Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

Orfani cu pãrinti

Știre publicată în urmă cu

în data de

• 12.808 elevi nemteni au unul sau amîndoi pãrintii plecati la muncã în strãinãtate • 529 dintre acestia au devenit elevi-problemã: agresivitate, delincventã, consum de droguri, tutun, alcool, apartenentã la grupuri negative, risc sporit de abandon scolar • 85% dintre copiii care ajung la psihiatru au cel putin un pãrinte plecat în strãinãtate • pãrintii preferã sã plãteascã tratamente, decît sã se întoarcã si sã stea cu copiii •

Rãpusi de sãrãcie, nemtenii îsi lasã copiii acasã si pleacã la muncã în strãinãtate. Fenomenul – potrivit datelor furnizate de Centrul de Asistentã Psihopedagogicã Neamt – a cãpãtat proportii îngrijorãtoare: din totalul celor 79.318 elevi înscrisi în învãtãmîntul nemtean preuniversitar de stat, în anul scolar 2005-2006, 12.808 au unul sau amîndoi pãrintii plecati la muncã în strãinãtate. Dintre acestia, 6.900 sînt din mediul urban, iar 5.908 din rural. 9.629 de elevi au un singur pãrinte plecat în strãinãtate, de regulã mama, iar 3.179 au fost privati de prezenta ambilor, din aceleasi motive. Copiii resimt plecarea pãrintilor la muncã în strãinãtate ca pe un abandon si reactioneazã ca atare. Lipsiti de supraveghere, rãmasi fãrã dragostea pãrinteascã, ei dezvoltã diverse tulburãri de comportament, mergînd de la indisciplinã, conflicte cu colegii, absenteism scolar, tendintã de marginalizare, alegerea unor prieteni nepotriviti, si pînã la comiterea unor infractiuni. În Neamt, statisticile aratã cã, din totalul copiilor ai cãror pãrinti sînt plecati la muncã în strãinãtate, 529 au devenit elevi-problemã, caracterizati prin agresivitate, delincventã, consum de droguri, tutun, alcool, apartenentã la grupuri negative, risc sporit de abandon scolar. „Copilul are nevoie si de afectiune, si de îngrijire fizicã, si de monitorizarea situatiei scolare. Deci, trebuie sã fie supravegheat. De aceea, înainte de a pleca din tarã, pãrintii ar trebui sã gãseascã un înlocuitor care sã-si asume responsabilitatea legalã a îngrijirii copilului în fata notarului, ori la Directia Generalã de Asistentã Socialã si Protectia Copilului Neamt. Putini procedeazã în felul acesta. În general, acestia sînt lãsati – în cel mai fericit caz – în grija bunicilor, multi dintre ei fiind depãsiti de situatie. Dar se mai apeleazã si la vecini sau, dacã unul dintre copii este mai mãrisor, acesta este cel desemnat sã preia rãspunderea pentru cresterea fratilor mai mici. Eu am înaintat Directiei de Asistentã Socialã si Protectia Copilului Neamt o situatie din care reiesea cã, în judet, sînt 146 de copii care fie cã au rãmas ai nimãnui, fie cã se aflã în grija unor frati minori. Datele, preluate de la scoli, sînt incomplete. Îl întreabã profesorul pe copil: «În grija cui ai rãmas?». «În grija nimãnui» spune copilul, sau «în grija unei vecine». Dacã se întîmplã ceva rãu, un accident, la scoalã, noi nu stim pe cine sã anuntãm. Copiii acestia sînt, practic, ca si abandonati, existînd riscul ca ei sã intre în grupuri negative de minori – gãsti de cartier, care vagabondeazã si recurg la mici furtisaguri pentru tigãri, bãuturã, sau în grupuri negative de adulti, caz în care ajung sã cerseascã, sã fure sau sã se prostitueze. Pentru ca aceste lucruri sã nu se întîmple, ar trebui modificatã legislatia, în asa fel încît pãrintii care pleacã la muncã în strãinãtate sã nu mai fie lãsati sã treacã granita fãrã un act legal prin care sã demonstreze cã si-au lãsat copiii în ordine, în grija cuiva care îsi asumã responsabilitãtile legate de cresterea lor“, a subliniat Eliza Ventaniuc, asistent social în cadrul Centrului de Asistentã Psihopedagogicã Neamt.

