Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

OROARE CU DRUJBA

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un bãrbat de 30 ani i-a tãiat gîtul cu drujba copilului sãu • dupã ce a comis nebunia, tatãl s-a sinucis în acelasi mod • mama bãiatului vroia sã divorteze si sã ia copilul în Italia • sotul criminal ar fi avut repetate încercãri de suicid • el a amenintat cã se va omorî si va ucide si copilul • mama si vecinii au sunat la 112 dupã ce sotul a amenintat-o cu moartea • politistii au venit dupã consumarea tragediei • vecinii spun cã dacã ar fi ajuns mai repede, oamenii legii ar fi putut împiedica omorurile

O crimã oribilã urmatã de o sinucidere a îngrozit toatã suflarea localitãtii Bãlãnesti, comuna Bârgãuani si a dat fiori reci unei tãri întregi. Nenorocirea s-a petrecut marti dimineatã, 13 august, ziua fiind blestematã pentru familia Guitu, tatãl de 30 de ani omorîndu-si cu sînge rece fiul de doar 5 ani, dupã care s-a sinucis si el. Ionela Guitu, de 27 de ani, lucra de cîtiva ani în Italia pentru cã familia nu avea alte mijloace de trai. Sotul ei, Ovidiu, rãmãsese acasã si avea grijã de bãietelul care împlinise luna trecutã vîrsta de 5 ani. Casa tinerei familii era lipitã de casa mamei sotiei, Olga Pitaru. Mama copilului trimitea constant bani acasã, atît pentru întretinerea familiei, cît si pentru renovarea casei. Din pãcate însã, Ovidiu nu avea de lucru si mai fãcea cîte un ban muncind cu ziua, sau mergînd prin vecini la tãiat lemne cu o drujbã pe care si-o cumpãrase mai demult. Problemele în familie au apãrut de la începutul acestui an, tînãra spunînd cã-si doreste sã se despartã de sot, pe motiv cã acesta era destul de agresiv. Se pare cã de fapt tînãra îsi gãsise un amant în Italia si nu-si mai dorea sã se întoarcã acasã, ba chiar ar fi vrut sã-si ia copilul cu ea. De mai multe luni, între cei doi soti s-a purtat un adevãrat rãzboi, sotia cerîndu-i bãrbatului sã plece din locuinta ei pentru cã urma sã-l pãrãseascã si sã-i ia si copilul. Din acest motiv, la un moment dat, tînãrul a vrut sã se omoare si a luat un pumn de pastile pentru a se sinucide, dar a fost salvat. Omul se certase de mai multe ori si cu soacra si a amenintat-o si pe ea, dar mai ales a spus în repetate rînduri cã se va omorî si va lua si viata copilului. Politistii au fost chemati de mai multe ori la casa familiei si au stat de vorbã cu tînãrul încercînd sã-l potoleascã, dar fãrã succes.

Tragedia putea fi prevenitã?

