Contactează-ne

Actualitate

Pandemia, moţiunea de cenzură, alegerile locale şi responsabilităţile clasei politice şi ale electoratului

Știre publicată în urmă cu

în data de

În sfârşit, Marcel Ciolacu, liderul PSD, ne-a scos din stresul aşteptării, anunţându-ne public că moţiunea de cenzură mult trâmbiţată, va fi lansată luni 17 august într-o procedură ,,curat constituţională”.

După acest anunţ, analiştii politici mai sceptici, privind cu un ochi la pandemie, au reacţionat parafrazând hamletian: ,,O fi sau nu o fi moţiune?”

Părerea mea, ca simplu cetăţean cu drept de vot, este că , deşi suntem în pandemie, moţiunea va fi lansată, cu aceeaşi certitudine cu care în 27 septembrie vor avea loc alegeri locale.

Deosebirea dintre cele două evenimente succesive, moţiunea şi alegerile, constă în multiplele faţete ale oportunităţii lor. Din punct de vedere al riscului pandemic, niciunul din evenimente nu este oportun.

Pe de altă parte, dacă votul moţiunii nu poate fi fraudat, la votul de la alegeri, pandemia deschide Cutia Pandorei, privind contestarea rezultatelor din cauza prea multor fraude electorale posibile. Partidul Naţional Liberal are acum nevoie de o infuzie de fraude electorale, precum are nevoie de oxigen bolnavul de coronavirus. Autorul moral al posibilelor fraude poate fi găsit la Cotroceni, de unde sunt propagate acuzele că PSD-ul se face vinovat de toate bâlbele Guvernului Orban. Perdeaua acuzelor vrea să ascundă şi cele două perioade de vid legislativ ale guvernării liberale în plină pandemie. Premierul Ludovic Orban ne prosteşte de la obraz, susţinând că în timp ce el respectă întocmai Constituţia României, tripleta constituită din PSD, Curtea Constituţională şi Avocatul Poporului, o încalcă flagrant, răstălmăcind-o.

După 16 mai, odată cu sfârşitul stării de urgenţă, Guvernul Orban nu a reuşit să reglementeze izolarea şi carantina decât altfel ca în restul ţărilor europene şi în flagrant dezacord cu Constituţia României.

Lui Ludovic Orban i-au trebuit vreo zece zile ca să trimită proiectul necesar al legii în Parlament. Camerei Deputaţilor i-a luat două zile să-l aprobe, Senatului i-au trebuit alte zece zile să-l aprobe, iar lui Klaus Iohannis i-a luat trei zile să-l promulge şi să-l publice. Aceasta este istoria celui de al doilea vid legislativ.

Ludovic Orban ne minte zilnic, că guvernul lui a fost lăsat în vid legislativ timp de trei săptămâni, pentru a putea pune numărul de infestaţi şi decedaţi în cârca PSD-ului.

Problema zilei, trece sau nu trece moţiunea?

Nu se pune problema dacă trece sau nu trece moţiunea. Liderul PSD Marcel Ciolacu ne-a avertizat de mai multe ori că moţiunea va fi depusă numai în cazul în care este sigur că va trece. Deci, Marcel Ciolacu nu are de ales între o moţiune care va trece şi o moţiune care nu va trece. O depune sau nu o depune.

Prin simpla depunere a moţiunii, există riscul discreditării PSD-ului, căruia unii vor să-i consolideze statutul de agent electoral al PNL- ului şi al lui Klaus Iohannis.

Dacă moţiunea va trece, Klaus Iohannis nu va intra în clenciuri. A transmis public, de atâtea ori, că nu va reintroduce PSD-ul la guvernare. Astfel, PSD-ul va fi condamnat de coronavirus să voteze orice guvern propus de Iohannis. Chiar şi un Guvern Orban 3.

Într-o astfel de situaţie, valoarea moţiunii s-ar reduce doar la o poliţă plătită lui Klaus Iohannis, pe care acesta abia o aşteaptă. Klaus Iohannis are nevoie de noi motive, pe care să le reintroducă în repertoriul său anti-PSD, cu care să maximizeze scorul electoral al PNL. Numărul inerent al infectaţilor şi al deceselor, din cauză de Covid-19, va fi scos din contul guvernării PNL şi contabilizat exclusiv în contul PSD.

