Contactează-ne

Arhivă 2005-2017

„Odatã intratã în UE, România va avea si avantaje si dezavantaje“

Știre publicată în urmă cu

în data de

• interviu realizat cu Constantin Apostol, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Nord-Est

Pregãtirea României pentru aderarea la Uniunea Europeanã înseamnã parcurgerea cît mai rapidã a pasilor spre armonizarea legislatiei, dezvoltarea institutionalã, schimbarea mentalitãtii, tot ceea ce înseamnã crearea unui mecanism care sã functioneze cu mare precizie, în ritmul unor tãri care au o experientã de peste 50 de ani, ca membre ale familiei europene. România trebuie sã fie pregãtitã sã absoarbã fondurile pentru dezvoltare, cele de preaderare fiind urmate, din 2007, de fonduri structurale, dar si sã facã fatã cerintelor impuse. Regiunea de Nord-Est, iar în particular judetul Neamt, detin un loc fruntas între regiunile de dezvoltare ale României, dovedind o mare capacitate de absorbtie a fondurilor europene. Aceste aprecieri pozitive îl vor aduce, sãptãmîna viitoare, în judetul Neamt, pe Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene pentru România. Acesta va avea ocazia sã vadã rezultatele proiectelor, cu finantare europeanã, finalizate, ori în derulare. Ziarul „Monitorul de Neamt“ îsi propune sã prezinte, episodic, cîteva proiecte sustinute, pînã acum, din finantãri nerambursabile ale UE, în judetul Neamt. Începem aceastã serie de prezentãri cu un interviu cu domnul Constantin Apostol, directorul Agentiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est.

Reporter: Domnule director, care vor fi, din punctul dumneavoastrã de vedere, pasii premergãtori aderãrii la Uniunea Europeanã? Constantin Apostol: Practic, vom continua programele cu finantare PHARE – care se adreseazã dezvoltãrii economice, a infrastructurii, dezvoltãrii sociale, a învãtãmîntului, pregãtirii profesionale si sprijinirii sectorului IMM, ISPA – prin care sînt finantate proiecte de dezvoltare a infrastructurii de toate tipurile si de protectie a mediului, si SAPARD – prin care este sustinutã dezvoltarea ruralã, sub toate aspectele. Sumele care vor fi alocate în 2005 si 2006 sînt semnificativ suplimentate, comparativ cu fondurile primite pînã acum: dacã pînã în 2004 am avut 840 milioane de euro, în 2005-2006, România va primi între 1 si1,2 miliarde de euro. Subliniez cã, prin Programul PHARE, pentru perioada 2004-2006, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est are cel mai ridicat procent alocat din suma rezervatã acestui instrument de finantare – 21,6% – care reprezintã aproape un sfert din fondurile alocate României. Programul rãspunde la douã coordonate principale: Regiunea de Nord-Est este cea mai mare, ca numãr de locuitori, si, din pãcate, cu indicatorii macroeconomici si sociali, cei mai scãzuti. Rep: Care vor fi principalele directii de actiune, în vederea accelerãrii acelei necesare racordãri la ritmul european? C.A.: Foarte important este cã, în urmãtoarele douã luni, sã fie definitivate toate documentele programatice pentru perioada 2007-2013. Planul operativ regional, care va fi un plan national, va avea 4 sau 6 componente, cu alocatii de aproximativ 18% din totalul sumei ce va reveni României. Mã refer la sume care se situeazã între 9 si 11 miliarde euro de care România va beneficia în 2007, 2008 si 2009. În acelasi timp, extrem de importante sînt documentele programatice pe celelalte cinci programe operative sectoriale: mediu, transporturi, agriculturã, dezvoltarea IMM-urilor si zonele de bussiness. Toate documentele vor fi foarte bine racordate la ceea ce se asteaptã din regiuni. Aceste programe vor fi, probabil, complementare si vor reusi, în plan general, sã genereze dezvoltare si, în acelasi timp, sã acopere multe dintre gãurile pe care le avem, în momentul de fatã, începînd cu infrastructura, utilitãtile si terminînd cu partea de mobilare urbanã, de dezvoltare a diferitelor sectoare, bussiness, agriculturã si unele industrii specifice fiecãrei regiuni.

