„Odatã intratã în UE, România va avea si avantaje si dezavantaje“

• interviu realizat cu Constantin Apostol, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Nord-Est

Pregãtirea României pentru aderarea la Uniunea Europeanã înseamnã parcurgerea cît mai rapidã a pasilor spre armonizarea legislatiei, dezvoltarea institutionalã, schimbarea mentalitãtii, tot ceea ce înseamnã crearea unui mecanism care sã functioneze cu mare precizie, în ritmul unor tãri care au o experientã de peste 50 de ani, ca membre ale familiei europene. România trebuie sã fie pregãtitã sã absoarbã fondurile pentru dezvoltare, cele de preaderare fiind urmate, din 2007, de fonduri structurale, dar si sã facã fatã cerintelor impuse. Regiunea de Nord-Est, iar în particular judetul Neamt, detin un loc fruntas între regiunile de dezvoltare ale României, dovedind o mare capacitate de absorbtie a fondurilor europene. Aceste aprecieri pozitive îl vor aduce, sãptãmîna viitoare, în judetul Neamt, pe Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene pentru România. Acesta va avea ocazia sã vadã rezultatele proiectelor, cu finantare europeanã, finalizate, ori în derulare. Ziarul „Monitorul de Neamt“ îsi propune sã prezinte, episodic, cîteva proiecte sustinute, pînã acum, din finantãri nerambursabile ale UE, în judetul Neamt. Începem aceastã serie de prezentãri cu un interviu cu domnul Constantin Apostol, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est.

Reporter: Domnule director, care vor fi, din punctul dumneavoastrã de vedere, pasii premergãtori aderãrii la Uniunea Europeanã? Constantin Apostol: Practic, vom continua programele cu finantare PHARE – care se adreseazã dezvoltãrii economice, a infrastructurii, dezvoltãrii sociale, a învãtãmîntului, pregãtirii profesionale si sprijinirii sectorului IMM, ISPA – prin care sînt finantate proiecte de dezvoltare a infrastructurii de toate tipurile si de protectie a mediului, si SAPARD – prin care este sustinutã dezvoltarea ruralã, sub toate aspectele. Sumele care vor fi alocate în 2005 si 2006 sînt semnificativ suplimentate, comparativ cu fondurile primite pînã acum: dacã pînã în 2004 am avut 840 milioane de euro, în 2005-2006, România va primi între 1 si1,2 miliarde de euro. Subliniez cã, prin Programul PHARE, pentru perioada 2004-2006, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est are cel mai ridicat procent alocat din suma rezervatã acestui instrument de finantare – 21,6% – care reprezintã aproape un sfert din fondurile alocate României. Programul rãspunde la douã coordonate principale: Regiunea de Nord-Est este cea mai mare, ca numãr de locuitori, si, din pãcate, cu indicatorii macroeconomici si sociali, cei mai scãzuti. Rep: Care vor fi principalele directii de actiune, în vederea accelerãrii acelei necesare racordãri la ritmul european? C.A.: Foarte important este cã, în urmãtoarele douã luni, sã fie definitivate toate documentele programatice pentru perioada 2007-2013. Planul operativ regional, care va fi un plan national, va avea 4 sau 6 componente, cu alocatii de aproximativ 18% din totalul sumei ce va reveni României. Mã refer la sume care se situeazã între 9 si 11 miliarde euro de care România va beneficia în 2007, 2008 si 2009. În acelasi timp, extrem de importante sînt documentele programatice pe celelalte cinci programe operative sectoriale: mediu, transporturi, agriculturã, dezvoltarea IMM-urilor si zonele de bussiness. Toate documentele vor fi foarte bine racordate la ceea ce se asteaptã din regiuni. Aceste programe vor fi, probabil, complementare si vor reusi, în plan general, sã genereze dezvoltare si, în acelasi timp, sã acopere multe dintre gãurile pe care le avem, în momentul de fatã, începînd cu infrastructura, utilitãtile si terminînd cu partea de mobilare urbanã, de dezvoltare a diferitelor sectoare, bussiness, agriculturã si unele industrii specifice fiecãrei regiuni.