Clasa politică şi electoratul, în faţa examenului responsabilităţii

Campania electorală, care urmează între 28 august şi 27 septembrie, este atipică. Electoratul are dreptul să i se explice public, cine este responsabil pentru ravagiile pandemiei în plan medical, social şi economic.

Klaus Iohannis şi Ludovic Orban ne spun că responsabilitatea nu este a lor, pentru că ei ,,şi-au făcut treaba”. După explicaţiile lor, responsabilitatea este a PSD-ului, pentru că acţionează de parcă ar fi la guvernare, provocând deliberat viduri legislative, pentru a compromite Guvernul Orban.

În numele aceloraşi responsabilităţi, Marcel Ciolacu i-a reproşat Preşedintelui Iohannis că nu a dorit să se consulte şi cu celelalte partide, în afară de PNL, pentru a se ajunge la soluţii consensuale. Pandemia impunea un astfel de comportament preşedintelui României, pentru a mobiliza toate forţele politice într-o dezbatere naţională.

Singura soluţie adoptată de preşedinte, preluată şi de premier, a fost atacul permanent asupra PSD şi aliaţilor acestuia, adică asupra majorităţii parlamentare.

Cinic, Ludovic Orban îşi încheia discursul în faţa Parlamentului, pe 12 august, cu aserţiunea ,,Cred că de responsabilitatea noastră, a tuturor, depinde evoluţia României”. Una zice alta fumează. Responsabilitatea Guvernului Orban se dezvăluie şi în descifrarea accentului pus de acesta între combaterea pandemiei şi actul alegerilor locale.

Cu gândul la alegeri, guvernul induce zilnic teama de a ne prezenta la vot. În mod special se induce teama în rândul populaţiei vârstnice, deloc neglijabilă numeric, decisă să riposteze la anunţul că pensiile vor fi majorate brut doar cu 14% şi real doar cu 10%, în loc de 40%, iar alocaţiile pentru copii doar cu 20%, în loc de 100%. Responsabilitatea electoratului este să iasă la vot, pentru a sancţiona aroganţa şi cinismul politicienilor, deoarece mai există viaţă şi după pandemie.

Responsabilităţi politice, marca judeţului Neamţ

Nu ştiu ce fac nemţenii în ultima vreme, de se îndrăgostesc de ei politicieni cu buletine de prin alte judeţe. Avem ceva din candoarea unei bunicuţe, toţi ne vor binele şi se reped la noi să ne conducă să trecem strada.

Giurgiuveanul Răzvan Cuc este dispus să se mute în Piatra Neamţ, să ne conducă ca primar al oraşului, din partea PSD-ului. Bucovineanul Mugur Cozmanciuc a părăsit Iaşi-ul ca să preia şefia Consiliului Judeţean Neamţ cu sarcină de la partid.

Şi unul şi altul au venit în Neamţ trimişi de la Centru cu sarcini de partid. Au venit să ne fericească, precum Agamiţă Dandanache din ,,O scrisoare pierdută” a lui Caragiale.

Că unii nemţeni declară că vor să elibereze judeţul de PSD, este la fel de adevărat, după cum unii, şi nu puţini, vor să elibereze Primăria Piatra Neamţ de spiritul PNL-ului, considerând că le-a ajuns. Este în puterea, atât a unor nemţeni, cât şi a celorlalţi să-şi promoveze prin vot valorile autohtone pe funcţiile respective, că doar n-a rămas judeţul în deficit de competenţe tocmai acum în plină pandemie.

Se dovedeşte că anul acesta nemţenii nu au nicio şansă să-şi pună pe listele proprii oameni de valoare autohtoni, pentru că acei de la Centru, ca pe vremea comuniştilor, au câte un Dandanache cu bastonul de mareşal în tolbă, pe care ni-l trimit depeş să-l votăm într-o veselie provincială.

