Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Pãrintele Iustin este si va rãmîne în sufletele noastre ca un mare duhovnic român“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• pe adresa de e-mail a cotidianului Monitorul continuã sã soseascã mesaje de sustinere pentru pãrintele Iustin Pîrvu, de la Mãnãstirea Petru Vodã • tulburati, oamenii îsi îndreaptã semnele de întrebare cãtre capii Mitropoliei Moldovei si Bucovinei • „Ori se vrea scindare în Bisericã? Ori cineva se teme cã-i scade autoritatea fiindcã nu i se dã ascultare…“, se spune în unul dintre mesaje • „Acest spontan interes nici mãcar nu poate ascunde faptul cã nu grija pentru starea pãrintelui Iustin si a obstii sale este mobilul pogorîrii din înaltul Mitropoliei, ci vãdite interese nu întru totul ortodoxe!“, este un pasaj dintr-un alt mesaj •

Articolele publicate în ziarul Monitorul, în care am prezentat schimbarea din stãretie a pãrintelui Iustin Pîrvu, de la Mãnãstirea Petru Vodã, continuã sã suscite interes. Pe adresa noastrã de e-mail continuã sã soseascã mesaje de la persoane care au avut ocazia sã se afle în preajma acestui preot dãruit de Dumnezeu cu harul întelepciunii si cu o mare iubire pentru aproape, duhovnic pentru credinciosi din toatã tara, dar si dintre cei plecati în strãinãtate. Nedumeriti si tulburati sufleteste, cei care ni s-au adresat cautã explicatii, pun întrebãri legate de conjunctura în care a avut loc aceastã schimbare, la care îsi dau si rãspunsul, gãsind cã este rezultatul intereselor celor de la vîrful Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Mai mult decît orice, însã, ei cer aflarea adevãrului din spatele „tãcerii“ care s-a asternut peste acest caz care a provocat tulburare nu doar în Neamt, ci si peste granitele tãrii. „Legea tãcerii de care scrieti (se face referire la articolul „Legea tãcerii“, la Mãnãstirea Petru-Vodã, publicat pe 6 aprilie a.c. – n.r.) nu este decît legea pãcii crestine ce fiecare crestin bun o tine si mai ales acum în Postul Sfintelor Pasti. Ar trebui sã vã întrebati ce cautã Mitropolia cu schimbãri de genul acesta tocmai acum în Postul Mare, cînd e timp de pocãintã, de pace, de smerenie si nu de înscãunãri… Si ce cautã politia în acest caz? Care si în monahism ascultarea este pînã la pãcat… Cu alte cuvinte, faceti sãpãturi ca sã dati de adevãr…“, este unul dintre aceste mesaje.

