Pãduri revendicate

• un sfert din pãdurile judetului sînt revendicate la Legea 247 • fostii proprietari solicitã aproape 60.000 hectare cu vegetatie forestierã, ceea ce înseamnã cam 10% din suprafata judetului • cele mai mari terenuri le solicitã printul Dimitrie Sturdza si mãnãstirile •

Fostii proprietari au solicitat, conform Legii 247/2005, mai mult de un sfert din suprafata acoperitã cu pãduri în judetul Neamt. Comisia judeteanã a centralizat deja 7.260 de dosare prin care se solicitã 73.128 hectare de teren, din care aproape 60.000 hectare de pãdure. Aproape jumãtate din suprafata de 59.949 hectare este solicitatã de mostenitorii familiei Sturdza, mai precis 26.000 hectare de pãdure din comunele Grinties, Ceahlãu, Hangu, Poiana Teiului si Farcasa. Suprafete importante de teren mai sînt solicitate de mãnãstirile Agapia, Neamt, Vãratec, dar si de mostenitorii familiilor Hristodorescu si Maftei. Suprafata de pãdure revendicatã reprezintã 26% din cele 226.624 hectare de teren forestier administrate de Directia Silvicã si cam 10% din suprafata totalã a judetului. Practic, suprafata de pãdure solicitatã conform noilor legi ale proprietãtii este de douã ori mai mare decît suprafata retrocedatã pînã în prezent, respectiv 24.020 hectare. Cele mai mari suprafete de pãdure sînt solicitate în comunele Grinties, 9.469 hectare, Ceahlãu, 8.789 hectare, Hangu, 8.254 hectare, dar si Vînãtori, 4.500 hectare, Bicaz Chei, 4.005 hectare, Farcasa, 2.931 hectare, Stãnita, 2.435 hectare si Agapia cu 2.189 hectare. În comuna Bicaz Chei, jumãtate din suprafata de pãdure solicitatã la Legea 247 a apartinut Composesoratului Gheorghieni, înfiintat în 1907 de fostii grãniceri ai Imperiului Austro Ungar. „Solicitãrile au fost depuse de cetãteni din judetul Harghita, mostenitorii composesoratului fondat de grãniceri. Acestia au fost împroprietãriti, în secolul al XIX-lea, de împãrãteasa Maria Tereza si s-au asociat apoi în composesorate pentru o mai bunã exploatare a proprietãtilor. Composesoratul este o formã de organizare specificã Ardealului. Noi am avut tot timpul o istorie zbuciumatã, fiind la granita între cele douã provincii, iar parte din teritoriul comunei a fost, în trecut, sub dominatia austro-ungarã“, a declarat Mihai Bîrsan, viceprimarul comunei Bicaz Chei. În comuna Vînãtori, cea mai mare parte din cele 4.500 hectare de pãdure revendicate au apartinut mãnãstirilor Vãratec, Agapia si Neamt. Printul Dimitrie Sturdza a avut încã din varã o serie de întîlniri cu reprezentantii conducerii Directiei Silvice Neamt, ocazie cu care a sustinut cã intentioneazã sã investeascã în economia judetului, dacã autoritãtile îsi respectã promisiunile privind retrocedarea proprietãtilor confiscate de comunisti. Mostenitorii familiei princiare s-au arãtat interesati de demararea unor investitii în domeniul turismului, dar si al prelucrãrii lemnului si al fabricilor de mobilã. Reprezentantii primãriilor de pe Valea Muntelui sustin cã, dacã s-ar respecta legea, mostenitorii familiei Sturdza ar trebui sã primeascã o suprafatã mai micã, dat fiind cã ar trebui sã se tinã cont de documentele si suprafete detinute în anul 1948. „Practic, noi am rãmîne fãrã nici un hectar de pãdure dacã s-ar aproba cererea familiei Sturdza, iar ceilalti solicitanti nu ar mai primi nimic. Solicitarea printului a fost fãcutã dupã suprafetele pe care familia le detinea în 1938, desi Legea 247 cere situatia din anul 1948. Dacã ar fi dupã lege, printul ar primi cam 2.000 hectare, adicã jumãtate din cît a cerut. De fapt, pe noi ne-a cam blocat cu retrocedarea terenurilor pentru cã, în acest an, comisia judeteanã nu mi-a mai aprobat nici un hectar pentru oameni“, a declarat Gavril Lupu, primarul comunei Hangu. Suprafata de teren agricol revendicatã conform legii 247 este de numai 13.178 hectare si reprezintã doar 4,66% din suprafata de teren agricol din judetul Neamt. Spre deosebire de pãdure, terenul agricol nu reprezintã o sursã de cîstig, ba chiar, în unele cazuri, producãtorii au numai de pierdut, asa cum o dovedesc experientele ultimilor ani.