Viitor sumbru Ce se poate întîmpla cînd pãrintii îsi lasã copilul în grija bunicilor si pleacã sã-si facã un rost pe meleaguri strãine? Iatã cel mai recent caz petrecut în judetul Neamt: în ziua de 13 aprilie, Ionut, un elev de clasa a V-a de la Scoala nr. 10, a anuntat, la numãrul unic de urgentã 112, cã „un terorist a plasat o bombã în Muzeul de Istorie“. Politistii l-au gãsit pe pusti în aceeasi zi – un copil cu foarte multe absente, cu probleme de integrare în colectiv, avînd toate „sansele“ sã repete clasa a V-a. Ionut provine dintr-o familie destrãmatã. Pãrintii lui s-au despãrtit: tatãl s-a recãsãtorit si nu mai are loc pentru el în noua familie, mama a plecat în Italia, iar el a rãmas în grija unei bunici care se plînge cã n-o ascultã. „Ionut are foarte multe absente, iar atunci cînd vine – foarte rar – la scoalã, nu se întelege cu colegii lui si nu reuseste sã se integreze în colectiv. Am încercat sã-i oferim, în semestrul I, consiliere psihologicã. S-a prezentat, cu bunica lui, de douã ori la consilier, dupã care nu a mai venit. Dupã incidentul petrecut pe 13 aprilie, bunica lui a venit, a doua zi, la scoalã, si am vorbit cu ea. Întelegerea a fost ca familia sã îl supravegheze mai bine pe copil, dar el nu a venit la scoalã nici sãptãmîna aceasta. Astãzi (joi, 27 aprilie – n.r.) am vorbit din nou cu bunica lui si iar am rugat-o sã-l aducã la scoalã. Ea încearcã, îl aduce în fiecare dimineatã, dar apoi el fuge de la scoalã. Nici nu mai stim ce mãsuri sã luãm în cazul lui. Vom discuta, încã o datã, sãptãmîna aceasta, sã vedem ce putem face în cazul lui“, a declarat profesor Litiana Bolohan, director adjunct la Scoala nr. 10. Grav este cã Ionut are deja, „antecedente“: cu un an în urmã, a furat portmoneul unui cetãtean. 85% dintre copiii care ajung la psihiatru au cel putin un pãrinte plecat în strãinãtate Pe lîngã posibilitatea de a ajunge în anturaje negative, existã si riscul ca acesti copii sã sufere atît de mult din cauza lipsei pãrintilor, încît sã se îmbolnãveascã. Statisticile, însã, nu prezintã numãrul celor care, traumatizati de lipsa pãrintilor, ajung la medicul pediatru sau, mai grav, psihiatru. „Cam 85% dintre copiii care se prezintã, lunar, la consultatii, au cel putin un pãrinte plecat la muncã în strãinãtate. Supusi, în absenta pãrintilor, unui stres permanent si neavînd sprijin atunci cînd au nevoie, ei dezvoltã tot felul de patologii: de la depresii, ticuri, enurezis, pînã la depresii cu elemente psihotice si chiar schizofrenie. Ca sã nu mai amintesc de mult mai frecventele tulburãri de comportament, cînd intrã în anturaje putin alese, devin sensibili la tot felul de influente negative, îsi gãsesc un mediu unde sînt acceptati si valorizati, recurg la droguri ca sã-si facã viata mai frumoasã, mai usoarã, mai plãcutã. În mod normal, în momentul în care apare, la un copil, o problemã de acest gen, toatã familia trebuie sã vinã la consiliere si la terapie. Pãrintii, însã, nu sînt foarte receptivi la ceea ce spunem noi – sînt interesati doar de faptul cã îi asigurã tot ce îi trebuie, din punct de vedere material. Cînd le spunem cã trebuie sã se întoarcã pentru binele copiilor lor, ei sustin cã nu pot sã facã asa ceva, cã le putem prescrie acestora orice tratament, oricît de scump, dar cã ei nu se întorc“, a precizat doctor Paula Iliescu, medic specialist în psihiatria copilului si adolescentului. Dorul de pãrinti afecteazã atît de mult un copil, încît se poate îmbolnãvi. Cristina, o fetitã foarte inteligentã, a rãmas, la 9 ani, doar în grija tatãlui, mama plecînd la muncã în strãinãtate. Fetita n-a putut suporta absenta prelungitã a mamei si s-a îmbolnãvit – a dezvoltat o depresie însotitã de o tulburare cronicã si severã a ticurilor: ridica involuntar dintr-un umãr, îsi arunca mîna la o anumitã distantã, scotea anumite zgomote nearticulate. În plus, performantele ei scolare scãzuserã foarte mult. Boala s-a agravat atît de tare, încît a necesitat, chiar, internarea în spital. Cînd mama s-a întors din strãinãtate, fetita si-a revenit în mod spectaculos, recuperîndu-se aproape total. Acesta a fost un caz fericit. Andreea, o fetitã ai cãrei pãrinti au plecat în strãinãtate cînd ea nu avea decît un an, va purta pe chip urmele abandonului toatã viata. Înainte de a pleca, pãrintii si-au lãsat copilul în plasament, la o familie. În acel moment, fetita arãta si se manifesta ca un copil normal: gîngurea, mergea de-a busilea si se ridica la marginea patului. Dupã trei ani, cînd au decis sã se întoarcã din strãinãtate – adunaserã destui bani pentru o casã – pãrintii au gãsit „o legumã“, un copil care, la aproape cinci ani, nu mai mergea, nu mai mînca, nu mai gîngurea, nu mai recunostea pe nimeni. Abia atunci pãrintii si-au dat seama cã ar fi trebuit sã fie alãturi de copilul lor. Au dus-o la medici, au plãtit tratamente, si fetita si-a mai revenit. A rãmas, însã, cu o anemie extrem de severã, care o face sã arate ca un copil îmbãtrînit înainte de vreme, slab, palid, si cu o întîrziere foarte mare în dezvoltarea limbajului.