„Regiunea de Nord-Est se confruntã cu cel mai mare grad de emigratie din tarã Rep: Regiunea de Nord-Est se confruntã cu un spectru ridicat al somajului, dar o problemã si mai spinoasã rãmîne plecarea masivã a tinerilor în strãinãtate. C.A.: Nu este de neglijat ceea ce se va întîmpla în domeniul resurselor umane. Va trebui sã fim foarte atenti la acest aspect si sã venim cu un sprjin real în domeniul calificãrii si recalificãrii resurselor umane, dar si în stimularea acestora. Regiunea de Nord-Est se confruntã cu cel mai mare grad de emigratie din tarã. Discutãm, teoretic, de 1,8-2 milioane de români plecati peste granitã, dar, în realitate, sînt 3 milioane de oameni care lucreazã în Uniunea Europeanã si în alte state. Acesti oameni sînt pregãtiti, muncitori, dar si au un anumit nivel de salarizare. Dacã am reusi sã impunem un trend ascendent al nivelului de salarizare, probabil cã am reusi sã-i retinem în tarã. Schimbãrile de mentalitate pe care le-au suferit în perioada în care au stat în strãinãtate ar fi, pentru noi, un real cîstig. Rep: Asigurarea cofinantãrii proiectelor care beneficiazã de sprijin financiar nerambursabil este, la momentul actual, o realã problemã, mai ales pentru autoritãtile locale. C.A.: Este o polemicã foarte aprinsã, la momentul de fatã, pentru cã existã atît tendinte centraliste: în general ministerele vor sã-si pãstreze rolul de matcã. Dar, principiile europene de descentralizare subsidiaritate si de dezvoltare pe baze competitive vor face ca acest lucru sã nu se producã. Este necesarã acceptarea planurilor de dezvoltare la nivel de regiuni, iar mecanismele create la nivelul regional si local sã aibã rolul preponderent în luarea deciziilor si stabilirea ierarhizãrilor si a prioritãtilor de dezvoltare. Trebuie sã purcedem la mãsuri foarte rapide pentru a identifica si construi acel rezervor de proiecte si programe, fiindcã trebuie sã avem un grad optim de absorbtie a fondurilor. Guvernul trebuie sã înteleagã si sã producã aceste transformãri în cea ce priveste întocmirea bugetului national pe programe si proiecte si, în acelasi timp, derularea acestora ca proiecte multianuale. În acelasi timp, este necesarã crearea unui fond national sau a unor fonduri regionale de cofinantare, pentru ca autoritãtile publice locale sã nu mai fie puse în imposibilitatea de a promova proiecte. În momentul de fatã, consiliile judetene si primãriile de municipiu, de resedinte de judete sînt cele care au posibilitatea sã acceadã proiecte cu finantãri mai ridicate. Dar, în cazul unor finantãri nerambursabile de 10-50 milioane de euro, pentru proiecte interjudetene sau interregionale, unde gradul de cofinantare este de 50 %, ce judete, ori asocieri de judete îsi pot permite sã contribuie cu 50 milioane de euro? Extrem de important este ca, la nivelul autoritãtilor publice, sã existe nuclee de specialisti pe care trebuie sã-i pregãtim în acest interval de un an, oameni care sã învete aceastã filosofie si sã gãseascã solutiile practice pentru a întocmi proiecte. Rep: Existã suficienti specialisti, la nivelul administratiilor locale si judetene, în Regiunea de Nord-Est? C.A.: Este o satisfactie cã am reusit, la nivelul consiliilor judetene si primãriilor de municipii si orase, sã gãsim cîtiva oameni care au dobîndit o anumitã experientã în acest domeniu, chiar dacã a fost vorba despre fonduri de preaderare. Ulterior, vor lucra pe fondurile structurale. Aceste nuclee scolarizate vor putea fi o formulã viabilã pentru viitor.

