este din nou trimisă în judecată de autorităţile finlandeze, pe “cauză penală”.

Deşi termenul cel mai potrivit ar fi că este, de mulţi ani, hăituită penal. Motivul este unul halucinant: şi-ar fi furat propri copii. Pe Mihai şi pe Maria, cei care, cu lacrimi în ochi, rugau autorităţile din Finlanda să îi lase alături de mama care astăzi este acuzată că i-ar fi… furat. Şi că ar mai fi făcut şi publică întreaga dramă.

După ani buni de procese şi după ani buni în care Camelia Smicală s-a luptat cu un întreg stat care mima că e preocupat de protecţia copiilor, dar de fapt chinuia nişte copii, încercând să se răzbune pe o mamă care nu renunţa la luptă, se părea că lucrurile au intrat în ordinea normală: Mihai şi Maria erau redaţi familiei, erau lăsaţi, aşa cum au cerut, să fie alături de mama lor, după ce fuseseră ţinuţi, împotriva voinţei lor, în instituţii finlandeze de aşa-zisă protecţie socială, de fapt nişte “lagăre” pentru minori.

“Minunea”, care a fost posibilă după ce mulţi români, dar nu numai, au ieşit în stradă pentru Maria, Mihai şi Camelia, a ţinut doar câteva luni. Prin sentinţă judecătorească, după numeroasele acţiuni de solidarizare cu familia Smicală, copiii au fost reîncredinţaţi mamei de lângă care au fost smulşi atât de brutal. Însă, din păcate, se pare că instituţiile nu renunţă: vor să reînvie coşmarul.

“Se pare că nu au terminat cu noi. Sunt trimisă din nou în judecată (pe cauză penală) pe motiv că aș fi furat copiii în 2019 și că am făcut public cazul . În procesul penal copiii sunt în postura de victime (ale mele), dar copiilor li se refuză dreptul la avocatul ales de ei (le-a fost numit un avocat din oficiu, același care nu le-a apărat drepturile în anul 2015 când au fost agresați de către executorii judecătorești) și li se refuză dreptul de a fi ascultați (în calitate de „victime”, sic) în instanță.

Menționez că am fost deja condamnată de câteva ori pentru faptul că am făcut public cazul, deși drepturile omului prevăd că o persoană nu poate fi condamnată de mai multe ori pentru aceeași faptă.

Dincolo de faptul că nu au absolut nici o probă împotriva mea (pe drept penal, mă refer), nu înțeleg ce urmăresc . Coșmarul nostru nu s-a terminat”, este postarea, recentă, de pe Facebook, a Cameliei Smicală.

Concluzia e una singură: Maria, Mihai şi Camelia au nevoie din nou de sprijinul sufletesc care a făcut posibil să fie din nou împreună. Şi sunt sigur că îl vor primi. În stradă şi oriunde va mai fi nevoie.

Citește știrea

Trending