„De ce m-au pãrãsit?“ „Desi am vorbit cu foarte multi pãrinti si le-am arãtat ce pericole îi pîndesc pe copiii lor, numai o singurã mamã a renuntat la banii pe care îi cîstiga în strãinãtate ca sã fie alãturi de copil. Fetita ei era bolnavã: avea depresie, nu mai avea rezultate bune la scoalã, avea absenteism scolar, era retrasã, plîngea mai tot timpul, nu avea decît gînduri pesimiste legate de viitor – practic tot tabloul depresiei. A fost singura mamã receptivã la ceea ce i-am spus, si anume cã lucrul cel mai important pentru copilul ei este sã-i fie alãturi. Ea a decis cã nu conteazã ce bani aduce, conteazã fericirea si starea de normalitate psihicã a copilului. De altfel, de îndatã ce s-a întors, copilul s-a recuperat: a urmat si tratament, si psihoterapie, iar starea lui s-a îmbunãtãtit vizibil“, a subliniat dr Iliescu. Oricît de dur ar suna pentru cei care pleacã la cîstig peste hotare, lãsîndu-si copiii în voia sortii, aceasta este, în fapt, o formã de abandon mascat care genereazã traume care îi vor afecta pe copii pe toatã durata vietii. Dezamãgirile de acum au un efect nociv, urmînd sã fie resimtite, ulterior, la vîrsta maturitãtii, prin incapacitatea de a face fatã încercãrilor vietii. „Multi spun: «copilul meu este puternic», «copilul meu va trece prin asta», «cînd mã voi întoarce îi voi fi alãturi». Ei bine, nu este chiar asa. Lipsa pãrintilor de lîngã copii este una din cele mai mari traume. Oricît i-ar explica pãrintele cã pleacã în strãinãtate ca sã îi asigure ce-i trebuie, cã se duce pentru el si cã face sacrificii, copilul este sfîsiat între dragostea pentru pãrinte si de întrebarea «De ce?» – «De ce m-a abandonat?» – pentru cã ei recepteazã plecarea ca pe un abandon, ori se autoacuzã: «Ce-am fãcut?», «Cu ce-am gresit?», «De ce m-au pãrãsit?». Bineînteles cã, de multe ori, nu le spun pãrintilor aceste gînduri ca sã nu le facã si mai multe griji. Dar toate aceste frãmîntãri au efecte negative. Un copil deja fragilizat ajunge un adult mai vulnerabil la un nou stres, la o nouã tulburare“, a declarat specialistul în psihiatria copilului si adolescentului. Fenomenul copiilor „orfani“ cu pãrinti este, probabil, unul dintre cele mai neasteptate, pe care le trãieste familia româneascã. Din pãcate, societatea nu este pregãtitã sã contracareze efectele sale negative, neexistînd, pînã în prezent, nici un sistem formal de sustinere emotionalã a acestor copii, mult mai expusi afectiunilor psihice si riscurilor sociale, în comparatie cu ceilalti.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Plugusorul pentru Primãria Piatra Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