Fiecare dintre aceşti doi candidaţi ne fac promisiuni idilice, de consistenţa aeroportului promis de Gheorghe Ştefan, care ne-a păstorit de ne-a lăsat în curul gol, plini de datorii pentru 30 de ani. Liberalul Gheorghe Ştefan a lăsat Primăriei Piatra Neamţ o datorie enormă, de 324 milioane lei, care se umflă la 400 milioane cu tot cu dobânzi şi comisioane. Primăria a fost preluată de liberalul Dragoş Chitic, care în iulie 2020 ne anunţa victorios că a reuşit să ramburseze băncilor jumătate din datoria liberală pe banii noştri. Astăzi, nu pun în discuţie valoarea lui Cuc sau Cozmanciuc, ci doar atitudinea arogantă a şefilor lor de la Centru, recte PSD şi PNL, care consideră judeţul Neamţ un judeţ marginal, bun doar de muls voturi, fără valori proprii pentru a fi promovate.

Ambii candidaţi şi-au împănat programele de promisiuni locuri comune, de genul că o să fie bine şi la vară cald. Trebuie să fim duşi rău cu pluta pe apa Bistriţei, dacă ne-am uita în gura lor, când încearcă să ne vândă pielea ursului din pădure, când se vede de la o poştă că nu au nicio strategie cum or să-l împuşte. Deciziile lor, ca prezumtiv primar sau preşedinte de Consiliu Judeţean, nu depind de ei, ci de cohorta consilierilor locali sau judeţeni.

Aceşti consilieri ridică mâna după cum le dictează interesele lor şi uneori interesele partidului care i-a lansat. Interese care pot coincide sau nu cu cele ale primarului sau ale preşedintelui judeţean, ce abia i-au votat ca orbeţii, crezându-i mesianici şi omnipotenţi pentru cel puţin patru ani. Electoratul ar trebui să fie mai responsabil şi să nu ignore naiv, marea diferenţă dintre sloganul de campanie şi nevoile sale reale. Suntem naivi să credem că ce ne promit aceşti candidaţi, chiar au şi puterea să o facă. Singurul lucru pe care îl poate face un astfel de personaj ajuns pe funcţie este să propună. Puterea de a aproba nu este în mâna consilierilor locali sau judeţeni, grup de aşa-zişi specialişti. S-au specializat şi consilierii în a schimba cameleonic culoarea politică după cum bat vânturile şi interesele. Cameleonismul nu se manifestă doar odată la patru ani, ci la fiecare şedinţă de consiliu. Nu trebuie să uităm, acum, după 30 de ani, că atât primarii, preşedinţii de consilii judeţene, cât şi consilierii, sunt interesaţi ca roata căruţei intereselor lor de gaşcă sau de partid să fie unsă permanent, ca să nu scârţâie şi să-i lase în drum.

Din cauza pandemiei, campania electorală nu se face decât prin panotaje sau la televizor şi acestea nu ne prezintă decât poza candidaţilor. Electoratul trebuie să facă un efort nemaiîntâlnit, de a intui ce se ascunde în spatele pozelor.

Aroganţa unui slogan electoral trăsnit, al USR-Plus

Sunt partide care nu mizează pe schimbarea lor, ci pe schimbarea electoratului. Panourile publicitare ale neomarxiştilor USR – Plus din Neamţ ne propun să le votăm candidatul, postat sub sloganul aberant ,,Om cu om, vom schimba Piatra Neamţ”.

Dacă nu au reuşit marxiştii de ieri să ne schimbe ,,Om cu om”, pentru a ne transforma în ,,omul de tip nou”, poate or reuşi să realizeze neomarxiştii de astăzi. Culmea este că acum, useriştii cu plus ne cheamă la vot, ca să ne schimbe ei pe noi, nu noi pe ei. Băieţii ăştia nu prea au idei, dar îşi permit aroganţe. De aroganţe nu ducem lipsă graţie Guvernului Orban.

Actualitate

Bursuc de la bloc, eliberat pe Cozla

Știre publicată în urmă cu

în data de

Bursucul care a fost capturat la subsolul unui bloc din Piatra Neamţ, pe 19 aprilie 2021, şi-a recăpătat libertatea după două zile. „Pe 20 aprilie, bursucul a fost eliberat în siguranţă în habitatul său natural de pe muntele Cozla, în prezenţa specialiştilor şi a poliţiştilor din cadrul Biroului pentru Protecţia Animalelor“, conform unui comunicat al Poliţiei Neamţ.