„Dacã nu vom reusi sã absorbim fondurile europene, vom pierde foarte multi bani“ Rep: Ce se întîmplã, însã, în mediul rural? C.A.: În medul rural, consider cã trebuie sã se meargã pe asocieri de comune: sã zicem cã un nucleu de specialisti ar putea deservi o asociatie de 20 de comune. Sînt specialisti pe lîngã directiile agricole. Deja, la nivelul Ministerului Mediului s-a creat Agentia Regionalã de Mediu care va avea unitate de implementare a proiectelor. La fel s-a întîmplat si la nivelul Ministerului Muncii. Usor, aceste mecanisme se creazã, iar satisfactia noastrã este cã acestea sînt extrem de receptive la transferul de expertizã pe care-l facem asupra lor. Cred cã vom gãsi resurse sã mobilizãm viitorii beneficiari, pentru a reusi sã mentinem acelasi grad de absorbtie pe care l-am avut pînã acum. Cred cã modul nostru de lucru, beneficiind si de asistenta strãinã, este unul dintre cele mai apropiate de aquis-ul comunitar. ADRNE este în proces de acreditare pe fonduri de preaderare, dupã care urmeazã sã ne acreditãm pe fonduri structurale. Rep: Ce va însemna, pentru România, integrarea în Uniunea Europeanã? C.A.: Momentul 2007 va fi pentru noi extrem de important. Trebuie sã tinem cont de coordonatele pe care le avem în momentul de fatã si de ceea ce se va întîmpla dupã. În momentul de fatã, România are nevoie extraordinarã de capital. Odatã intratã în UE, România va avea si avantaje si dezavantaje. Ca avantaje vor fi cresterea numãrului investitiilor strãine directe, un acces mai facil la finantãri pe bazã de credite rambursabile sau nerambursabile, o recunoastere a calificãrii si recalificãrii fortei de muncã, un acces mult mai simplu la nivelul tehnologic superior – ceea ce va însemna o crestere a performantei produselor si servicilor noastre. Vom avea o piatã extrem de durã sub aspectul concurentei. Trebuie luate în calcul si riscurile: dacã nu vom reusi sã absorbim fondurile europene, vom pierde foarte multi bani pentru cã România va plãti o cotizatie anualã de 850 milioane de euro – suma fiind raportatã la numãrul de locuitori. În acelasi timp, vor dispãrea taxele vamale, cele de import-export, pentru transferul tehnologic, iar toate acestea se vor cifra la valoarea alocãrilor financiare pe care le vom primi. Or, dacã nu vom folosi acesti bani, vom pierde. La nivelul celor zece tãri care au intrat în valul de anul trecut, procentul de absorbtie a fondurilor este extrem de scãzut. Nu vom mai putea folosi jumãtãti de mãsurã. Cine va fi performant va rezista, cine nu – va pierde orice sansã. Rep: Din experinta de 7 ani, de la înfiintarea regiunilor de dezvoltare, care este pozitia Regiunii de Nord-Est? C.A.: Noi am avut mereu alocatii suplimentare. În contextul competitiei nationale, am avut procentele cele mai mari de alocare a fondurilor, dar si gradul cel mai ridicat de absorbtie. Judetul Neamt se miscã foarte bine pe toate cele trei instrumente de finantare – PHARE, ISPA si SAPARD – pe tot felul de proiecte. Foarte important este cã avem, deja, în fatã exemple de proiecte care merg si sînt viabile. Chiar la primãriile rurale, oamenii au înteles cã, pe lîngã bugetul sãrac pe care-l au, singurul aport substantial de fonduri este prin programele cu finantãri europene. Este o dinamicã pozitivã a accesului firmelor nemtene la finantãri, a asociatiilor profesionale, patronale, fundatiilor. Avem proiecte viabile pe toate domeniile.