Aho, aho, copii si frati, Stati putin si nu mânati, Ascultati ce vreau sã spun, Eu, pribeagul Mos Crãciun, Care-n marsul meu rãzlet, Am alergat prin judet, De la munte pân-la ses, Oprindu-mã tot mai des, Prin orase si prin sate, Toate frumoase, curate, Gãtite de sãrbãtori, Cu betealã si cu flori; Bunã vremea, gospodari, Oameni cu rãspunderi mari, Care-n urmã cu un an, Dupã cum aveati în plan, Ati urcat semeti pe val, Chiar în Consiliul Local. Eu vã urez sãnãtate, De succese s-aveti parte, Municipiul sã-nfloreascã, Lumea sã vã pretuiascã, Sã se-adune-n buget banul, Cum creste-n grãdini bostanul; Veti avea pe-ndestulate, Banii pentru sãnãtate, Aziluri, orfelinate, Pentru scoli, sport si culturã, Cheltuiti-i cu mãsurã; Banul public investit Sã fie atent chibzuit, Iar de-o rãmânea vreun pai, Dati ceva si pe la cai, Cum ati dat si-n acest an, Când s-a pus ban lângã ban, De-a zburat vestea în tarã, Auzindu-se si-afarã, Cã Piatra Neamt e-un oras, La multe sporturi fruntas, Printre care sportu-ecvestru, A-nãltat prestigiu nostru; Ani la rând ne-am ocupat, Orasul l-am promovat, Fiindcã am organizat, Concursuri nationale, Multe cupe mondiale; Si-au venit la noi turistii, Cãlãretii si artistii, Turcii, grecii si germanii, De si-au lãsat aici banii; De-am mai fi iarãsi ce-am fost, În tarã s-avem un rost, Baza cea de Peste Vale, Scrisã demult în anale, Trebuie modernizatã, Spre-a fi iar ce-a fost odatã, Cea mai frumoasã din tarã, Sã putem gãzdui iarã, Competitii mondiale, Si-alte internationale; Dar Bazei de Peste Vale, Unii i-au cam dat târcoale, Nu s-a-mplinit visul lor, Spre binele tuturor, Fiindcã noi nu am cedat, Am luptat, ne-am judecat, Iar instantele curate, Doar nouã ne-au dat dreptate. Se va-mplini visul lor La Pastele Cailor; Vrând Baza de cãlãrie Dumnezeu sã nu-i mai tie, Sã ajungã albi ca varul, Sã le cadã mãdularul, Limba sã le putrezeascã, Sã aibã mersul de broascã, Si de-or ajunge la mal, Sã moarã striviti de cal. Noi, cei de la cãlãrie, Cum toatã lumea ne stie, N-am cedat, nu vom ceda, Într-una ne vom lupta, Pânã când vom avea parte Si noi de sfânta dreptate; Poate-n anul care vine Ne va fi ceva mai bine, Dacã-întregu-Executiv Si Consiliul, receptiv, Vor da mâna-n unitate, Vrând sã se facã dreptate, Ca terenul disputat, Sã fie înapoiat Si lãsat în custodie Numai pentru cãlãrie; Acest lucru s-a produs, Undeva este si scris, Când domnul Chitic, primar, Pe atunci interimar, Le spunea plin de mândrie, Celor de la cãlãrie, Cã de-or câstiga procesul, Dânsul va face demersul, Cã acest teren furat, Sã le fie-napoiat, Cum spuneam, în custodie, Pentru sport si cãlãrie. Din pãcate, fãrã bani, S-au scurs aproape doi ani, De când nu a fost putinta, Probabil cã nici vointa, Ca problemele-ncurcate Sã fie-odatã transate. De-aceea, privim cu jale, Când ajungem Peste Vale, La Baza de cãlãrie, Pe vremuri, bijuterie, Iar acum se degradeazã, Fiindcã nimeni nu pluseazã, Bani în suma-asa de mare, Doar pentru modernizare. Încã e tinutã-n viatã, Ne cãznim sã-i dãm o fatã, Pentru-a fi competitivã, Pe plan national activã, Organizând competitii, Cunoscute cu traditii. Acum insistãm plenar, Din nou la domnul primar, Exprimându-ne-o durere, Cã nu mai avem putere, Sã mentinem mereu vie, Flacãra în cãlãrie; Nu vrem sã fim deloc duri, Dar de nu se iau mãsuri, Urgente, pe legi bazate, În termene limitate, Vine peste noi urgia, De-a lichida cãlãria; Nu cred cã domnul primar, Care-i primul gospodar Si nici domnul Gavrilescu, Viceprimar de Bãsescu, Sã accepte-o tragedie Pe-a orasului mosie. Dupã ce ne-am plâns amarul, Cum face pe câmp plugarul, Hai sã tragem niste brazde Pentru cinstitele gazde; Întâi plugul mai activ Direct la Executiv, Apoi plugul tras de cal Pentru Consiliul Local; Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Noi pe unde am umblat, Multe, multe am aflat, Orasu-i foarte curat, Ca în basme luminat; Luni întregi v-ati chinuit Pânã când ati reusit, Cu talent si iscusintã, Ca sã dati în folosintã, Piata Centralã vestitã, De mai multi sacali pânditã; Dar acum, bine se stie, Cã e tot la Primãrie, Sã fie administratã, Permanent modernizatã, Si-apoi rentabilizatã; Prin oras dacã pornesti, Lucruri bune-ai sã gasesti: Pe strãzi s-a muncit intens, Ai separatoare de sens, Nu mai sunt doar iluzorii Sensurile giratorii, Care prompt fluidizeazã, Foarte bine dirijeazã, Circulatia-n final, Chiar si cãlare pe cal. Când ajungi pe la muzeu, Dacã mergi cumva mai greu, Si vrei sã te relaxezi, Trebuie doar sã traversezi, Si-ajungi, fiind mai atent, Într-un parc inteligent. În zone, unde cei tari, Sunt câinii comunitari, Atacând cu insistentã, Se cere multã prudentã; E bine c-a apãrut Înc-un padoc construit, Cã poate-ntr-un viitor Si problema câinilor Va fi total rezolvatã Fãr-a mai fi amânatã. Spuneam cum am remarcat, Cã orasul e curat, Tot asa am observat Si cum s-au securizat Multe europubele, În oras, prin cartiere. Aceste realizãri, Aminitite în urãri, Si-altele neamintite, De toatã lumea stiute, Ne-obligã sã-i dãm crezare, S-avem încredere mare, În acest executiv Capabil si foarte-activ, Condus de-un vrednic primar, Care stie foarte clar, Cum ce-i rãu sã redreseze, Iar ce-i bun sã promoveze; El este înconjurat Si permanent ajutat De cei doi viceprimari, Oameni cu rãspunderi mari, Gavrilescu si Vârlan, În functii de peste-un an; Consilier personal, Popescu, mereu pe val; Puscasu, brav veteran, Administrator de-un an; Fecic, tânãr secretar, Cu legile-n buzunar. Iar domnii consilieri, Care-s cei mai mari boieri, Dacã-au venit la urare, Absolut din întâmplare, Vor bãga mâna-n tunicã, Si vor scoate-o pungã micã, Slobozind discret din ea, Toatã-indemnizatia, Ca s-o dea la urãtori, Care-s pe drumuri din zori; Sã tragem niste urãri Si pentru realizãri! Mânati mãi, hãi, hãi, hãi!