Sălbăticiunea a primit îngrijiri la cabinetul veterinar Inovet Care, partener de specialitate al poliţiştilor în operaţiuni de relocare a animalelor sălbatice. Pe 19 aprilie, animalul a ajuns, nu se ştie cum, în subsolul unui bloc, locatarii cerînd sprijinul cadrelor de la Biroul pentru Protecţia Animalelor de la Poliţia Neamţ. La scurt timp, echipa operativă formată din poliţişti şi jandarmi s-a deplasat la faţa locului, prinzînd bursucul.

Citește știrea

Actualitate

Cronica pisălogului: Eminescu era de aceeaşi părere

Știre publicată în urmă cu

în data de

După revoluţia din decembrie ’89, Constantin Bîrjoveanu (1934- 2000), scriitor, pictor, caricaturist, deltaplanist şi vorbitor de esperanto, dădea viaţă unor tablete umoristice publicate în hebdomadarul vremii, „Gazeta de Roman“. Ele au fost adunate apoi în volumul „Cronica pisălogului“, după moartea acestuia. Iată o altă „cronicuţă“ intitulată „Eminescu era de aceeaşi părere“, o bijuterie alcătuită din tot soiul de pilde, unde în final este invocat marele poet cu al său rechizitoriu din „Scrisoarea a III-a“, făcut unei societăţi corupte ca şi cea de astăzi. Poemul culminează în final cu o sentinţă necruţătoare. Întebarea retorică şi acuzatoare: „Cum nu vii tu, Ţepeş, Doamne/ Ca punînd mîna pe ei/ Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei?…“ are o singură soluţie, radical dată de poet: „Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni, / Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!“. Cît adevăr, cîtă actualitate în „rechizitoriul“ lui Mihai Eminescu, „Luceafărul… florilor de tei“.

Înlătură cauza şi va dispărea efectul! Dar înainte de a o înlătura trebuie să o descoperi, să o cunoşti. Herodot, părintele istoriei, spunea despre strămoşii noştri că erau cei mai viteji şi mai cinstiţi dintre traci. Şi atunci, din care cauză avem atîtea secături? Păi, s-o cutăm! Să ne fi corcit? Om fi luat deprinderi rele de la nemţii care au stat, în cantonament, în timpul războiului şi ne-au dictat pînă în 1944, sau de la cei care ne-au dictat după aceea?

Să fi fost colonizată Dacia şi cu cîţiva derbedei care, venind la noi din cine ştie ce colţ al Imperiului au schimbat numai clima nu şi năravul? Că- zic eu – cei care ne-au lăsat limba care o vorbeşte un continent şi jumătate nu cred să fi lăsat şi vorbe de batjocură care nu se întîlnesc în nici o altă ţară latină. Deci aceştia ies din „competiţie“. Grecia a fost cea mai civilizată ţară a antichităţii şi nu cred că răul să-l fi adus boierii din Fanar, mai ales dacă au venit cu slugi educate. Să poarte oare vina vorbitorii vechii sanscriţi care au umplut Europa odată cu venirea hoardelor mongole? Ce să zic? Cunosc dintre ei ingineri, preoţi, parlamentari, angrosişti, ba chiar şi muzicanţi.

Să fi fost evrei? Nu, ei nu furau ci făceau comerţ, ceea ce nu-i chiar acelaşi lucru. Să ne fi lăsat năravuri rele turcii cînd veneau să ne ia aurul birului? Tătarii, ungurii, leşii, cumanii gepizii, goţii, ostrogoţii? O fi de vină literatura străină şi autohtonă cu romanele ei decandente şi cu filmele din care rău- făcătorii au învăţat întotdeauna o mulţime de „tehnici“? „Printre noi sunt multe secături dar cine e de vină că unii dintre cei care ar trebui să pună lucrurile la punct mai mult încurcă iţele, dovedind o dată în plus, că „peştele de la cap se împute?“ Străinii? Nu! Noi? Nu! Atunci cine?