„Regiunea de Nord-Est se confruntã cu cel mai mare grad de emigratie din tarã Rep: Regiunea de Nord-Est se confruntã cu un spectru ridicat al somajului, dar o problemã si mai spinoasã rãmîne plecarea masivã a tinerilor în strãinãtate. C.A.: Nu este de neglijat ceea ce se va întîmpla în domeniul resurselor umane. Va trebui sã fim foarte atenti la acest aspect si sã venim cu un sprjin real în domeniul calificãrii si recalificãrii resurselor umane, dar si în stimularea acestora. Regiunea de Nord-Est se confruntã cu cel mai mare grad de emigratie din tarã. Discutãm, teoretic, de 1,8-2 milioane de români plecati peste granitã, dar, în realitate, sînt 3 milioane de oameni care lucreazã în Uniunea Europeanã si în alte state. Acesti oameni sînt pregãtiti, muncitori, dar si au un anumit nivel de salarizare. Dacã am reusi sã impunem un trend ascendent al nivelului de salarizare, probabil cã am reusi sã-i retinem în tarã. Schimbãrile de mentalitate pe care le-au suferit în perioada în care au stat în strãinãtate ar fi, pentru noi, un real cîstig. Rep: Asigurarea cofinantãrii proiectelor care beneficiazã de sprijin financiar nerambursabil este, la momentul actual, o realã problemã, mai ales pentru autoritãtile locale. C.A.: Este o polemicã foarte aprinsã, la momentul de fatã, pentru cã existã atît tendinte centraliste: în general ministerele vor sã-si pãstreze rolul de matcã. Dar, principiile europene de descentralizare subsidiaritate si de dezvoltare pe baze competitive vor face ca acest lucru sã nu se producã. Este necesarã acceptarea planurilor de dezvoltare la nivel de regiuni, iar mecanismele create la nivelul regional si local sã aibã rolul preponderent în luarea deciziilor si stabilirea ierarhizãrilor si a prioritãtilor de dezvoltare. Trebuie sã purcedem la mãsuri foarte rapide pentru a identifica si construi acel rezervor de proiecte si programe, fiindcã trebuie sã avem un grad optim de absorbtie a fondurilor. Guvernul trebuie sã înteleagã si sã producã aceste transformãri în cea ce priveste întocmirea bugetului national pe programe si proiecte si, în acelasi timp, derularea acestora ca proiecte multianuale. În acelasi timp, este necesarã crearea unui fond national sau a unor fonduri regionale de cofinantare, pentru ca autoritãtile publice locale sã nu mai fie puse în imposibilitatea de a promova proiecte. În momentul de fatã, consiliile judetene si primãriile de municipiu, de resedinte de judete sînt cele care au posibilitatea sã acceadã proiecte cu finantãri mai ridicate. Dar, în cazul unor finantãri nerambursabile de 10-50 milioane de euro, pentru proiecte interjudetene sau interregionale, unde gradul de cofinantare este de 50 %, ce judete, ori asocieri de judete îsi pot permite sã contribuie cu 50 milioane de euro? Extrem de important este ca, la nivelul autoritãtilor publice, sã existe nuclee de specialisti pe care trebuie sã-i pregãtim în acest interval de un an, oameni care sã învete aceastã filosofie si sã gãseascã solutiile practice pentru a întocmi proiecte. Rep: Existã suficienti specialisti, la nivelul administratiilor locale si judetene, în Regiunea de Nord-Est? C.A.: Este o satisfactie cã am reusit, la nivelul consiliilor judetene si primãriilor de municipii si orase, sã gãsim cîtiva oameni care au dobîndit o anumitã experientã în acest domeniu, chiar dacã a fost vorba despre fonduri de preaderare. Ulterior, vor lucra pe fondurile structurale. Aceste nuclee scolarizate vor putea fi o formulã viabilã pentru viitor.