„Obstea este primul elector, fiind cea mai îndreptãtitã prin cunoasterea celui pe care-l aleg conducãtor“ „Din nou, este evident cã atributul de masã manipulabilã a poporului prea credul în toatã acuratetea bunei lui credinte, se constituie în obiectul unei strategii a acelei epoci de tristã amintire, stare experimentatã si cu rezutate probate. Sînt întrebãri simple si logice al cãror rãspuns scoate la ivealã absurdul argumentelor cu care se încearcã a adormi constiintele treze ale trezvitorilor încã în viatã, cu care se încearcã a face din dragostea pînã la sacrificiu pentru omul lui Dumnezeu, o faptã a neascultãrii… Deci întreb: Oare sînt legende paginile întregi care coplesesc puterea de suportare omeneascã cu evocarea suferintelor suportate zi de zi, saptesprezece ani de cãtre acest neputincios acum pãrinte Iustin? Oare putini sînt cei care si-au pus oasele la temelia bisericilor pentru care nu a iconomisit Domnul ca pentru acest pãrinte Iustin, care iatã-l acum socotit neputincios. Oare nu om a fost acela care a iesit biruitor din locul acela care simula iadul? Ba bineînteles cã este acelasi om! Si-atunci, dacã Domnul a hotãrît astfel la ceasul cînd altii au cãzut ca spicele, oare va fi acum neputincios Însusi Domnul sã-l întãreascã, sã-l apere, sã-l sfatuiascã, la tot lucrul bun, mîntuitor pentru el si pentru pãstoritii lui? Nicidecum! Apoi, întreb: de ce atîta bunãvointã abia acum, dupã ce 16 ani nimeni din mai marii clerului n-a vrut sã stie sau sã se stie despre pãrintele Iustin si obstea sa. Acest spontan interes nici mãcar nu poate ascunde faptul cã nu grija pentru starea pãrintelui Iustin si a obstii sale este mobilul pogorîrii din înaltul Mitropoliei, ci vãdite interese nu întru totul ortodoxe! Niciodatã, în anii ãstia de existentã modestã si cuminte, cînd cei care au venit la Petru Vodã au contribuit cu putinul lor, sau cu darul lor la, spre exemplu, pictarea bisericii asa cum nu mai este o alta în tarã, la dotarea mãnãstirii sau cu alte fapte binecuvîntate, negresit, toti, au fãcut acestea spre slava lui Dumnezeu si pentru pãrintele Iustin! Niciodatã mai marii clerului n-au trimis un cuvînt de bunãvointã, de binecuvîntare, de întelegere, de mîngîiere… Dintru începuturi, din cîte stiu, în monahism, staretul este un simbol mobilizator, un sustinãtor al duhului obstii spre cele lucrãtoare pentru viatã vesnicã si nu un simplu administrator care dacã nu absolvã examenul de capacitate decade din functie! Si iarãsi, sã fim seriosi: dacã pãrintele urmãrea sã-si invalideze potentialul de staret, se grijea cu întelepciunea datã de starea de rugãciune, sã aseze lucrurile din timp, astfel ca nici obstea sa, nici ceilalti care-l cunosc si-l iubesc sã nu considere acesta ca un lucru nefiresc, ci dimpotrivã o voire la vreme potrivitã. Obstea este primul elector, fiind cea mai îndreptãtitã prin cunoasterea celui pe care-l aleg conducãtor, iar acceptarea de cãtre episcopul locului vine doar sã întãreascã aceastã alegere, nicicum nu poate fi canonicã o impunere de staret. Si-apoi, în istoria monahismului existã exemple de stareti care si-au împlinit misiunea de pãstorire desãvîrsitã, chiar fiind plini de neputinte trupesti!“

„La bãtrînetea întelepciunii Pãrintelui Iustin nu vor putea ajunge…“ „Am fost martorul evenimentelor. Nu sunt deformãri în cele prezentate. Mai trist este cã ungerea noului staret s-a fãcut, se pare, în intervalul de timp cît înaltii de la Iasi asteptau mascatii pentru a fi protejati la plecare. Opinia mea este cã se stia la nivel înalt cã înlocuirea pãrintelui Iustin va genera nemultumiri în rîndul credinciosilor si, cu toate astea, s-a fortat numirea altui staret fãrã a prezenta argumente credibile pentru populatie. Momentul ales pentru înlocuirea staretului aratã cã au primat interesele administrative riscîndu-se cu bunã stiintã pata ce se va arunca peste credinta ortodoxã si organizarea monahalã în Postul Pastelui“.

„Numele meu este Ilina Petrisor Ovidiu, sînt profesor de religie la Colegiul National Elena Cuza din Craiova si mã adresez în calitate de ucenic (nevrednic) al pãrintelui Iustin care, dupã cît stiti, trece prin momente deosebit de grele. Eu îl cunosc pe pãrintele de peste 10 ani si încã mã spovedesc la sfintia sa. Nu am stofã de apãrãtor al unui sfînt, dar consider cã este de datoria mea sã lupt pentru adevãr. As dori ca si dumneavoastrã sã mã sprijiniti în acest demers. (…) Eu însumi am luat parte la miscarea de revoltã, despre care s-a scris în Monitorul de Neamt si în România Liberã. Lumea este confuzã, crezînd cã pãrintele este cel care a înaintat «demisia», lucru fals, însã pãrintele nu poate sã nu «asculte» de mitropolitul Daniel si sã dea o pildã de neascultare. (…) Vã dati seama? Parcã îi vãd pe cei de la mitropolie cum s-au ascuns de frica oamenilor în chilia pãrintelui si cum îl sileau cu vorbe dure pe pãrintele sã iasã afarã în ploaie (a plouat putin cu grindinã) sã potoleascã multimea, în timp ce ei stãteau ca lasii“.

„Zguduitor articolul dvs. E trist cã în Postul Mare se întîmplã asa ceva. Dar totul e cu îngãduinta Domnului… Pãrintele Iustin este si va rãmîne în sufletele noastre ca un mare duhovnic român, indiferent de cei care gãsesc motiv cã e… prea bãtrîn… Le va veni si lor rîndul sã îmbãtrîneascã … dacã nu sînt, deja, peste 50 ani… Dar la bãtrînetea întelepciunii Pãrintelui Iustin nu vor putea ajunge… Sã ne rugãm Domnului pentru unire si iertare… Important e cã dvs. si credinciosii au dovedit unire în fata celor care l-au dat jos pe pãrintele… si mai mult decît atît, iubirea nepretuitã cu care e înconjurat marele nostru duhovnic, pãrintele Iustin“.