În urmã cu douã zile, duminicã, 11 august, Ionela Guitu a venit acasã din Italia si au reînceput certurile. Tînãra nici nu s-a dus la casa ei, ci a stat la mama ei, perete în perete cu sotul si copilul. Marti dimineatã între cei doi soti au început din nou discutiile, iar în jurul orei 7.40 mama soacrã, Olga Pitaru, a iesit în curtea casei si a început sã tipe „Sãriti oameni buni, cã nebunul vrea sã ne omoare! Sãriti cã-mi dã foc la casã“. Vecinii au sunat la politie dupã care au mers la scandalagii, încercînd sã aplaneze conflictul timp în care bãtrîna a cãzut inconstientã, ea fiind cardiacã si astmaticã. Fiica acesteia a sunat la ora 7.52 la Ambulantã cerînd ajutor pentru mama ei. Între timp, bãrbatul de 30 de ani si-a luat copilul si s-a încuiat în casã. Echipajul de la Salvare a ajuns în 15 minute la Bãlãnesti si i-a acordat primul ajutor bãtrînei care si-a revenit repede, cadrele medicale plecînd înapoi cãtre Piatra Neamt. În tot acest timp, nici picior de politist la locul scandalului. Dupã ce cadrele medicale au plecat, Ovidiu Guitu a pornit drujba în casã. Vecinii nu au îndrãznit sã intervinã, de fricã. „Eram peste drum, la adunat fîn, si eram cu furca, dar nu am îndrãznit sã intru. Acuã’ îmi pare atît de rãu, poate salvam copilasul. Dacã politistii ar fi venit cînd i-am chemat poate era salvat, dar au venit dupã o orã“, a spus revoltat un bãtrîn, plîngînd în hohote. Vecinii mai spun cã, în jurul orei 8.30, cîtiva bãrbati au spart usa unde se baricadase Ovidiu Guitu, si atunci au dat peste un tablou de cosmar. Copilul fusese ucis de tatãl sãu, care-i tãiase gîtul cu drujba. Bãrbatul s-a omorît si el, tãindu-si gîtul. Cînd au vãzut grozãvia, mama si bunica au intrat în stare de soc si au fost transportate de urgentã la Spitalul judetean. Pe de o parte, socati, vecinii sustin cã politistii ar fi ajuns foarte greu, si cã ar fi existat sanse ca tragedia sã fie evitatã, printr-o interventie rapidã si eficientã. La rîndul lor, oamenii legii afirmã cã ar fi ajuns în 20 de minute din momentul apelului. La locul tragediei au venit politistii de la postul din Bârgãuani, aflat la peste 15 kilometri distantã. Cu toate acestea, echipajul de Salvare din Piatra Neamt a ajuns mai repede, desi a fost sesizat mai tîrziu, si a strãbãtut o distantã mai mare. Vecinii familiei Guitu, doborîti de soc si durere, n-au ezitat sã-si strige revolta în fata politistilor care fãceau cercetãrile criminalistice. „Rusine! A sunat femeia de cinci ori la Politie si au venit dupã vreo orã cînd erau deja morti! Nu-i posibil asa ceva!“, strigau oamenii. Sîntem convinsi cã existã un desfãsurãtor al apelurilor si convorbirilor telefonice de la 112 si cã asta poate clarifica foarte repede modul în care s-a intervenit, care au fost timpii de reactie si interventie. Cadavrele bãrbatului si ale bãietelului au fost duse la Medicina Legalã pentru a li se face autopsia.

casetã cu raster

Crimele de la Bârgãuani vin în urma unui sir de stiri socante: asasinarea brutalã si incendierea trupurilor unui pastor si al copilului sãu de 9 ani; judecãtori care iau mite de milioane de euro; politicieni al cãror discurs pare sã se fi topit si pierdut continutul sub cãldura asasinã a acestor zile. O formã de disolutie acceleratã a unor valori pe care le definim a fi crestine dar, pînã la urmã, sunt piloni morali ai unei societãti. În acest caz, întrebarea este cine decide dacã si când un om, aflat la limita patologicului, devine periculos pentru copilul sãu, pentru cei din jur si pentru sine însusi. Care este nivelul „neamestecului“ în treburile altora si cînd una dintre aceste institutii – politie, protectia copilului, primãrie, bisericã, spital etc. – ar fi putut interveni în mod util. Pentru cã regretele nu mai ajutã nimãnui.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Releul Pietricica

