Contactează-ne

Administrație

Pagubele după inundaţii, în Neamţ – 17 milioane de lei

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ necesarul de fonduri pentru înlăturarea efectelor celor mai recente inundaţii a fost calculat la 16.976.800 lei ■ pentru Farcaşa suma este de 3.390.130 lei ■

Autorităţile nemţene au făcut un bilanţ al pagubelor provocate în judeţ de inundaţiile care au avut loc la sfîrşitul lunii trecute – începutul acestei luni. Suma calculată pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor la nivelul judeţului Neamţ este de 16.976.800 lei. În cazul oraşelor, sumele sînt destul de mici: 154.000 lei pentru Piatra Neamţ, 33.510 lei pentru Roman, 218.110 lei pentru Bicaz, 15.600 lei pentru Roznov şi 224.840 lei pentru Tîrgu Neamţ. Sume mult mai mari sînt pentru comunele: Farcaşa – 3.390.130 lei, Hangu – 1.510.600 lei, Borca – 1.252.300 lei, Poiana Teiului – 1.187.700 lei, Dămuc – 808.260 lei, Grinţieş – 753.200 lei, Crăcăoani – 571.700 lei şi Icuşeşti – 484.540. Infrastructura ce este în administrarea judeţului a suferit pagube ce necesită pentru refacere suma de 1.099.840 lei, iar restul comunelor au înregistrate pagube mai mici, de ordinul sutelor de mii sau zecilor de mii de lei. Reamintim că în judeţul Neamţ s-au înregistrat în intervalul 28 iunie – 2 iulie inundaţii catastrofale, principalele probleme fiind înregistrate pe Valea Bistriţei, dar şi în zona Roman, acolo unde de fiecare dată cînd plouă torenţial rîul Siret ameninţă sau chiar iese din matcă. O situaţie delicată a fost şi în zona Roznov, acolo unde probleme a pus rîul Cracău. Pe lîngă aceste sume necesare pentru a înlătura efectele inundaţiilor, mai amintim şi pe cea avansată de Stelian Mihăilă, directorul Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamţ, 6,7 milioane de lei, pagube suferite la infrastructura ce se află în administrarea instituţiei menţionate. Cu ocazia unei conferinţe de presă în care s-a făcut un bilanţ al modului în care au intervenit autorităţile din Neamţ, prefectul judeţului, Daniela Soroceanu, declara: „Am trimis către Guvernul României patru proiecte de hotărîre: este vorba despre refacerea digului de apărare a punctului de captare Preuteşti, amenjarea albiei rîului Siret în localitatea Ion Creangă, realizarea unor amenajări ale rîului Cracău la Slobozia, iar nu în ultimul rînd toate investiţiile care ar trebui făcute de SGA Neamţ. Este vorba despre zonele unde dumnealor au investiţii în derulare şi care trebuie urgentate spre a fi finalizate“. Rămîne de văzut cît de rapid şi eficient se vor mişca cei din Guvern. E drept că miniştri sau secretari de stat s-au perindat prin judeţ după inundaţii, însă există şi un semn de întrebare, mai mic sau mai mare, pentru că aceste vizite, de lucru (!?), au cam fost ascunse de ochii presei. Cel puţin de cei ai presei incomode, care nu înţelege doar să-i perieze pe iluştrii guvernanţi, ci le mai pune şi întrebări la care răspunsurile sînt incomode.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Actualitate

Puţuri de apă afectate de… Autostrada Unirii

Știre publicată în urmă cu

în data de

Autor

■ au existat întîlniri cu reprezentanţii Institutului Naţional de Hidrologie în vederea depistării altor fronturi de captare ■ în timp ce primăria susţine că vor fi afectae şapte puţuri, compania ApaServ zice că e vorba de doar două ■

Conducerea Primăriei Roman a anunţat faptul că viitoarea Autostradă a Unirii va trece şi peste şapte puţuri de la captarea de apă de la Pildeşti.

„A avut loc o primă întîlnire de lucru la sediul Primăriei Roman cu reprezentanţii proiectanţilor şi cu cei ai companiei ApaServ, care ne-au asigurat că se vor face studii pentru identificarea altor fronturi de captare.