Legile domnule, legile care nu ţin cont de faptul că ciobanul căruia îi e milă de lup, face o mare nedreptate oilor. Cineva spunea că am putea trăi mult mai bine dacă n-am săvîrşi noi, înşine, ceea ce reproşăm altora. Dacă am face aşa ceva am dovedi că sîntem urmaşi ai celor de care vorbea Herodot. Răul are rădăcini adînci dar poate fi smuls. Soluţia e cunoscută: „La boli rele, leacuri tari“. Am spus şi m-am răcorit. Întrebarea e cine mă aude? Sunt de acord cu leacuri tari, dar în ceea ce priveşte legea mă abţin, pentru că „Zalecus, legiuitorul Locrilor“ spunea că legile sunt la fel ca pînza de păianjen: dacă nimereşte în ea o muscă sau un ţînţar se prinde, iar dacă e viespe sau o albină o rupe şi zboară.

Tot astfel, dacă nimereşte în legi, un sărac e prins, iar dacă-i unul bogat şi iscusit la vorbă, le desface şi scapă. Bine, domnule, atunci de ce nu se dă o lege care… Nu de legi avem nevoie! „Cu cît un stat“ e mai corupt, cu atîta are mai multe legi!… Ne trebuie un Vlad Ţepeş. Eminescu era de aceeaşi părere. Apropo, ai citit „Scrisorile?“. Nu… că mi-au furat lacătul de la cutie.

N.R.: Rubrică susţinută de Cabinetul parlamentar al senatorului PNL, Eugen Ţapu

Citește știrea

Actualitate

Chefuri cu droguri, detalii de anchetă

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ anchetatorii au pus ochii pe afacerile ilicite încă din februarie 2021 ■ la una din petrecerile cu vreo 50 de invitaţi au fost şi investigatori sub acoperire ■ au obţinut înregistrări audio şi video ■ unii dealeri erau ţepari, fiind refuzaţi de clienţi ■ ori cereau prea mult pe droguri, ori vindeau cantităţi mai mici decît cele promise ■

Referatul întocmit de procurorii DIICOT Neamţ pentru arestarea preventivă a celor 10 inculpaţi din dosarul drogurilor de la cele două cluburi de fiţe din Piatra Neamţ, Jazz City Cafe (fostul Tonique) şi Chaplin’s, scoate la iveală elemente interesante.

De ceva vreme, petrecerile private cu droguri aveau loc săptămînal, în fiecare noapte de sîmbătă. La unul din localuri totul avea loc la etaj, iar invitaţilor li se deschidea uşa după un „bip“ tefefonic. Ancheta a mai relevat că unii dealeri erau ţepari şi cereau prea mulţi bani pentru marfa ilicită, fie cantităţile vîndute erau mai mici decît gramul promis.

În fine, unii dintre vînzători refuzau uneori să aducă droguri, temîndu-se să nu fie opriţi pe stradă de poliţiştii, iar alţii ascundeau stupefiantele în mai multe locuri, pentru a nu pierde tot în cazul unor descinderi. Din referatul prin care s-a cerut arestarea celor 10 inculpaţi, procurorii DIICOT au arătat că urmărirea penală a început pe 1 februarie 2021.

Anchetatorii au aflat că unul dintre traficanţi a abordat un consumator, oferindu-i spre vînzare circa 10 grame cocaină cu 100 euro gramul şi 30 comprimate ecstasy cu preţul de 50 euro bucata. Pretinsul vînzător i-a comunicat cumpărătorului că, după primirea banilor, trebuie să se deplaseze într-o locaţie necunoscută, pentru a intra în posesia drogurilor. Practic, cel puţin din ianuarie şi pînă pe 18 aprilie, la localurile cu pricina au avut locuri petreceri private cu droguri, cu invitaţi aleşi pe sprînceană.

„Administratorul acestui local îşi anunţă prietenii apropiaţi şi-i invită la petreceri unde vin mai mulţi dealeri de droguri. Ca mod de lucru, invitaţii la petrecerile private urcă la etajul pub-ului unde, în jurul orelor 24:00 – 01:00 sînt chemaţi mai mulţi dealeri de droguri care-şi comercializează marfa către consumatori. Inculpatul (…) este cel care strînge sumele de bani de la consumatori după care contactează dealerii în funcţie de tipul de droguri pe care vor aceştia să-l achiziţioneze.