Citește știrea
Postează comentariu

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Arhivă 2005-2017

Proces şi la Curte în cazul fraudelor de la postliceală

Știre publicată în urmă cu

în data de

■ procurorii au atacat sentinţa prin care s-au aplicat pedepse cu suspendare şi achitări ■ 19 din cei 96 de inculpaţi au uzat de calea de atac ■ 26 de lucrări au fost anulate de instanţa de fond ■ unii elevi nici nu treceau pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate ■ erau promovaţi contra unor sume de 1.000 de lei ■ unii profesorii-medici pătaţi completau în locul candidaţilor testele tip grilă ■

Procesul fraudelor de la postliceala sanitară continuă la Curtea de Apel Bacău după ce sentinţa instanţei de fond a fost atacată. Au declarat apel atît procurorii cît şi parte din inculpaţi, 19 din totalul din 96, profesori care şi-au pătat onoarea la corectarea tezelor, dar şi elevi care au cotizat pentru a deveni asistenţi medicali. Reamintim că Tribunalul Neamţ a aplicat pedepse cu suspendare, iar parte dintre cei deferiţi justiţiei au fost exoneraţi de răspundere penală, fiind achitaţi. 26 de lucrări ale elevilor „cotizanţi“ au fost anulate de instanţă, titularii rămînînd fără diploma care le atesta studiile. Acuzele de dare şi luare de mită nu au putut fi dovedite nici din probatoriu, nici din interceptări şi confruntări, astfel încît profesorii şi cei din comisia de examinare au fost inculpaţi numai pentru abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale. În ceea ce priveşte alţi acuzaţi, ei au fost trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, iar cursanţii şcolii postliceale fiind inculpaţi pentru cumpărare de influenţă. Cele două părţi vătămate din dosar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ şi Şcoala Posliceală Sanitară Piatra Neamţ, nu s-au constituit părţi civile în procesul penal. Curtea de Apel Bacău va da în cauză o sentinţă definitivă. Conform actelor de urmărire penală, lanţul neregulilor pleca încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele studiilor, cu examenul de certificare, unul care era de cele mai multe ori măsluit grosolan. Oamenii legii s-au sesizat despre nereguli în 2013, iar cercetările au durat aproape doi ani. Au ajuns în faţa judecătorilor membrii comisiilor de certificare a studiilor, diriginţii celor trei clase din Piatra Neamţ care au absolvit în 2013, secretarul unei postliceale din Roman, care în anul 2013 a scos ultima promoţie, apoi şi-a închis porţile, precum şi de mulţi din cei care au cumpărat bunăvoinţa profesorilor şi a medicilor şi au cumpărat o diplomă de asistent medical, deşi în unele cazuri chiar cei din comisia de examinare se minunau cît de neinstruiţi erau candidaţii. Acheta a relevat faptul că la postliceala din Roman succesul examenului era asigurat contra sumei de 1.000 de lei de persoană. În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa pînă la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori. De toate demersurile s-a ocupat secretara unităţii, cea care strîngea banii de la cotizanţi, le spunea că această practică este valabilă de ani de zile şi că pentru cei care dau bani, poate rezolva problema examenului la Piatra Neamţ. Tot ea făcea drumurile la „judeţ“, unde era centru de examinare şi rezolva problema. Femeia le-a spus oamenilor legii că această taxă ilegală era de cînd lumea, că iniţial a fost mai modestă, dar că din 2009 rămăsese la pragul de 1.000 de lei. Din cei 34 de elevi înscrişi în promoţia 2010 – 2013, au venit la examenul de certificare numai 24, dar instanţa le-a anulat lucrările. Pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, nici măcar nu au trecut pe la şcoală fiind plecaţi la muncă în străinătate. Pentru majoritatea candidaţilor secretara le-a făcut rost şi de proiecte pe care le avea de la promoţiile anterioare. La Piatra Neamţ examenul de final costa mai puţin, cam 500 de lei. Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, aşa că anchetatorilor nu le-a trebuit decît niţică răbdare pentru a studia înregistrările. Aşa a ieşit la iveală că acolo unde toată comisia era „cumpărată“, medicii au muncit pe brînci, şi- au scos din poşete mai multe pixuri, au stabilit care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi au trecut la treabă. La testele tip grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte. Corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cît mai mari. Totuşi, mediciii care nu s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogînd promoţia 2013 ca fiind cea mai slabă din istoria şcolii. La examenul din 2013 au fost un număr total de 212 candidaţi care au avut de susţinut proba scrisă şi proiectul. Dacă la cea de-a doua probă toţi au trecut cu brio, la teza scrisă, şapte candidaţi nu au reuşit să obţină minim nota 5. Din cei care au trecut însă, mulţi s-au bucurat de sprijinul comisiei de corectare, în unele cazuri modificările fiind evidente. În aceste condiţii, a fost dispusă o expertiză grafologică în urma căreia a ieşit la iveală că din totalul de 212 de teze, un număr de 113 prezintă modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiunile pe foaie una, sau două persoane.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Premii de milioane la parada mascatilor de la Tîrgu Neamt