Știre publicată în urmă cu

în data de

Fluturi, bufnite si nuduri deasupra cartierului Precista

1. Petru Diaconu, un boem total, fãrã mamã, fãrã tatã, nãscut de o mãtusã, rudã de sânge, totusi, cu Henri-Julien-Felix Rousseau (cunoscut ca le Dournier, Vamesul) a dat sfoarã-n Piatra si si-a adunat prietenii la un vernisaj, pe un deal, la Sestri Art Gallery, deasupra cartierului Precista. Acolo, împreunã cu mai tânãrul sãu camarad Bogdan Enache au pus-o de o expozitie de picturã, fiindcã ei asta stiu si asta fac: picteazã. În plus, omul acesta cu ochi limpezi de viezure tânãr, de o generozitate elegantã, cum rar mai întâlnesti în ziua de azi, se dovedeste de o consecventã înspãimântãtoare. El picteazã bufnite, frunze, nuduri, fructe tãiate în douã, ca sã li se vadã semintele, fântâni, puturi de fântânã în care se vede cerul si în care se vãd frunze, nuduri, seminte din fructe tãiate în douã, bufnite, poate si câte o oalã de lut preistoricã, devenind astfel mai împãmântenit decât ne putem imagina noi, care îl vedem doar un pictor recunoscut ca pictor fiindcã asa a vrut el: sã fie pictor. Fiecare lucrare a sa este de o minutiozitate exemplarã. Rousseau Vamesul opunea impresionismului arta naivã, visarea, fantezia, fiind definit drept un pictor neoprimitv genial. La fel e si Petricã Diaconu, un pictor absolut fascinant, de o energie debordantã si cu o fantezie care-l duce în visãrile lui pe pânzã. E unic, fiindcã e prea destept, prea citit ca sã fie pus în categoria pictorilor naivi, motiv pentru care cautã si titluri de expozitii, cautã cuvinte, cautã motive care sã-l desprindã de un fel de etichetã care, habar n-are el, s-a desprins de mult de lucrãrile sale. Si-a intitulat expozitia: Cãlãtorie în imaginar, iar tablourile sale au nume ca niste versuri. Nu le-am vãzut, dar a promis sau chiar a fãcut niste tablouri mari, gen Visul (1910 Museum of Modern Art, New York), Vamesul, o fi în stare. El îmi aduce aminte, mereu, de ce a spus cândva Janis Lyn Joplin: Nu sunt cea mai bunã, dar sunt unicã. 2. Si fiindcã vreau sã mã pãstrez în aceastã rubricã a Monitorului: pot fi invidiat pentru ziua de marti. Din marea cea mare a majoritãtii care si-a petrecut ziua de marti la televizor, privind si ascultând ineptiile zilei, care, desigur, au fost deja uitate, am avut sansa de a merge acolo, unde televizoarele erau oprite si unde oamenii se întâlneau, se salutau, unii se îmbrãtisau si se uitau pe pereti, la tablouri. Am stat la un pahar cu vin, am vorbit, am râs, l-am ascultat pe cel care a fãcut, elegant si scurt, vernisajul, cu multe glume, cu imaginatie, apoi iar am stat la taclale, am mai bãut un pahar cu vin, oameni frumosi, femei si bãrbati de toate vârstele, îmbrãcati îngrijit, civilizati, atenti la cei de lângã ei, distinsi. Pietreni distinsi. Oameni cu grijã de ei si de cei de lângã ei, oameni inteligenti, fãrã ifose, aflati într-un loc unde se simteau bine si, care, din când în când, se uitau si la motivul acelei întâlniri de searã: pe pereti. La tablouri. Un motiv absolut normal. A fost o searã frumoasã, în care nimeni nu a simtit nevoia sã se de-a balenã în apã micã. N-am vãzut politicieni. Singurul ales, Petru, nu mai termina sã se autoironizeze si avea si un fular alb în jurul gâtului. Totul a fost atât de firesc, de normal, cu oameni normali, încât pãrea anormal. Între timp, din balconul locantei, iluminat de Crãciun, începeau sã zboare pe deasupra cartierului Precista fantasmagoriile pictate de Petru Diaconu. Bufnitele si nudurile lui, frunzele si fluturii lui, în culori de normalitate. Un artist, iar acea punere în scenã, acea mise-en-scene, pãrea cã va putea fi reluatã si mâine, si poimâine. M-a cuprins o stare de bine. Coborând scãrile de la stadion, intram într-un oras frumos, iar pe cer… ce sã vã mai spun?! Acasã am gresit si am dat drumul la televizor, la stiri. Se vorbea despre scandalul, despre circul din Parlament. Am închis si am preferat sã scriu aceste gânduri. Ies pe balcon sã mã uit la cer, poate mai vãd ceva urme de culoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

REABILITAREA SI INTEGRAREA TURISTICĂ A MONUMENTULUI ISTORIC: BISERICA SF. GHEORGHE

Știre publicată în urmă cu

în data de

Citește știrea

Trending