La petrecerile organizate în pub-ul menţionat participau, de regulă, circa 40 – 50 persoane, majoritatea dintre acestea fiind consumatoare de droguri. După achiziţionarea drogurilor consumatorii se retrăgeau în spaţiile puse la dispoziţie de inculpatul (…) şi consumau parte din substanţele interzise“, au arătat procurorii DIICOT Neamţ.

Petreceri după ora 22:00

Petrecerile aveau loc săptămînal, în noaptea de sîmbătă spre duminică, după orele 22:00, în spaţiul de la etajul pub-ului. Invitaţii îl contactau pe patron, acesta cerîndu-le să-i dea un „bip“ cînd ajungeu pentru a le deschide uşa din spatele clădirii ca să poată intra. Una din orgii a avut loc în noaptea de 6/7.03.2021, fiind prezenţi circa 50 de invitaţi.

La un moment dat, doi inculpaţi au scos mai multe tipuri de droguri pe care le-au comercializat. Petreceri cu cocaină şi ecstasy au avut loc şi în nopţile de 13/14 martie, 20/21 martie de această dată vînzîndu-se în pub MDMA cu 400 de lei ţipla. Deşi cîştigurile erau uriaşe, uneori dealerii refuzau participarea din cauza filtrelor nocturne.

„Este de menţionat că, în jurul orelor 01:30 consumatorii solicitîndu-i inculpatului (…) să le mai facă rost de droguri pentru consum, acesta l-a contactat pe coinculpatul (…) şi i-a solicitat să se deplaseze la pub-ul (…) pentru a comercializa ectsasy şi MDMA însă acesta a refuzat motivat de faptul că erau foarte multe patrule de poliţie pe stradă şi nu vroia să fie prins cu droguri asupra sa“, se arată în acelaşi document. Un alt chef a fost în noaptea de 10/11 aprilie, cînd unul din cei circa 40 de invitaţi era investigator sub acoperire.

„În noaptea de 10/11 aprilie 2021 la pub- ul menţionat a avut loc o petrecere la care au participat circa 35 – 40 persoane, printre aceştia fiind şi investigatorul autorizat cu numele de cod *** . În baza autorizaţiei provizorii de interceptare în mediul ambiental, investigatorul a înregistrat audio – video tranzacţiile cu droguri de mare risc dintre dealer şi consumatori.

Conform acestor înregistrări şi a datelor puse la dispoziţie de către investigator, a rezultat faptul că, în noaptea de 10/11.04.2021, la ora 22:30 invitaţii la petrecere au urcat la etajul vilei unde inculpatul (…) a strîns sumele de bani de la consumatori după care l-a contactat pe dealer şi l-a chemat la pub. În jurul orelor 1:30 la locaţia menţionată a venit o persoană cunoscută cu apelativul «Chelu» care a vîndut droguri la 30 consumatori, cu aproximaţie o cantitate de circa 50 – 60 grame droguri de mare risc cu suma de 350 lei gramul“, conform referatului. A urmat petrecerea fatală din noaptea de 17/18 aprilie, cînd anchetatorii au intrat în unul din cluburi şi au dat de voie bună, cannabis şi substanţe cu efect psihotrop.

Farfurii de porţelan alb pentru prizat

Cu ocazia flagrantului, asupra unui inculpat s-au găsit 28 grame pulbere care conţine cocaină. „Administratorul acestui local, inculpatul (…) permitea accesul în incinta clubului a consumatorilor de droguri şi a unor dealeri pentru a efectua tranzacţii. Drogurile erau consumate în incinta localului, cu acceptul expres al inculpatului.

Ca mod de lucru consumatorii mergeau la bar şi solicitau să le fie puse la dispoziţie farfurii în vederea consumului de droguri. După ce primeau farfurii de porţelan, de culoare albă, consumatorii reveneau la mese şi puneau drogurile pe acele farfurii de unde erau prizate, fumate sau inhalate, în funcţie de tipul acestora. Toate aceste activităţi se făceau la vedere şi sub directa supraveghere a inculpatul (…), care stătea în local şi avea control pe tot ceea ce se întîmpla“, au arătat procurorii DIICOT. În noaptea fatidică la petrecere au fost circa 50 de persoane, iar la verificările oamenilor legii în club, pe jos au fost găsite aruncate mai multe tipuri de droguri.