Știre publicată în urmă cu

în data de

• traditionala paradã are loc pe 2 ianuarie • trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei si 1.000 lei •

Nemtenii sînt asteptati în ziua de 2 ianuarie, la Tîrgu Neamt, la traditionala paradã a mascatilor – Festivalului obiceiurilor si traditiilor de Anul Nou, ajuns la editia a VI-a. Evenimentul este organizat de cãtre Primãria si CL Tîrgu Neamt, Casa Culturii si CJ, bugetul alocat depãsind 40.000 lei. Programul va începe cu parada formatiilor de mascati prin centrul urbei, care vor evolua apoi, de la ora 11, pe scena amenajatã în piata Adormirea Maicii Domnului. Premierea este planificatã sã aibã loc la ora 13.30. Pe lîngã diplome, vor fi acordate si recompense bãnesti. Astfel, trofeul festivalului va aduce cîstigãtorului 2.500 lei, iar pentru premiile I, II si III se vor oferi 2.000 lei, 1.500 lei, respectiv 1.000 lei. Festivalul a început sã se desfãsoare în mod organizat în urma unei hotãrîri adoptate de CL în decembrie 2012. În urmã cu cîtiva ani nu se cheltuia mai nimic pentru organizare, mizîndu-se pe faptul cã mascatii aveau obiceiul sã se adune pe 2 ianuarie în oras. Autoritãtile au hotãrît sã se implice dupã ce s-a observat o scãdere a participantilor si a publicului spectator, constatîndu-se si cã poluarea culturalã si fenomenul de kitch luase amploare, degradînd obiceiurile si traditiile autentice. În formula actualã, festivalul îsi propune perpetuarea si promovarea traditiilor si obiceiurilor locale si nationale, cunoasterea valorilor fundamentale ale folclorului românesc, pãstrarea notei de autenticitate si originalitate a traditiilor si obiceiurilor românesti, descoperirea si culegerea de folclor autentic. Programul si bugetul celei de-a VI-a editii a festivalului mascatilor au fost aprobate de alesii de sub Cetate în sedinta din 22 decembrie. „Traditiile si obiceiurile ocazionate de Sãrbãtorile de iarnã sînt cele mai bogate si mai vesele dintre manifestãrile folclorice din Neamt si nu numai. De la Sãrbãtoarea Crãciunului la Anul Nou au loc o serie de manifestãri la care participã toatã colectivitatea, impresionînd prin costumatiile originale, muzicã traditionalã, mesaj si recuzitã. Cîntecele de Colind, Uratul cu plugusorul, jocurile cu mãsti, Capra, Ursul, Arnãutii, Dansul cãiutilor si Teatrul haiducesc sînt obiceiuri de un farmec si originalitate deosebite, care îmbogãtesc repertoriul national. În Tîrgu Neamt s-a împãmîntenit obiceiul sã se organizeze, în fiecare an, o Paradã a acestor obiceiuri si traditii, ca un adevãrat carnaval, fiind si o importantã atractie turisticã. (…) Mentionãm cã, în cele cinci editii care s-au desfãsurat pînã acum, au participat un numãr mare de formatii din Neamt si din zonele limitrofe judetului“, se mentioneazã în expunerea de motive semnatã de primarul Daniel Harpa.