„Dacã nu vom reusi sã absorbim fondurile europene, vom pierde foarte multi bani“ Rep: Ce se întîmplã, însã, în mediul rural? C.A.: În medul rural, consider cã trebuie sã se meargã pe asocieri de comune: sã zicem cã un nucleu de specialisti ar putea deservi o asociatie de 20 de comune. Sînt specialisti pe lîngã directiile agricole. Deja, la nivelul Ministerului Mediului s-a creat Agentia Regionalã de Mediu care va avea unitate de implementare a proiectelor. La fel s-a întîmplat si la nivelul Ministerului Muncii. Usor, aceste mecanisme se creazã, iar satisfactia noastrã este cã acestea sînt extrem de receptive la transferul de expertizã pe care-l facem asupra lor. Cred cã vom gãsi resurse sã mobilizãm viitorii beneficiari, pentru a reusi sã mentinem acelasi grad de absorbtie pe care l-am avut pînã acum. Cred cã modul nostru de lucru, beneficiind si de asistenta strãinã, este unul dintre cele mai apropiate de aquis-ul comunitar. ADRNE este în proces de acreditare pe fonduri de preaderare, dupã care urmeazã sã ne acreditãm pe fonduri structurale. Rep: Ce va însemna, pentru România, integrarea în Uniunea Europeanã? C.A.: Momentul 2007 va fi pentru noi extrem de important. Trebuie sã tinem cont de coordonatele pe care le avem în momentul de fatã si de ceea ce se va întîmpla dupã. În momentul de fatã, România are nevoie extraordinarã de capital. Odatã intratã în UE, România va avea si avantaje si dezavantaje. Ca avantaje vor fi cresterea numãrului investitiilor strãine directe, un acces mai facil la finantãri pe bazã de credite rambursabile sau nerambursabile, o recunoastere a calificãrii si recalificãrii fortei de muncã, un acces mult mai simplu la nivelul tehnologic superior – ceea ce va însemna o crestere a performantei produselor si servicilor noastre. Vom avea o piatã extrem de durã sub aspectul concurentei. Trebuie luate în calcul si riscurile: dacã nu vom reusi sã absorbim fondurile europene, vom pierde foarte multi bani pentru cã România va plãti o cotizatie anualã de 850 milioane de euro – suma fiind raportatã la numãrul de locuitori. În acelasi timp, vor dispãrea taxele vamale, cele de import-export, pentru transferul tehnologic, iar toate acestea se vor cifra la valoarea alocãrilor financiare pe care le vom primi. Or, dacã nu vom folosi acesti bani, vom pierde. La nivelul celor zece tãri care au intrat în valul de anul trecut, procentul de absorbtie a fondurilor este extrem de scãzut. Nu vom mai putea folosi jumãtãti de mãsurã. Cine va fi performant va rezista, cine nu – va pierde orice sansã. Rep: Din experinta de 7 ani, de la înfiintarea regiunilor de dezvoltare, care este pozitia Regiunii de Nord-Est? C.A.: Noi am avut mereu alocatii suplimentare. În contextul competitiei nationale, am avut procentele cele mai mari de alocare a fondurilor, dar si gradul cel mai ridicat de absorbtie. Judetul Neamt se miscã foarte bine pe toate cele trei instrumente de finantare – PHARE, ISPA si SAPARD – pe tot felul de proiecte. Foarte important este cã avem, deja, în fatã exemple de proiecte care merg si sînt viabile. Chiar la primãriile rurale, oamenii au înteles cã, pe lîngã bugetul sãrac pe care-l au, singurul aport substantial de fonduri este prin programele cu finantãri europene. Este o dinamicã pozitivã a accesului firmelor nemtene la finantãri, a asociatiilor profesionale, patronale, fundatiilor. Avem proiecte viabile pe toate domeniile.