„Faceti foarte bine sã îl sprijiniti pe pãrintele Iustin; locuiesc în Italia si sînt indignat de deciziile luate de mai-marii Bisericii. Sînt de acord cu dvs. si cu cei ce îl sustin“.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Enache nu-si uitã fostii elevi

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Vlad Achim este cel mai nou membru al formatiei de Liga 1 pregãtite de Costel Enache • Gigi Becali a fost de acord ca Achim sã plece la FC Botosani • pe lîngã antrenorul cu care a mai lucrat la FC Ceahlãul, Achim se va reîntîlni si cu un alt fost coleg, Sebastian Chitoscã •

Microbistii din Neamt au motive sã urmãreascã ceva mai interesat partidele din partea a doua a campionatului Ligii 1, dupã cum a început perioada de transferuri din minivacanta de sãrbãtori. În lipsa unei formatii din judet pe prima scenã fotbalisticã, cunoscãtorii de fotbal din judet ar putea sã „adopte“ o grupare care are deja în lot trei fosti componenti ai echipei din Piatra Neamt. Este vorba de FC Botosani, pregãtitã de antrenorul Costel Enache (ex-jucãtor si antrenor al FC Ceahlãul), formatie aflatã foarte aproape de performanta de a pãtrunde, în premierã, în turneul play-off, fazã ce va da campioana editiei 2017-2018 a Ligii I. Pentru a pune umãrul la acest obiectiv, în rîndurile echipei botosãnene a intrat si Vlad Achim, jucãtor de bazã al FC Ceahlãul în perioada 2007-2015. Ieri, jucãtorul în vîrstã de 28 de ani a fost cedat de FCSB la FC Botosani, patronul moldovenilor, Valeriu Iftime, precizînd cã s-a luptat pentru Achim cu alte douã cluburi din Liga 1. „Cu Gigi Becali nu a fost nici o problemã. Dînsul ne-a spus de la început cã vrea sã ni-l dea pe Vlad Achim, dar nouã ne era teamã cã nu doreste jucãtorul sã vinã la noi. El mai avea si alte douã oferte din Liga 1, însã am discutat cu el si ne-am înteles. Achim a semnat cu noi pe un an si jumãtate, atît cît mai avea contract si cu Steaua“, a declarat Iftime pentru Fanatik. Presa sportivã a aflat cã 100.000 de euro este clauza de reziliere pentru Vlad Achim, însã dacã cineva va plãti aceastã sumã, banii vor intra în conturile FCSB pentru cã jucãtorul a fost lãsat sã plece gratis la Botosani. De mentionat cã echipa din Botosani este a patra în ultimii doi ani pentru care Achim evolueazã, de la momentul plecãrii sale de la Ceahlãul. Dupã opt sezoane în care a apãrat culorile echipei pietrene (6 în Liga 1 si douã în liga secundã), pentru care a jucat 155 de partide si a înscris 18 goluri, în primãvara anului 2015 mijlocasul s-a transferat la Viitorul Constanta. Pentru echipa lui Hagi, Vlad a evoluat doar un tur de campionat. Desi pãrea se se fi integrat bine în angrenajul echipei, a fost cedat la FC Voluntari unde a jucat în returul sezonului 2015-2016. În campionatul 2016-2017 a ajuns la Steaua, unde a evoluat inconstant, fiind victima relatiei dificile dintre antrenorul Reghecampf si finantatorul Becali. În acest sezon, Nicolae Dicã a vrut sã mizeze mai mult pe Achim, dar soarta nu i-a surîs nici de aceastã datã jucãtorului. La FC Botosani, Achim ar putea avea sanse mai mari sã evolueze în linia medianã, dacã antrenorul Enache va gãsi oportunitãti sã-l foloseascã în cele patru meciuri rãmase de disputat din retur si, ulterior, în faza a doua a campionatului (play-off sau play-out). În lotul moldovenilor, Achim se va reîntîlni cu alte douã cunostinte de la Piatra Neamt: cu atacantul Sebastian Chitoscã, si el un implant nereusit la Steaua, respectiv portarul Alberto Cobrea, jucãtor originar din Piatra Neamt, format la Liceul cu Program Sportiv din urbea de sub Pietricica, dar care nu a evoluat sub culorile clubului FC Ceahlãul. Sebastian Chitoscã a ajuns la Botosani dupã ce a avut un parcurs asemenãtor cu al lui Achim. A plecat din curtea formatiei pietrene la un an dupã Achim, în toamna anului 2016, odatã cu alti doi tineri jucãtori cedati la Steaua (Stefãnescu si Popadiuc). Nu a avut prea multe sanse de a arãta de ce este capabil la echipa lui Becali, si a fost repede împrumutat la Voluntari si FC Brasov (Liga 2), echipe pentru care a evoluat în ultimul an în 11 partide si a marcat doar douã goluri. Si Chitoscã sperã sã-si relanseze cariera la Botosani, primele semne fiind încurajatoare. Enache a mizat pe atacant în 7 partide oficiale (Liga I si Cupa României), iar evolutia sa a fost deja apreciatã în mediul sportiv.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Datini si obiceiuri de pe plaiurile haiducilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