Conform proiectului de construcţie a autostrăzii ştim că acestea vor fi afectate de trecerea prin zona Pildeşti a autostrăzii. Am purtat discuţii atît cu Apele Române, cît şi cu reprezentanţii operatorului de apă.

Din cîte ştim, în urma prospecţilor geologice au fost deja identificate noi fronturi de captare. A fost consultat şi Institurul Naţional de Hidrologie în acest sens“, a declarat primarul municipiului Roman, Leonard Achiriloei.

Reamintim faptul că noul traseu al Autostrăzii Tîrgu Neamţ (DN 2) – Iaşi – Ungheni a dat naştere unor ample discuţii în rîndul locuitorilor din zonele prin care va trece. Vitoarea autostradă de mare viteză ar urma să fie şi prin mijlocul a cel puţin trei localităţi rurale, implicînd exproprieri şi demolări de case, dar şi cu secţionarea mai multor trasee de teren intravilan.

Încă din luna  mai 2021 se află în derulare un contract de 58,8 milioane lei cu proiectantul autostrăzii, firma Cositrans, în vederea revizuirii studiului de fezabilitae şi realizarea Proiectului tehnic pentru Autostrada Unirii de la Tîrgu Neamţ la Iaşi şi mai departe la Ungheni, cu un termen de realizare de 25 de luni.

Traseul autostrăzii a fost stabilit în urma unor indicatori de trafic, relief, obstacole, varianta din 2011 suferind cîteva modificări. Directorul companiei ApaServ, Bogdan Muşat, spune că e vorba de mai puţine puţuri:

„Eu ştiu că de fapt  e vorba de doar două puţuri care urmează a fi desfiinţate, iar CNAIR va fora, pe cheltuiala sa,  alte puţuri. Acum, la Roman, am rezolvat problemele de furnizare a apei. Vineri, 21 ianuarie, vom avea  o nouă întîlnire cu reprezentanţi primăriei pentru asumarea investiţiilor de anul acesta. Problema apei la Roman va fi rezolvată doar atunci cînd se vor face investiţii majore în infrastructură“.

Citește știrea

Actualitate

Prefectul de Neamţ, prezent la bilanţul poliţiştilor şi jandarmilor

Știre publicată în urmă cu

în data de

Prefectul de Neamţ, George Lazăr, a participat la prezentarea bilanţului activităţii poliţiştilor şi jandarmilor nemţeni. El i-a felicitat pe oamenii legii din judeţ şi le-a urat un nou an “ferit de evenimente majore”.

 “Am fost onorat să particip în calitate de prefect al judeţului Neamţ la activitatea de evaluare şi bilanţ a structurilor Inspectoratului Judeţean de Jandarmi şi ale Inspectoratului Judeţean de Poliţie Neamţ.

Două instituţii de forţă dar şi vitale în desfăşurarea activităţilor specifice, instituţii cu un rol extrem de important în societatea românească şi în siguranţa cetăţenilor care au avut un parcurs şi o implicare foarte bună în anul 2021.

Îi felicit personal cât şi instituţional pe toţi poliţiştii şi jandarmii deopotrivă pentru întreaga activitate, pentru reuşitele din misiunile avute cât şi pentru atingerea obiectivelor stabilite.

Îi apreciez pentru implicare şi profesionalism pe domnii comandanţi Oşoianu Mihai – inspectorul şef al IPJ şi pe Olariu Radu- inspectorul şef al IJJ şi le urez un an 2022 ferit de evenimente majore şi cu atingerea ţintelor de obiective instituţionale”, a declarat George Lazăr, prefectul judeţului Neamţ.

Citește știrea

Actualitate

Domnule Primar, renunţaţi la clişeul cu „oraşul european“ şi ocupaţi-vă de „oraşul turistic“

Știre publicată în urmă cu

în data de

Zilele trecute, mă preumblam cu treburi mărunte, singurele existente prin Piatra, neavând intenţia, din această pricină, de a căuta nod în papură, dar am descoperit la un moment dat un astfel de nod.