Trageti brazda mai atent Pentru toti din parlament, Încã una si mai mare S-ajungem la Guvernare; Toate guvernele-n bloc De tarã si-au bãtut joc; Încã de la început S-a distrus cât s-a putut, Furând toti cam ce au vrut, Nici o jenã n-au avut; Ne-au lãsat fãrã pãduri, Fel de fel de secãturi, Tãind într-o veselie Cu Romsilva-n cârdãsie; Încã furã toti cum vor, Cã-s multe cozi de topor În Guvern si-n Parlament, Manifestându-si strident Aplecarea spre hotie Într-o biatã Românie, Înecatã-n sãrãcie, Devenitã colonie. Chiar de Mosu-i în putere Se apropie de-ncheiere. Sã le urãm sãnãtate Doamnelor salariate Si domnilor bãrbãtei Cã-s functionari si ei; Când intri în Primãrie Fiecare treaba-si stie, Amabili, oameni de treabã, Toti sfãtosi, te-ajutã-n grabã, Doctori în calculatoare Si doamne si domnisoare Iar sefii lor de birou Sunt purtãtorii de nou, Toti se-ntrec si inventeazã Treaba o supravegheazã Lumea sã fie servitã Si în final multumitã. Pentru toti functionarii Sã slobozim telegarii Si sã tragem roata plinã La Primãrie-n grãdinã. Mânati mãi, hãi, hãi!

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Trending