„Este de menţionat faptul că inculpatul (…), pe lîngă distribuţia de droguri în pub-ul (…), a încercat să intre şi pe piaţa de la (…) privitor la distribuţia de droguri. Prin intermediul unui prieten inculpatul a mers la pub-ul (…) la data de 06/07.03.2021, împreună cu alte persoane de etnie rromă, ocazie cu care a distribuit MDMA. Datorită comportamentului neadecvat cît şi reclamaţiilor din partea clienţilor, inculpatului nu i s-a mai permis accesul în pub-ul respectiv“, spun anchetatorii, însă erau alţi dealeri care vindeau în ambele cluburi.

Au fost şi dealeri care au dat chix deoarece erau prea scumpi, ori marfa era măsluită. „Este de precizat faptul că, în noaptea de 10/11.04.2021 (…) s-a deplasat la pub-ul (…) şi a intenţionat să comercializeze cocaină către consumatori însă aceştia l-au refuzat deoarece solicita 500 lei pentru un gram, un preţ prea mare în accepţiunea lor. De asemenea consumatorii l-au refuzat pe inculpatul (…) întrucît acesta îi ducea în eroare cu privire la cantitatea de droguri şi natura acestora.

El le spunea că vinde doze de 1 gram de cocaină deşi în realitate comercializa doze de 0,50 grame dar MDMA“, se mai arată în acelaşi referat. Şi investigatorii sub acoperire au cumpărat ţiple ce conţineau drog, în cantităţi mai mici de un gram şi au dat 400 sau 500 de lei pe 0,60 sau 0,78 grame. S-a mai achitat suma de 300 de lei pentru 2 comprimate unul avînd logo-ul „Batman“, iar altul „Casa de Papel, ce conţineau Methylenedioxymetamfetamine (MDMA). Alte 9 comprimate de diferite forme şi culori, costau 1.600 de lei, fiind vorba de MDMA şi cocaină.

Stupefiante de la Braşov, la 10 zile

Parte din droguri erau aduse de la Braşov, de la doi fraţi pietreni care se mutaseră acolo. Erau contactaţi cam la zece zile, iar unul din inculpaţi cumpăra ecstasy şi MDMA.

„La revenirea din Braşov, inculpatul (…) a depozitat o cantitatea mai mare de droguri de mare risc într-un autoturism parcat pe un teren aparţinînd coinculpatului (…) iar necesarul pentru cîteva zile era ţinut într-un autoturism parcat în curtea locuinţei bunicilor inculpatului (…) sau într-o dubiţă de la locuinţa lui (…).

Din datele de anchetă, rezultă că inculpatul (…) a decis să ţină drogurile în mai multe locaţii, pentru a nu fi găsită toată cantitatea de către organele judiciare în eventualitatea unor percheziţii“, mai arată anchetatorii.

La descinderile care au avut loc la domiciliile şi reşedinţele inculpaţilor, au fost găsite şi ridicate mai multe substanţe a căror deţinere este interzisă. Este vorba de diverse droguri ţinute de dealeri în comode tv, 56 ţiple erau în torpedoul unei maşini demontate dintr-o hală industrială, 43 pastile şi 3 fragmente de pastile de culoare verde de formă rotundă cu diametrul de 11 mm au fost găsite găsite în interiorul unui VW Passat parcat într-o curte.

La finalul deliberărilor judecătorii au dispus privarea de libertate a celor doi patroni, Constantin Cuejdianu şi Cristian Valentin Dobrea, precum şi celebrul Paul Bumberică, zis Ordando, acuzat de multe hoţii în oraş de pe vrmea cînd era minor. Au mai ajuns după gratii Claudiu Constantin Enea, Mihai Pavel, Ştefan Gabăr, Cipria Motoi, Florin Nicolae Rusu, Ioan Stan şi Alin Alexandru Chiuariu. Infracţiunile reţinute în sarcina lor sînt pedepsite de la 5 la 12 ani de închisoare.

Citește știrea

Trending