Nodul era materializat sub forma unui afiş la vedere, plasat pe peretele unei clădiri aflate într-un vad pietonal. Informaţiile furnizate de afiş m-au obligat să mă opresc, pentru a le descifra cu amândoi ochii, nu numai cu coada ochiului. Primul lucru pe care l-am descifrat, a fost că afişul nu era al municipalităţii, ci adresat acesteia, pe tema „Piatra Neamţ – oraş turistic“.

Afişul făcea trimiteri la nişte proiecte „grandioase“ ale pleiadei de primari, care au păstorit municipiul, în care aceştia ne promiteau că nu vor precupeţi nici un efort, de factură bugetară bineînţeles, până când oraşul nu va deveni un „oraş turistic“, cu toate atributele sale, făcându-se trimiteri străvezii la mult râvnita „Perlă a Moldovei“.

Printre rânduri, străbăteau aprecieri zeflemitoare cu privire la reuşitele acestor primari. Afişul se încheia apostrofic cu o întrebare retorică „Dacă avem oraş turistic, unde ne sunt turiştii?“. Apostrofa, în mod evident, era adresată municipalităţii şi dacă ar fi existat posibilitatea atunci, eram tentat să dau un „Like“. O fac acum.

La bătaia clopotului cel mare al aderării României la UE, începând cu 1 ianuarie 2007, primarii noştri au schimbat partitura cu „oraşul turistic“, interpretând electroral arii pe tema „oraşul european“. Am avut de aflat, cu această ocazie, că pretenţia noastră cu „oraşul turistic“ a rămas la faza de moft şi că noua ţintă este să ne înghesuim la intrarea în Europa, ca „oraş european“, altfel existând riscul să rămânem pe dinafară.

În definirea municipiului ca „oraş european“, a devenit caducă tranziţia ca „oraş turistic“. Chiar dacă, prin malversaţiunile politice care au urmat după dangătul clopotului european, cineva a bătut pe porţile oraşului placheta cu „staţiune turistică“. Cred că suntem singura „staţiune turistică“ din ţară, care nu are de oferit nimic turiştilor, sau aproape nimic. Retorica afişului nu este gratuită când apostrofează „Unde ne sunt turiştii?“.

Primarii răspund la unison, că vor fi turişti, când Piatra Neamţ va deveni oraş european. Chiar dacă autorul afişului pare a fi cineva cu legături prin Horeca, sunt destui pietreni care se întreabă unde sunt turiştii, deoarece „oraşul turistic“ este etapa premergătoare, obligatorie, pentru a defini eventual „oraşul european“.

Până la „oraş european“ suntem un „oraş colonial“

Sub guvernarea locală liberală, în Piatra Neamţ, timp de 30 de ani, industria a fost rasă până la firul ierbii, pentru a face loc, unul lângă altul, mamuţilor supermarketurilor, transformând elita profesională a supercalificaţilor în vânzători la tarabă. S-au înmulţit casele de jocuri şi pariuri, unde suntem invitaţi să pariem pe noua noastră superpasiune, aceea de a deveni cetăţeni europeni.

Dintr-un oraş cu resurse considerabile în locuri de muncă calificată, Piatra a ajuns un eşantion reprezentativ al uneia din cele mai sărace regiuni ale ţării şi ale Europei. Piatra Neamţ trăieşte acum din import de produse, de alimente şi de energie, având toate prerogativele de oraş colonial, într-o Românie, colonie a Europei.

Pietrenii, din producători, au obţinut acum statutul de mari consumatori, fără a avea resursele necesare. Am trecut astfel testul de a fi admişi în primul eşalon teritorial al unei Românii coloniale, în cel mai pur stil liberal. În acest context, risc o bănuială. Oare prin mult trâmbiţatul proiect cu „oraşul european“, rostogolit de la un primar la altul, nu se ascunde oare intenţia liberală de a ne alinia la marele proiect al unei Europe cu două viteze?

