Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Orfani cu pãrinti

Știre publicată în urmă cu

în data de

• 12.808 elevi nemteni au unul sau amîndoi pãrintii plecati la muncã în strãinãtate • 529 dintre acestia au devenit elevi-problemã: agresivitate, delincventã, consum de droguri, tutun, alcool, apartenentã la grupuri negative, risc sporit de abandon scolar • 85% dintre copiii care ajung la psihiatru au cel putin un pãrinte plecat în strãinãtate • pãrintii preferã sã plãteascã tratamente, decît sã se întoarcã si sã stea cu copiii •

Rãpusi de sãrãcie, nemtenii îsi lasã copiii acasã si pleacã la muncã în strãinãtate. Fenomenul – potrivit datelor furnizate de Centrul de Asistentã Psihopedagogicã Neamt – a cãpãtat proportii îngrijorãtoare: din totalul celor 79.318 elevi înscrisi în învãtãmîntul nemtean preuniversitar de stat, în anul scolar 2005-2006, 12.808 au unul sau amîndoi pãrintii plecati la muncã în strãinãtate. Dintre acestia, 6.900 sînt din mediul urban, iar 5.908 din rural. 9.629 de elevi au un singur pãrinte plecat în strãinãtate, de regulã mama, iar 3.179 au fost privati de prezenta ambilor, din aceleasi motive. Copiii resimt plecarea pãrintilor la muncã în strãinãtate ca pe un abandon si reactioneazã ca atare. Lipsiti de supraveghere, rãmasi fãrã dragostea pãrinteascã, ei dezvoltã diverse tulburãri de comportament, mergînd de la indisciplinã, conflicte cu colegii, absenteism scolar, tendintã de marginalizare, alegerea unor prieteni nepotriviti, si pînã la comiterea unor infractiuni. În Neamt, statisticile aratã cã, din totalul copiilor ai cãror pãrinti sînt plecati la muncã în strãinãtate, 529 au devenit elevi-problemã, caracterizati prin agresivitate, delincventã, consum de droguri, tutun, alcool, apartenentã la grupuri negative, risc sporit de abandon scolar. „Copilul are nevoie si de afectiune, si de îngrijire fizicã, si de monitorizarea situatiei scolare. Deci, trebuie sã fie supravegheat. De aceea, înainte de a pleca din tarã, pãrintii ar trebui sã gãseascã un înlocuitor care sã-si asume responsabilitatea legalã a îngrijirii copilului în fata notarului, ori la Directia Generalã de Asistentã Socialã si Protectia Copilului Neamt. Putini procedeazã în felul acesta. În general, acestia sînt lãsati – în cel mai fericit caz – în grija bunicilor, multi dintre ei fiind depãsiti de situatie. Dar se mai apeleazã si la vecini sau, dacã unul dintre copii este mai mãrisor, acesta este cel desemnat sã preia rãspunderea pentru cresterea fratilor mai mici. Eu am înaintat Directiei de Asistentã Socialã si Protectia Copilului Neamt o situatie din care reiesea cã, în judet, sînt 146 de copii care fie cã au rãmas ai nimãnui, fie cã se aflã în grija unor frati minori. Datele, preluate de la scoli, sînt incomplete. Îl întreabã profesorul pe copil: «În grija cui ai rãmas?». «În grija nimãnui» spune copilul, sau «în grija unei vecine». Dacã se întîmplã ceva rãu, un accident, la scoalã, noi nu stim pe cine sã anuntãm. Copiii acestia sînt, practic, ca si abandonati, existînd riscul ca ei sã intre în grupuri negative de minori – gãsti de cartier, care vagabondeazã si recurg la mici furtisaguri pentru tigãri, bãuturã, sau în grupuri negative de adulti, caz în care ajung sã cerseascã, sã fure sau sã se prostitueze. Pentru ca aceste lucruri sã nu se întîmple, ar trebui modificatã legislatia, în asa fel încît pãrintii care pleacã la muncã în strãinãtate sã nu mai fie lãsati sã treacã granita fãrã un act legal prin care sã demonstreze cã si-au lãsat copiii în ordine, în grija cuiva care îsi asumã responsabilitãtile legate de cresterea lor“, a subliniat Eliza Ventaniuc, asistent social în cadrul Centrului de Asistentã Psihopedagogicã Neamt.