• „Datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia

Festivalul de Datini si Obiceiuri, editia a V-a, activitate sugestiv intitulatã Pe plaiul haiducilor, desfãsuratã miercuri, 27 decembrie, 2017, la Cãminul Cultural Grinties, la initiativa Scolii cu clasele I – VIII, a primarului Vasile Alexandroaia si cu sprijinul Consiliului Local, s-a dovedit a fi un succes. Au rãspuns pozitiv chemãrii organizatorilor alaiurile folclorice din comunele Ceahlãu, Corbu, Tulghes si localitatea gazdã, Grinties, pe scena institutiei culturale trecînd pe rînd Corul Bisericii Adormirea Maicii Domnului, ansamblurile Merisorii Grintiesului, Florile Ceahlãului, Pe plaiuri tulghesene si multi interpreti, în spetã colindãtori. Regia spectacolului a apartinut lui Mihai Pantiru de la Scoala Grinties, care a avut si calitatea de prezentator. „Ne-am adunat la cea de-a V-a editie a Festivalului datinilor si obiceiurilor de iarnã din zonã si nu numai, o editie extinsã pe care dorim s-o permanentizãm. Tinem în mod special la acesta, fiindcã datinile, obiceiurile si-n general cultura popularã înseamnã identitatea noastrã. Pierzîndu-le, contribuim si noi la pierderea identitãtii nationale. Ori, tocmai asta nu vrem sã se întîmple, mai cu seamã, aici lîngã Muntele Sfînt, Ceahlãul, acest loc plin de spiritualitate, legendã si traditie“, a declarat primarul Vasile Alexandroaia. Manifestarea a fost deschisã prin cuvîntul celui ce conduce administratia localã, care a îmbrãcat ia traditionalã si a continuat prin colindele corului bisericii, urmîndu-i trecerea pe rînd a alaiurilor, de la cei mici, la flãcãii satelor, încheierea apartinînd cerbului si ursului grintiesean, totul în sunet de bucium si rãpãit de tobe, cutremurînd întreaga asistentã si recreînd vîrstnicilor emotiile copilãriei de altãdatã. Dacã e sã facem un top al celor prezentate, fruntea a apartinut scolilor, fie din Grinties sau din comunele vecine si cred cã nimeni din cei prezenti n-a avut ce obiecta. O prezentare artisticã de tinutã, o costumatie parcã coborîtã din istoria locului si o sumã de personaje din vremi de mult apuse aveau sã facã posibilã retrãirea pentru o dupã-amiazã legendele, datinile si traditiile spatiului cultural al unei bune pãrti din mîndra noastrã Moldovã. Cît despre interpretare, nu a avut nimeni a spune ceva împotrivã, datã fiind seriozitatea si mai ales dictia „actorilor“ de-o zi, ce s-au întrecut pe ei însisi în a face o figurã bunã. Ce mai, a fost sã fie la Grinties un loc de întîlnire întru readucerea în prezent a unei lumi de basm, îmbinatã cu una de legendã, presupunînd colindul, plugusorul si suita de teatru folcloric, toate dedicate Sãrbãtorilor de iarnã ale lui 2017. Ar mai fi de retinut faptul cã în acest context sãrbãtoresc primarul Grintiesului a oferit diplome de excelentã celor sapte cupluri, care în acest an au aniversat 50 de ani de cãsãtorie fericitã.

Citește știrea

Trending