Fiecare primar cu „recordul“ lui

Nu a existat, din 2007 încoace, vreun primar care să nu promită, cu gura plină, că va îndeplini ceea ce au ratat predecesorii săi, adică să transforme urbea într-un „oraş european“. Fără nicio discuţie, Piatra Neamţ nu prea are „faţă“ de municipiu reşedinţă de judeţ, dar nici măcar de „Staţiune turistică“.

Cu o floare pârlită, ca Telegondola, nu se face primăvară. Aşa cum arată oraşul, dovedeşte cel puţin două lucruri. Primul, că primarii care s-au tot bătut să-i ocupe scaunul, nu au avut nici o viziune despre cum ar trebui să arate „oraşul turistic“ şi au ţinut-o langa cu „oraşul european“, o noţiune abstractă.

Al doilea, să ne abată atenţia de la jaful în banii publici cheltuiţi cu devenirea noastră în „Staţiune turistică“, pregătindu-ne pentru a doua tranşă de cheltuieli pentru firma de „oraş european“. Foamea de bani este mare, clientelă multă. Recent, municipalitatea pietreană, prin vocea primarului Carabelea, ne anunţa că intră în posesia unui mare record în opera de transformare a urbei „într-un nou oraş european“.

Recordul constă în „organizarea celei mai mari licitaţii lansată de vreun primar în ultimii 30 de ani, pentru cheltuirea sumei de 90 milioane lei (18 milioane euro)“, suma fiind considerată „valoare record“. Pretextul „recordului“ este prezentat sub marele pavoaz al „Modernizării principalelor coridoare de mobilitate din Piatra Neamţ“. Este vorba de vreo trei bulevarde ale municipiului, care au mai făcut obiectul unor modernizări anterioare.

Unele dintre obiectivele transformării municipiului în „oraş european“ prezentate sunt cuprinse la capitolul „Reamenajarea trotuarelor, a spaţiilor verzi, a mobilierului stradal şi a parcărilor“. Aceste obiective au darul să ne stârnească senzaţia de „deja vu“, numai dacă rememorăm episoadele cu desele schimbări ale bordurilor. Nu a trecut prea multă vreme de când fostul primar Gheorghe Ştefan aborda, în maniera sa spectaculoasă, aceleaşi obiective, pentru a ne convinge că astfel, vom fi deţinători ai unor buletine de „oraş european“.

Doamne, şi ce de bani s-au cheltuit pentru aceste obiective, că nici Curtea de Conturi nu a mai dat de urma lor. Ca şi în repetabila lucrătură de schimbare a bordurilor, pusă în operă în regia foştilor primari, asistăm acum la reluarea comediei, dar într-o proaspătă regie. Nu ar trebui neapărat să ne îngrijoreze faptul, că primarul Carabelea şi-a propus să ne arate care este viziunea sa în ce priveşte „oraşul european“.

Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze ,este faptul că următorul primar, după Carabelea, va avea şi el ambiţia de a pune în manoperă viziunea sa asupra „oraşului european“. Din „oraş european“, în „oraş european“, ajungem să ne petrecem scurta viaţă doar în postura de flotanţi în al nostru „oraş colonial“, admirând singura imagine constantă a Bistriţei, cea frumos curgătoare, pe care s-au dus visele noastre după cum se duc şi bugetele primăriei! În tot acest timp, primarii vin şi pleacă, lăsându-ne ca moştenire doar „recordurile“ lor, pentru care vom plăti taxe grele. Tot ce rămâne practic de pe urma lor, sunt cimitire de proiecte, fie nefinalizate, fie inutile. Undeva, sus, sclipeşte o şansă. şansa ca România să nu intre curând în „Spaţiul Schengen“.

Altfel, mai vine vreun primar, care vrea să transforme Piatra Neamţ într-un „oraş schengenian“. Realitatea, deşi dură, este mult mai prozaică. Singurul record obţinut de primarii coautori ai proiectelor „oraşul turistic“ şi „oraşul european“, este că au reuşit să racordeze clientela susţinătorilor politici sau de aiurea, la banul public.Primarii trec, Piatra Neamţ rămâne poligon de experimente utopice.

Citește știrea

Trending