Viitor sumbru Ce se poate întîmpla cînd pãrintii îsi lasã copilul în grija bunicilor si pleacã sã-si facã un rost pe meleaguri strãine? Iatã cel mai recent caz petrecut în judetul Neamt: în ziua de 13 aprilie, Ionut, un elev de clasa a V-a de la Scoala nr. 10, a anuntat, la numãrul unic de urgentã 112, cã „un terorist a plasat o bombã în Muzeul de Istorie“. Politistii l-au gãsit pe pusti în aceeasi zi – un copil cu foarte multe absente, cu probleme de integrare în colectiv, avînd toate „sansele“ sã repete clasa a V-a. Ionut provine dintr-o familie destrãmatã. Pãrintii lui s-au despãrtit: tatãl s-a recãsãtorit si nu mai are loc pentru el în noua familie, mama a plecat în Italia, iar el a rãmas în grija unei bunici care se plînge cã n-o ascultã. „Ionut are foarte multe absente, iar atunci cînd vine – foarte rar – la scoalã, nu se întelege cu colegii lui si nu reuseste sã se integreze în colectiv. Am încercat sã-i oferim, în semestrul I, consiliere psihologicã. S-a prezentat, cu bunica lui, de douã ori la consilier, dupã care nu a mai venit. Dupã incidentul petrecut pe 13 aprilie, bunica lui a venit, a doua zi, la scoalã, si am vorbit cu ea. Întelegerea a fost ca familia sã îl supravegheze mai bine pe copil, dar el nu a venit la scoalã nici sãptãmîna aceasta. Astãzi (joi, 27 aprilie – n.r.) am vorbit din nou cu bunica lui si iar am rugat-o sã-l aducã la scoalã. Ea încearcã, îl aduce în fiecare dimineatã, dar apoi el fuge de la scoalã. Nici nu mai stim ce mãsuri sã luãm în cazul lui. Vom discuta, încã o datã, sãptãmîna aceasta, sã vedem ce putem face în cazul lui“, a declarat profesor Litiana Bolohan, director adjunct la Scoala nr. 10. Grav este cã Ionut are deja, „antecedente“: cu un an în urmã, a furat portmoneul unui cetãtean. 85% dintre copiii care ajung la psihiatru au cel putin un pãrinte plecat în strãinãtate Pe lîngã posibilitatea de a ajunge în anturaje negative, existã si riscul ca acesti copii sã sufere atît de mult din cauza lipsei pãrintilor, încît sã se îmbolnãveascã. Statisticile, însã, nu prezintã numãrul celor care, traumatizati de lipsa pãrintilor, ajung la medicul pediatru sau, mai grav, psihiatru. „Cam 85% dintre copiii care se prezintã, lunar, la consultatii, au cel putin un pãrinte plecat la muncã în strãinãtate. Supusi, în absenta pãrintilor, unui stres permanent si neavînd sprijin atunci cînd au nevoie, ei dezvoltã tot felul de patologii: de la depresii, ticuri, enurezis, pînã la depresii cu elemente psihotice si chiar schizofrenie. Ca sã nu mai amintesc de mult mai frecventele tulburãri de comportament, cînd intrã în anturaje putin alese, devin sensibili la tot felul de influente negative, îsi gãsesc un mediu unde sînt acceptati si valorizati, recurg la droguri ca sã-si facã viata mai frumoasã, mai usoarã, mai plãcutã. În mod normal, în momentul în care apare, la un copil, o problemã de acest gen, toatã familia trebuie sã vinã la consiliere si la terapie. Pãrintii, însã, nu sînt foarte receptivi la ceea ce spunem noi – sînt interesati doar de faptul cã îi asigurã tot ce îi trebuie, din punct de vedere material. Cînd le spunem cã trebuie sã se întoarcã pentru binele copiilor lor, ei sustin cã nu pot sã facã asa ceva, cã le putem prescrie acestora orice tratament, oricît de scump, dar cã ei nu se întorc“, a precizat doctor Paula Iliescu, medic specialist în psihiatria copilului si adolescentului. Dorul de pãrinti afecteazã atît de mult un copil, încît se poate îmbolnãvi. Cristina, o fetitã foarte inteligentã, a rãmas, la 9 ani, doar în grija tatãlui, mama plecînd la muncã în strãinãtate. Fetita n-a putut suporta absenta prelungitã a mamei si s-a îmbolnãvit – a dezvoltat o depresie însotitã de o tulburare cronicã si severã a ticurilor: ridica involuntar dintr-un umãr, îsi arunca mîna la o anumitã distantã, scotea anumite zgomote nearticulate. În plus, performantele ei scolare scãzuserã foarte mult. Boala s-a agravat atît de tare, încît a necesitat, chiar, internarea în spital. Cînd mama s-a întors din strãinãtate, fetita si-a revenit în mod spectaculos, recuperîndu-se aproape total. Acesta a fost un caz fericit. Andreea, o fetitã ai cãrei pãrinti au plecat în strãinãtate cînd ea nu avea decît un an, va purta pe chip urmele abandonului toatã viata. Înainte de a pleca, pãrintii si-au lãsat copilul în plasament, la o familie. În acel moment, fetita arãta si se manifesta ca un copil normal: gîngurea, mergea de-a busilea si se ridica la marginea patului. Dupã trei ani, cînd au decis sã se întoarcã din strãinãtate – adunaserã destui bani pentru o casã – pãrintii au gãsit „o legumã“, un copil care, la aproape cinci ani, nu mai mergea, nu mai mînca, nu mai gîngurea, nu mai recunostea pe nimeni. Abia atunci pãrintii si-au dat seama cã ar fi trebuit sã fie alãturi de copilul lor. Au dus-o la medici, au plãtit tratamente, si fetita si-a mai revenit. A rãmas, însã, cu o anemie extrem de severã, care o face sã arate ca un copil îmbãtrînit înainte de vreme, slab, palid, si cu o întîrziere foarte mare în dezvoltarea limbajului.