Citește știrea

Arhivă 2005-2017

Vreme anapoda! Iatã ce-o sã fie de Anul Nou

Știre publicată în urmă cu

în data de

• sfîrsitul de an aduce valori termice pozitive • 2018 debuteazã tot cu vreme excelentã • va fi soare si timp bun cel putin pînã la Boboteazã •

Chiar dacã meteorologii au anuntat din vreme o iarnã de cosmar, cel putin pînã acum previziunile nu s-au adeverit, dar ce-i drept mai este timp. Conform prognozei publicatã pe site-ul Administratiei Nationale de Meteorologie, în Neamt vremea va fi bunã, ceva mai rece în noaptea dintre ani, însã 2018 debuteazã cu valori termice de aproape 10 grade. Va fi soare, dar regimul termic se mai decepreciazã nitel; în esentã putem sã ne asteptãm la vreme bunã cel putin pînã la Boboteazã. Ceva mai rece va fi în ultimele zile ale lui 2017, iar pe 30 decembrie va fi cer mai mult acoperit si valori termice modeste, cu o maximã care nu trece de 2 grade. Noaptea va fi cea mai rece din întreg intervalul de prognozã si aduce o minimã de -5 grade. Cam la fel va fi vremea si în ultima zi a anului. Duminicã va fi din nou cer acoperit si maxima rãmîne cantonatã la 2 grade. Cine va petrece Revelionul în stradã trebuie sã stie cã nu sînt anuntate precipitatii, în schimb va fi mai cald decît în intervalul precedent, fiind anuntatã o minimã pozitivã, 1 grad. 2018 debuteazã cu „dreptul“ iar luni, 1 ianuarie, va fi cea mai caldã zi din intervalul de prognozã. Soarele îsi face loc de dupã nori si aduce o maximã care ajunge la 9 grade. Din acest motiv si noaptea va fi mai plãcutã, cam 4 grade. Aproximativ la fel de bine va fi si pe parcursul zilei de marti, 2 ianuarie, cînd din nou va fi soare, însã ceva mai rece, pentru cã la amiazã termometrele nu vor indica mai mult de 5 grade. Noaptea rãmînem cu un regim termic bun pentru acest moment al anului, 1 grad. Meteorologii dau asigurãri cã la fel va fi vremea si pe 3 ianuarie, cînd va fi soare, cam 6 grade la amiazã si valori la limita înghetului peste noapte, 0 grade. Începînd de joi, 4 ianuarie, norii se adunã în zona noastrã dar nu aduc precipitatii, însã se mai pierd cîteva grade în termometre. Astfel, la miezul zilei termometrele vor indica numai 3 grade. Dupã lãsarea întunericului norii îsi vãd de drum, cerul se degajeazã motiv pentru care trecem la o minimã negativã, -1 grad. Cel mai probabil, în acest an vor lipsi crucile de gheatã pentru cã în Ajun de Boboteazã se anuntã vreme potrivnicã. Specialistii spun cã vineri, 5 ianuarie, va fi cer variabil cu soare si o maximã care atinge valoarea de 4 grade Celsius. Noaptea regimul termic va fi neschimbat, cu o minimã negativã de -1 grad. Cam la fel sînt conditiile si în ziua de Boboteazã, sîmbãtã 6 ianuarie 2018. Este prognozat cer degajat, soare, si cam 3 grade la amiazã. De soare avem parte si de Sfîntul Ion, iar duminicã 7 ianuarie, ne vom bucura din nou de soare si putin mai cald, 5 grade. Dupã lãsarea întunericului este anuntat cer senin si o minimã de 0 grade.

Citește știrea

Trending