„De ce m-au pãrãsit?“ „Desi am vorbit cu foarte multi pãrinti si le-am arãtat ce pericole îi pîndesc pe copiii lor, numai o singurã mamã a renuntat la banii pe care îi cîstiga în strãinãtate ca sã fie alãturi de copil. Fetita ei era bolnavã: avea depresie, nu mai avea rezultate bune la scoalã, avea absenteism scolar, era retrasã, plîngea mai tot timpul, nu avea decît gînduri pesimiste legate de viitor – practic tot tabloul depresiei. A fost singura mamã receptivã la ceea ce i-am spus, si anume cã lucrul cel mai important pentru copilul ei este sã-i fie alãturi. Ea a decis cã nu conteazã ce bani aduce, conteazã fericirea si starea de normalitate psihicã a copilului. De altfel, de îndatã ce s-a întors, copilul s-a recuperat: a urmat si tratament, si psihoterapie, iar starea lui s-a îmbunãtãtit vizibil“, a subliniat dr Iliescu. Oricît de dur ar suna pentru cei care pleacã la cîstig peste hotare, lãsîndu-si copiii în voia sortii, aceasta este, în fapt, o formã de abandon mascat care genereazã traume care îi vor afecta pe copii pe toatã durata vietii. Dezamãgirile de acum au un efect nociv, urmînd sã fie resimtite, ulterior, la vîrsta maturitãtii, prin incapacitatea de a face fatã încercãrilor vietii. „Multi spun: «copilul meu este puternic», «copilul meu va trece prin asta», «cînd mã voi întoarce îi voi fi alãturi». Ei bine, nu este chiar asa. Lipsa pãrintilor de lîngã copii este una din cele mai mari traume. Oricît i-ar explica pãrintele cã pleacã în strãinãtate ca sã îi asigure ce-i trebuie, cã se duce pentru el si cã face sacrificii, copilul este sfîsiat între dragostea pentru pãrinte si de întrebarea «De ce?» – «De ce m-a abandonat?» – pentru cã ei recepteazã plecarea ca pe un abandon, ori se autoacuzã: «Ce-am fãcut?», «Cu ce-am gresit?», «De ce m-au pãrãsit?». Bineînteles cã, de multe ori, nu le spun pãrintilor aceste gînduri ca sã nu le facã si mai multe griji. Dar toate aceste frãmîntãri au efecte negative. Un copil deja fragilizat ajunge un adult mai vulnerabil la un nou stres, la o nouã tulburare“, a declarat specialistul în psihiatria copilului si adolescentului. Fenomenul copiilor „orfani“ cu pãrinti este, probabil, unul dintre cele mai neasteptate, pe care le trãieste familia româneascã. Din pãcate, societatea nu este pregãtitã sã contracareze efectele sale negative, neexistînd, pînã în prezent, nici un sistem formal de sustinere emotionalã a acestor copii, mult mai expusi afectiunilor psihice si riscurilor sociale, în comparatie cu ceilalti.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Fratele lui Tîtã e acuzat de santaj

Știre publicată în urmă cu

în data de

• Daniel Lazãr a obtinut mai multi bani de la niste tinere • cauza a trecut de Camera preliminarã si procesul intrã în linie dreaptã •

Magistratii din cadrul Judecãtoriei Piatra Neamt au finalizat procedura de Camerã preliminarã si au dispus începerea procesului în care pietreanul Daniel Lazãr, de 43 de ani, fratele liderului Academiei Infractorilor, Adrian Botez, zis Tîtã, este acuzat de sãvîrsirea infractiunii de santaj, amenintare si fals în înscrisuri sub semnãturã privatã. De acum înainte cauza va fi publicã si continuã cu administrãri de probe si audieri de martori. În prezentul dosar Lazãr a fost cercetat în libertate, asta pînã cînd a furat un seif si a fost încarcerat. Santajul a avut loc în perioada decembrie 2015 – noiembrie 2016, victime fiind douã tinere, care au fost amenintate cu acte de violentã, în vederea obtinerii mai multor bunuri (telefoane, autoturisme, locuinte), paguba cifrîndu-se la vreo 45.000 de euro. Anchetatorii au apreciat ca inculpatul ar fi încercat sã falsifice semnãtura uneia dintre pãrtile vãtãmate pentru vînzarea unei alte masini. Victimele fac parte din anturajul lui Tîtã, cel care a pus bazele Academiei Infractorilor. În acest dosar procurorii au cerut arestarea lui Lazãr pe 8 iunie 2017, dar nu au obtinut decît punerea acestuia sub control judiciar. Doar cã pe 6 septembrie a fost arestat în lipsã, fiind acuzat cã înainte cu douã zile, însotit si de alte persoane, a intrat într-un apartament din Piatra Neamt, situat la etajul II, prin escaladarea unei copertine. A sustras un seif în care se afla suma de 8.000 de lei, 150 de euro, mai multe bijuterii din aur si documente. Hotii au aruncat seiful pe geam si l-au dus într-o locatie din oras. Cel mai probabil nu au putut sã-l deschidã, astfel cã seiful a fost gãsit ulterior, iar prejudiciul a fost recuperat integral. Lazãr a stat ascuns într-un imobil din oras, fiind depistat si încarcerat efectiv pe 30 septembrie. Pentru cã a comis faptele cît era sub control jdiciar, Lazãr a fost arestat si în cauza de santaj. El mai are de rezolvat si alte afaceri judiciare atît în tarã, cît si în strãinãtate. Acesta a contestat la Curtea de Apel Bacãu pedeapsa de 2 ani si 4 luni de închisoare cu executare pentru un scandal la Hotel Central. Cînd toate acestea vor fi terminate, el ar trebui extrãdat în Slovenia, unde autoritãtile au emis pe numele lui un mandat european de arestare. Slovenii îl acuzã cã în perioada 17 – 29 decembrie 2012 ar fi spart fereastra unui apartament de la parterul unei constructii, si ar fi intrat prin efractie în sediul unei firme. Intentia ar fi fost sã ajungã la un apartament aflat la etaj de unde sã sustragã bani si lucruri de valoare.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Un telefon, mobilul unei crime la Bicaz

Știre publicată în urmă cu

în data de

• un localnic si-a ucis prietenul de pahar la care credea cã îsi uitase mobilul • victima nu a recunoscut si l-a lovit cu un par • musafirul l-a dezarmat si l-a tocat în bãtaie • o crimã asemãnãtoare avusese loc cu o zi înainte •

Un nou eveniment de violentã extremã a avut loc în Neamt si s-a soldat cu moartea unei persoane, miza fiind un banal telefon mobil. S-a întîmplat în a doua zi de Crãciun, pe 26 decembrie, în Bicaz, unde un bãrbat în vîrstã de 48 de ani l-a ucis în bãtaie pe cel care-l gãzduise si cu care bãuse ceva, un localnic de 58 de ani. La locuinta victimei a fost invitat la un pahar de vin Vasile Alexandru. Cei doi au chefuit, iar la un moment dat s-a alãturat un alt amic. Primul care a plecat cãtre casã a fost Alexandru. Cînd a ajuns si-a dat seama cã nu mai are telefonul mobil si s-a gîndit cã l-a uitat la cel cu care bãuse. S-a întors la locul cu pricina, gazda fiind încã în compania celuilalt petrecãret, iar viitorul ucigas a cerut restituirea telefonului. Gazda i-a dat asigurãri cã aparatul nu este acolo si cã dacã l-ar fi vãzut i l-ar fi dat. Cu toate argumentele lui Alexandru cã nu avea unde sã-si uite în altã parte bunul, gazda a negat. Cînd a vãzut cã nu o scoate la capãt, Alexandru a pãrãsit casa victimei. A asteptat pînã cînd musafirul a plecat din locuintã si s-a întors la victimã pentru a o forta sã-i dea telefonul. Acesta a spus cã nu ar fi în posesia bunului, iar la un moment dat a luat un par si l-a lovit pe Alexandru peste picioare cu intentia de a-l alunga din casã. Acest gest i-a fost fatal, deoarece inculpatul l-a deposedat de „armã“ si i-a aplicat multiple lovituri pe tot corpul. Cînd a obosit a plecat, abandonînd victima. Abia a doua zi cadavrul a fost descoperit de un amic care a trecut pe la bãrbatul de 58 de ani. La fata locului au fost chemati anchetatorii, prin apel la numãrul unic de urgentã 112. Politistii si un procuror criminalist au refãcut ultima zi de viatã a victimei, compania pe care a avut-o si nu a durat mult pînã au dat de urma criminalului. Acesta a fost prezentat magistratilor de la Tribunalul Neamt, care au dispus arestarea. „Admite propunerea de arestare preventivã formulatã de Parchetul de pe lîngã Tribunalul Neamt si în consecintã: În temeiul art. 226 raportat la art. 223 alin. 2 Cod procedura penalã, dispune arestarea preventivã a inculpatului Alexandru Vasile, cercetat pentru sãvîrsirea infractiunii de omor, prevãzutã de art. 188 Cod penal, pentru o perioadã de 30 zile, începînd cu 28.12.2017 si pînã la 26.01.2018, inclusiv“, conform instantei. Un eveniment similar a avut loc în prima zi de Crãciun, pe 25 decembrie 2017, la Ion Creangã, unde un bãrbat în vîrstã de 41 de ani a fost înjunghiat mortal de fratele concubinei, un tînãr de 30 de ani din aceeasi localitate, miza fiind tot un telefon mobil despre care agresorul a crezut cã ar fi fost sustras de victimã. Filmul crimei este identic ca cel al evenimentului de la Bicaz. Romicã Enea a venit în vizitã la sora sa, iar la un moment a constatat cã nu-si gãseste mobilul. L-a cãutat, apoi a presupus cã l-ar fi luat gazda. Aceasta din urmã a negat, dar nu a fost crezut, asa cã la un moment dat Enea l-a înjunghiat de mai multe ori. Si în acest caz agresorul a fost arestat preventiv.

Citește știrea

Trending